Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)

1917-01-15 / nr. 279

Anul XXIV IO Tostan.! a­bonamente Pe un an . . . Lei 40 Pe jumătate an . „ 20 Pe trei luni . . „10 In străinătate un an 60 Un număr vechi 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI PIAȚA UNIREA Duminică 15 Ianuarie 1917 XO "bsusa.! — 0­~ A­N­U­N­C­I­U­R­J Inserții și Reclame In pagina l­a rândul 2 Lei In pagina a 2-a rândul I Leu­tmiSFOH9 SBc. sast — X fs £ ä Jp 0* X t­X cL Jr. %X­X O O XX ^ 0;v^ HH* is O X" ===== MOFLUZUL Știui cine e mofluzul, l-ați vă­zut intr’atătea filme de cinemato­graf german, căci e un produs so­cial mai mult german. L-ați văzut în forma moderni­zată a fiului risipitor din evanghe­lie. Tânărul care își risipește ti­­nereța și banii până ce ajunge să forțeze cassa de bani, ori să fal­­sifice iscălitura unchiului sau a tatei ; ori să vânză bijuteriile ma­mei sau ale verișoarei care îl iu­bește în zadar , ori să trișeze la cărți. Mofluzul de azi, mofluzul real nu mai e tânăr, e mai mult de­cât matur. El și-a risipit nu banii și tinereța sa, ci și-a bătut joc de soarta unei țeri, a falsificat viața unui întreg popor, a generațiilor ce s’au strecurat într’o jumătate de veac. Abuzând de puterea pe care i-o dădu un sceptru sau o coroană, în loc de educația pe care trebuia s'o înlesnească unui popor ascultător și supus, el i-a impus acestui popor un dresaj de animale . In loc săși modeleze o­­menește înima și sufletul, el i-a ascuțit ghiarele și dinții; în loc să-l înnobileze l-a sălbătăcit, i-a dat forma cea mai falsă de civilizație, acea așa numită kultură—ames­tec infernal de automatizare bru­tală și de ipocrizie. Iar după de i-a mutilat sufletul l-a asmuțat la războiu, la distrugere și vărsare de sânge. Războiul însă îi răspunse cu războiu și vărsare de sânge cu foamete și moarte. Mofluzul de azi nu mai e risi­pitorul din Evanghelie, nu mai e mofluzul de la cinematograf, e un criminal, cel mai ordinar criminal, care atentând la viața lumei își nimicește chiar propriul său popor. Acuma insă vine criza. Poporul zăpăcit și înșelat se deșteaptă din toropeală, crimina­lul e prins trișând, e prins falsi­­ficând, e prins cu chei false. Acum e criză. Criminalul se sbate, are nevoe de justificare, încearcă victorii ef­­tine, incearcă isbânzi ușoare, vrea să arate poporului certificate de îndreptare. Face propuneri de pa­ce meșteșugite, capiioase, ca să mai capete timp, caută moratorii, caută credite. Criza nu încetează însă. Popoarele lovite în demnitatea și idealul lor cel mai sfânt, se ră­dică în numele dreptăței să zdro­bească pe criminalul de azi și să înmormânteze pentru totdeauna puterea militarismului sălbatec. Acuma vine sfârșitul crizei — catastrofa, rostogolirea crimina­lului. Th. D. Speranța. Glasul pribeagului Taci o clipă, vîntule! Taci o clipă, tunule ! Glas frățesc, pribeag s’apuce, înspre Dîmbovița dulce !... Și s’audă ai noștrii frați Doina noastră din Carpați. Și s’audă bună veste, Că eroii, din poveste Pregătesc o vijelie, Dela munți, piuă ’n cîmpie, Ce-o să­i sufle pe dușmani. Vai de barbarii germani! Vai de turci! Vai de bulgari! Vai de făloșii maghiari!... Victor Munteanu 13 ianuar, 1917 Informații M. S. Regele Ferdinand a sosit astâzi dimineață în localitate, ve­nind de la marele cartier general. Colonelii prevăzuți mai jos se trec pe ziua de 1 ianuarie 1917, în pozi­­țiune de retragere din oficiu, conform alin. V de sub art. 21 din sus men­ționata lege: Colonelul Velicu Petre. Colonelul Demetriade Scar­lat; Colonelul Popovici Dumitru; Colonelul Conta Chiriac; Colonelul Fotescu Petre; Colonelul Cratero Alexandru ; Colonelul Georgescu Cristodulo ; Colonelul Călinescu Nicolae; Colonelul Solacolu Dumitru ; Colonelul Lupu Victor ; Colonelul Carateș Constantin; Colonelul Coroiu Eduard ; Colonelul Herăscu Teodor; Colonelul Ghigortz Petre;­ Colonelul Russo Cruțescu Emil; Colonelul Ionescu Vasile ; Colonelul Gorgos Andrei. Generalul de brigadă Georgescu Teodor­ie trece, pe ziua de 1 Ianua­rie 1917, în pozițiune de retragere din oficiu, conform alin. V de sub art. 21 din sus menționata lege. Se autoriză de Ministerul de In­terne ca societatea ortodoxă națională a femeilor române să primească, sub beneficiu de inventariu, legatul lăsat de către defuncta Zamfira Mihail Jora, prin testamentul olograf, autentificat de tribunalul Iași la No. 24.379 din 1916, modificat în urmă prin actul autentificat de același tribunal la No. 1.860 din 8 August 1916. Heutig«) petru ijelerar«* rdeghțiler „Opera de asistența Regina Maria“ Sumele donate până la 4 Ian. 1917 Lei 220.580. Comisiunea pentru revizuirea ră­niților deveniți inproprii pentru front, a fost constituită și ea își va începe in curând lucrările. Sediul ei va fi la Iași. Agenția Telegrafică Engleză ne transmite importantele declarații fă­cute de primul ministru al Angliei asupra situației din Romănia, pe­ care le publicăm în corpul ziarului. „Se face cunoscut tuturor Inspec­torilor Agricoli cari nu au circum­scripții să se prezinte în termenul cel mai scurt la cancelaria Consiliu­lui Superior al agriculturei, cu se­diul in Iași strada I. C. Brătianu 144, sau în caz de imposibilitate a comunica adresa Domniei Lor“. D-nul Const. Meissner 200. Jockey Club Iași 1.710. D nul I. Dumitreseu depu­tat Prahova 100. Rocietatea Cuza-Vodă 200. D-nul Luca P. Niculescu București 5000. Banca de credit român cotizație anuală 24000. Creditul fonc­ar rural cotiz. pe Dec. și Ian. 20000. Casa M. S. Regelui 20000. Simona Alice Ranete el. 2. Florida Gheizer elevă 5. Total 291.797. Ancheta asupra nenorociri de la Ciurea continuă încă. Ea este făcută de către reprezen­tanții parchetelor civile-militare. Moartea lui Leon Bogdan în ziua de 11 Ianuarie a. c., a încetat din viață la Piatra, fostul nostru distins concetățean, Leon E. M. Bogdan, senator și fost pre­fect de Piatra, mare proprietar. Leon Bogdan a fost multă vre­me prefect al județului Iași și moartea lui neașteptată a produs o prof­undă impresie printre ieșeni, unde era atit de bine cunoscut. Cu dînsul dispare o figură foarte simpatică, care îndolează nume­roase mari familii din Moldova și Muntenia. Înmormântarea a avut loc astăzi Sâmbătă la orele 11 dimineață, în cavoul familiei din biserica de pe propietatea sa Dobreni. Rugăm pe distinsa d-nă Lucia Bogdan, nemăngăiata soție, să pri­mească expresia viilor noastre păreri de rău. Mâine Duminică 15 Ianuarie se re­deschide splendida sală a Teatrului Modern (Piața Unirei) unde vor fi date trei mari reprezentații cinema­tografice cu program nou și foarte bogat din care menționăm : Femei contra fem­eei, mare dramă modernă în 3 acte — cele mai hazlii comedii interesante călătorii, cele mai impor­­tante fapte și întîmplări din lume etc. Reprezentațiile sunt date la ora 3, la 4 și un sfert și la 5 jam. p. m. Luni 16 Ianuarie vor fi date de a­­semenia a trei reprezentații. Eri după amiază .1, profesor uni­versitar Badea Ch­ejeanu­­ a inspectat Școala și cantina societății Ortodoxe naționale a d-nelor din România de sub presidenția d-nei principese Olga Sturdza, instalată in localul gimna­­ziului Alexandru cel Bun. D-sa a rămas încântat de modul în care se află instituțiunea și a fe­­licitat pe organizatorii ei principesa Sturdza și d-neie din comitet. De asemeni a adus meritate laude d-nei Sabina Lohan directoare insti­tuției pentru bunul mers și curățe­nia ce domnește în școală și cantină. Nu mai puțin d-sa a felicitat pe d-ra conducătoare găsită in școală, Lucreția Bugeac­ cât și pe d-na Lu­­­cia Cosma Brăndză, c­ăreia Principe­sa Olga Sturdza i-a încredințat con­ducerea intelectuală și educativa a școalei, încă de la înființarea ei, con­ducere pentru care distinsul profe­sor a adus conducătoarelor viile sale felicitări și admirație. Mar­ea arhiducesă rusă rna Feodorovna, sora M. S. Victo­Re­ginei Maria, a României, in vizita făcută familiei Regale la Iași, în­duioșată la vederea rîniților noș­tri, a­ făgăduit a organiza în Ro­mânia, pe propria­ 1 socoteală, «*■» serviciu complect sanitar, cu tre­nuri speciale model, pentru îngri­jirea și transportarea răniților de pe fronturi. Acum a sosit în localitate de co­lonel rus, Nicolas de Gersdorff, ma­re nobil rus, care în înțelegere cu autoritățile locale și inginerii res­pectivi români, a luat toate măsu­rile necesare, ca aceste trenuri sa­nitare să poată funcționa în cel mai scurt timp. Cetățenii din Strada Păcurari sunt izbiți neplăcut de priveliștea nemai­pomenită a patru cai morți trași din mijlocul drumului pe trotuar : unul e prin dreptul Federalei, alți doi pe lângă Berăria Zimbru, altul pe lângă barieră. Un redactor al nostru s’a dus de s-a văzut a treia zi de la înștiințare. Un mahalagiu ne asigură că nu numai lupii din vecinătate, dar și câinii trag la hoiturile cailor. Domnul Henri­c Catargi, mareșal al Curței Regale, a donat prin înalt Prea Sfințitul Mitropolit al Moldo­vei, suma de 200 (două sute) lei în folosul cantinei care se va în­ființa la Mitropolie, pentru preoții refugiați. ■ A ß»|SHa»$ grapa m&Am acL) rate*®* iJLaaá WBWMaMmwwmauaitiBniMBi iui In aceste momente, cînd termometrul cade pînă la 20 grade sup zemo, sold­aț­i noștri se afla in tranșeele de la ho­tarul țarei• datoria noastră, celor cari ne aflam după front, sub paza lor, este să le ușurăm, pe c'i­ne este­­­ cu putință, cumplitul lor train. De aceia, rugăm ca fiecare familie din Iași, să ne trimeată, la adresa Doamnei Lucia D. Gradiasiu, strada Carol, d­­e o camașă de flanea sau de bumbac, in cel mai scurt timp, spre a le trUnele scumpilor noștri ostași Jockey-Club, pentru a cumpăra flanele pentru soldați 10.000 lei D na Boca (Tekir Ghiol), una vestă, 1 păr; mănușe, 1 flau, 1 păr; manșete, 1­­ D na Th. Crivetz, 2 cămeși de barb­et alb. Anonim: 2 cămeși de tricot de lână. D-na general Pertinari, 6 flanele de lână D na Th. Moiăș, 4 flanele lână, 6 perechi ciorapi, 1 păr; mănuși lînă D-na D. Xinopol, 8 păr. colțuni, 8 flanele D-na Hurmușescu, 3 cămeși bumbac D na Q. Văleanu, 3 flanele de lână Anonim 1 păreche ciorapi lână Colonel Minovici 8 păr. ciorapi lână, 8 măricuțe D-na Elisa Căuș 1 flanelă, 3 părechi obiele D-na dr. Negel 2 cămeși flanelă de bumbac D-na Natalia P. Culianu 1 cămeșă bumbac, 1 eșarpă împletită de lină D-na Virginia Barbu 2 flanela Funcționarii superiori ai Ministerului Lucrărilor Publice, 14 părechi ciorapi D na Pulcheria colonel 1. Isvoranu 8 flanele lână D na maior Bacaloglu 3 flanela lână D-na și d. Henry Catargi mare mareșal al Curței 400 lei Funcționarii superiori ai Ministerului Lucr. Publice, in memo­ria inginer, șef Paul Cantuniari 361 lei, Astăzi Sâmbătă la orele 2 p. m., după invitația d-lui rector al Uni­versități din București, profesorii universitari s’au întrunit in localul Seminarului Facultăței de litere. Cei care vor să ceară informațiuni asupra rudelor sau cunoscuților lor din provinciile ocupate, fie prin poș­tă prin telegraf, trebue să se măr­ginească să ceară relațiuni numai in ce privește sănătatea lor. Nu se răspunde la nici o întreba­re care ar privi chestiuni negusto­rești sau de ori ce altă ordine. întrebuințați turte de floarea soa­relui, In loc de lemne de foc. Rezultat excelent. —— jet. Dl. Take Ionescu a primit de la Societatea regală de Literatură din Marea Britanie diploma de membru honoris causa.­ Profesorii trimiși de comitetul cen­tral de ajutor a refugiaților au or­ganizat în fie­care județ comitete re­gionale, înscriind și profesorii che­mați în conducerea coloniilor de ti­neri în caz de expatriere. In târgușorul Țiganaș, copilul Gh­. A­gaftei, voind să scoată apă dintr’o fântână, a lunecat, căzând în fântână. Fiind scos de niște vecini, a înce­tat din viață imediat. Federala băncilor populare în în­țelegere cu cercul didactic din Iași va procura membrilor corpului di­dactic, articole alimentare că fasole, linte făină de porumb și cartofe. Distribuirea se va face prin cercul didactic. Tot prin federală va înlesni cercului didactic o nouă cantitate de zahăr. Arunnciuri de actualitate Un negustor cu firma scrisă foarte mare și frumos „Brânzărie specială“ a lipit pe ușă anunciul „Brânză lip­sește“. Un băcan vestit a lipit la intrarea în prăvălie anunciul „Zahar lipsește“. Cetățanul doritor să afle unde să poate aproviziona și«­ lemne, zahăr, brân­ză, sopon, fedea, făină etc. etc, i s’a spus că la Primăria Comunei Iași. Care-i fu mirarea, când ducân­­du-se la această autoritate, transfor­mată astăzi într’o negustorie de tot felul de articole, a găsit afipt la poar­tă anunciul: n Lipsește lemne, zahăr, gaz, sopon, brânză. Se va da de știre când vor fi. Cetățanul s’a luminat și s’a întors acasă. Dar în fiecare zi se duce la primărie și vede acelag atunci. w&aaahm% G­as de pe front Aveam sau nu un rost?... ce-i pasă Ursitei! — doar ea dă și ia. .. Când am­ pornit un zori de-acasă M’am dus chemat de Țara mea. Mijeau în depărtarea tristă Ființele ce’n brațe am strâns, — Și-mi flutura trist­a batistă In care ochi iubiți am plâns. Simțeam cum gânduri noi se leagă In cugetu-mi — gi cad potop, — Cum tinerețea mea întreagă își schimbă țelul ca s’o’ngrop. Ah, dorul! vreme'ndelungată Pe ogorul zilelor să ar, Și inima mereu să bată In egoismul ei avar. Și am înțeles c’o vecinicie Nu prețuește un minut De jertfă și de vitejie Când fărei trupu’l dai ca scut. Părinți, nădejdi, cămin, — pieriră In neguri de’nnoptfiri și vis, — Toți nervii mi se oțeriră Și’n foc intrai cu piept deschis. Că m’au primit vrăjmași în cale Și mitraliere m­’au vânat, Și mulți, vai, mulți,­ căzură’n pale Ca grâul des la secerat. Că valuri de oțel și schijă Curg nopți și zile’n jurul meu, Ce’nseamnă mi zic!... și’s făr’de grijă Căci toate’s de la Dumnezeu , Ce-a fost pustiu se înveșmântă > In flori și iar se face viu, — Și’n urm’atâtea se frământă Că ce trăia iar e pustiu... De-o fi să cad crestat de-obuze Schilod, sau mort, — ori­cum o fi ! — Vor râde’n soare alte buze Și zilele vor înflori... Eu merg cu vremea și speranța Acelor care sunt chemați Să și toarne sângele’n balanța Ursitelor de pe Carpați. Ludovic Dauș. ------------ggj------------­ ÎNȘTIINȚARE Arsenalul armatei cumpără cu beri gata ori­ce cantitate de bocanci, o­­pinci, sau alte încălțăminte, cămăși, izmene, ciorapi, obiele, căciuli, man­tale sau haine civile de iarnă de di­ferite categorii. Oferte cu modele se primesc la Direcțiunea Arsenalului Iași [Școala de Meserii). Direcțiunea

Next