Evenimentul, aprilie-iunie 1917 (Anul 25, nr. 49-116)

1917-06-10 / nr. 104

Anul XX ¥ M­o* 104 IO­­ bewxxx ABONAiEMTE Fe un an . » . Lei 40 Pe jumătate an . „ 20 Pe trei luni . . .10 In străinătate &m­­m 60 U? mmnâv veefel 30 bani Olga xx @> 1 ;p­a, x 15. ci. ia. m­­i­c­o xx sex -v atox REDACȚIA­ ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI PIAȚA UNIREA = _ . ... »­»zwikrar *» ........ . ______________________________________________________________ n­re:Man ín­iași Cited am recapttî­a§ învăț istoria, ps pereții atessâ de la Sf. Sava harta României nu sta atârnată, in tasul si ara harta Diciei traiane a bătrânului Laurian. Pe hotarele Daciei se daeaau gâriurila noastre, ca și cum Carpații politicașt« si ar fi !as3msat ni vis. Știu că mai târziu exigențele Austro-Un­gariei au făcut să sieatem­­ Sin fsoarele mastra a­­ceastă hartă și să o m­iscuim cu a Remb­isi. N­e suflat» Insă schim­barea nu s’a făcut. Așa din așa mai fragedă a noastră 8 ® pisări ®, un singur singură speranță, un singur vis a stat deasupra i»întră. N’a un gând, e aresut cu vem trăi, noi ceasurile In sari se va înfăptui unitatea rasei noas­tre, dar vedenia acesta­ farisiri îndepărtate era acutul nostru is contra tuturor suferințelor pe cari la Induram. Di aceia în­­ sasul în cars s’a întâmplat ceaa ea nimeni nu in­­drăsnise să nădăjduiassă. In cansul în care împotriva familiei broste­­nante a Habsburgiter para tetr’e existență da suta de ani n’are o faptă frumoasă la activul ei s’au aliat trei, mai târziu patru din cele mai mari puteri ale temei, n’a fost rom­ân cu saftet neprihănit nici da din­coace, nici da dincolo de Carpați care să nu înțeleagă că din acest râsbei trebuia să iasă unitatea sau patrea noastră. Pe eei dintre noi cari au susținut alta păreri nu-i considerăm din neamul nostru. Rispastal datorit tuturor «pliiiier n’are ce căuta când este vorba de tregidia unui neam, do memessru­ rnsc al istorisi­tei, cs hotărârea da a fi sau a nu­l. Și nici ușuratica omenție că după in­trarea României In răslegi trebue să sa uita sau să se ierte cei cari fie prin indrăsneată activitate, fie prin nerușinată pasivitate nereuși să zădărnicească sau stearsă întârzie faptele bărbătești, noi nu o primim. Este bine să ne scuturăm de patimi în cele dteăsntru, este chiar un semn de superioritate moralS d­e a nu fi pătimaș in luptele dintre noi. Dar dragostea de patrie o înțelegem ca o patimă care dogorește. Nici nu uităm, nici nu sortim, nici nu vom uita, nici nu vom erta. Acesta a fost gândul care a revenit In sufli!®!« noasîre după In vesî Inalțătoarea sărbătoare areteteneasei, Vadurea acestor copii si Țârilor supuse, aiister fiăcii din Ban­at, din Transilvania, din Bucovina cari își au familiile zăleig ® la Aerați și la Ungari, cari știu ce-i așteaptă clasa ar pădaa prinși, cari se roagă de doi ani de zile să fie sileși din traiul ușor pa «ara îi dusaau în Rusia, și si vie să lupte sub tricolorul nostru teor’e luptă în care, cum spunea extra­ordinarul lor crater di­n zi, retragere nu e posibilă și a­­lagere cari numai intra moarte și biruință, ne-a întărit și mai mult In dragostea noastră pentru oși buni. In hotărârea noastră de a pe­depsi pa © si răi, tetr’adsvir frumusețea zilei de el! nu stă numai in simbolizarea adevăratei unități a neamului, dar și­ în înălțimea până la paroxism a patimilor noastre celor mai isbite, celel mai dătătoare de viață. A fost o zi de neuitat stea de Jar. Dimineața Intr’un loc de o frumusețe divid, într’un toc de unde desigur de multe ori se va fi uitat marele Ștefan la priveliștea lașu­lui lui. In fața­ unui Rege care are să rămâi ® omul datoriei—nu este mai mare elegie pentru un muritor—au jurat ereditei și copii din toate ținuturile supuse. Nu se poate închipui emoție mai adâncă decât aceas­ta. Patria cea veche pe două treimi încălecații, atâtea și atâtea viați secerate, totuși bărbătească credință in ursita noastră făcâ­ndu-ne să a­­firmăm mai puternic decît cri­stod credința nestrămutată nu numai in drep­tul nostru, dar și in putința de a-I înfăptui. Cum spunea și in Piața Unirea ofițerul ardelean, Miercuri un ne­cunoscut pentru cei mai mulți dle sici,­­te Joi un erou ca și­­ Goga, fi­nest d’ARRUßtte al neamului românesc. Remfinii când pretind să-și în­tregească Statei, nu se dau la operă de cucerire, ei la operă de li­berare. Vrăjmașii roșiii au cercat in vremurile din urmă să pus la cate formule prin cari sa împiedice realizarea unităței noastra naționale. Ei cer un fel de plebiscit ca să se vadă plierea celor pe cari ve­m să-l liberăm. Ce flon su­Ru­mânt mai elocvent decât glasul acestor foști soldați, foști ofițeri și iiraEutei cari-și asvarte ca scârbă spetezele lor și vin să iscălească cu sânge plebiscite­ pentru alipirea la noi. Bini-cuvânteji să fie noii noștri soldați cari ni-au venit de peste hotare prin marea țara aliată și veste ®, §® împreună cu voi să treacă victorioși peste hetezel ® celi vechi, păr să ia hotarele cele adevărate. Carpații aceia n’or fi așa da înalți­i zis un tassirskian ori ca să nu putem sări peste dinști. Vom sări sau vom peri­ vreo 5 miliarde, și ar trebui să se ia vre­o S milioana dela proprietatea țăranilor nemobilizați, pen­­ru a sa da celor mobilizați. Asemenea idei necugetate, deși i8- aplicabile, totuși pot face mult rău, căci răspândite cu bună sau rea cre­dință printre oameni simpli, care sunt bine­înțeles dispuși să li­lerează, des­­chid drumul la tot felul de speranțe și de interpretări, care se prefac pe urmi în pariculoasa decepții. Nu se poate plăti sau răsplăti nici patriotismul, nici îndeplinirea unei datorii. Dar sunt anii, la râsbei ca aiurea, care își fac mai mult de­cât datoria, sunt unii care în îndeplinirea acestei datorii și-au dat viața­or o parte din trupul lor. La acești viteji s’a gândit Rigile Ferdinand In cuvântările înălțătoare pe care le-a adresat trupelor când le-a spus că »după biruință, vitejii vor fi ridicați în rând­ul fruntașilor și că­­ se va realiza pentru ei legiuita stăpânire pe ogoarele câștigate cu sângele lor“. Da, pentru acești viteji, cum am spus-o mai sus, pentru familiile lor, țara va trebui să fie generoasă sub toate formale. Pentru cei d­intre ei care au ple­­cat da la câm­p sau ver voi să ei întoarsă la câmp. Statul român are din fericire mari Întinderi disponi­bile. Câte­va sute de mii de hec­­tars, proprietății ® lui © r al ® diferi­telor așezăminte or instituțiuni de­pinzând da el, vor putea constitui pentru acești bravi ® r paatru arma­ții spr­e splendidă dotațiune. Și ast­fel se va înfăptui cuvântul regesc. Bar să nu uităm că tot Regale va spusa că toate astea se vor face după isbi­ndă și după biruință. Acolo dar, o spunem încă o da­ți, trabuie să nu fie gândul și în acea direcție să ne fiu asuava. Terminând acesta rânduri în ca­re am căutat să rezumăm în câteva cuvinte, chestiile pusa la ordinea zilei și obiecțiile care la provoacă,­­hestii car a trebue să facă obiectul patrioticelor noastre preocupări ale tuturor și care ar cere lungi dez­­voltări, să ne fie permis să expri­măm o dorință și o speranță. Sâ sperăm că din această baie de lacrimi și de sânge va­­ și o Româ­nie mai mare și mai frumoasă, o Ro­mânie ai cărei fii vor înțelege cu toți că ceea ce contribua mai mult la forța și la avuția unei națiuni, este valoarea morală a oamenilor care­­ compun și acea valoare morală tre­buie mai nainte de toate să fia cul­turală și desvertată. Em. N. Lahovary. — in — Tribuna Publică Chei ,la Refomt Pentru alinerea rănilor rămase du­pă urma războiului vom găsi da­si­gur cele mai frumoase exemple, și, poate chiar, cel mai generos concurs, la marii noștri aliați. Dar nici în acele țări, nici în țara noastră în care avim, și unii și alții, serviciul militar obligatoriu pentru toți, unde toată lumea este înarmată or, are un membru al familiei sale o armată, unde toți sunt egali îna­intea glontelui sau al shrapnelului, este evident că, chiar după un râz­­boi, nu se poate răsplăti toată lumea. " Ar­e o imposibilitate materială și nici o țară din lume nu s’a gândit s’o facă. La noi, unde au fost mobilizate vre o 27 de contingente, adică peste un milion de oameni, ar trebui după i­­dea ce se emisese, de a da fiecărui mobilizat 5 hectare, ar trebui mai mult de 5 milioane hectare valorând Informații Subscripția pentru bonurile da tas ®ur­ala Apărărei Naționala, a atins frumoasa sumă da 70 mii­­«une, ceia ce dovedește îndeajuns că r<8 dim suma cu toții de im­portanța acestei subscripții. Știri din provincia, sunt foarte buni, căci in fie­care zi sa sub­scriu pa­te diferita băssi și insti­­tuțiuni, sumi meri. Iubitorii de muzică și artă vor fi fericiți aflând că s’a hotărât defini­tiv ca imediat după închiderea Cor­purilor legiuitoare, să se reprezinte la Teatrul Național, spera Faust de Goend­t în coniițiuni excepționale de montare și ansamblu. In rotari­* principala v © r apar»­­• d-na Barishetta Aidrig ®, d-nii Nicu­­lescu-Basu, Aurel Coatesau-Duca. V. înscrieri se primesc de pe acum la librăria Iliescu. A. Cotei a fost numit impiegat­­ la sala centrală a Meseriilor. După declarețiila a 2 soldați fran­­cezi evadați din câmpia lui Troiac Bulgarii loviră mai ales pe români. De altfel toți prizonierii sunt rău tratați. Sâmbătă 10 iunie 1917 îW^I ^l­pLi*8vlfcM^|c? rfr^c “8“” AVÖ NGIUR i l3i@@r|Ii și Roclaise In pagina l­a rândul S$ Lei In pagina a 2-a rândul 1 Len va.kBFou­m ®» %m Bine ați venit în țară, scumpi frați de suferință! Bine-ați venit la noi ! Sub drigul României e sfânta biruință, Și oastea de eroi! Din vremuri depărtate, cu voi dom­im­a jale Unirea, i­ idealul­... Dar dușmanii, de sesori, protivnici stând în mie, Au torturat Ardealul. Ca­stele , ale nopții, călăuziți o rază ^ Spre Moții din Ardeal, Să vadă lumea ’ntrea­gă și Ungurii să vază Al vostru ideal. Și mâine, când oastea noastră, cu voi, în unire, Va trece Carpații, Va ști cum să răzbune a neamului robire, 8 Iunie 1917. Unindu-ne frații! Victor Munteanu Ordinanță da contums de Curtea marțială a armatei II-a Noi, președintele Curții marțiale a Armatei II-a. Văzând ordinul de data în jude­cată No. 7.802 din 28 Aprilie 1917, dat d © d. comandant al armatei II-a contra condamnatului Sturdza B. A­­lexandri, feat colonel comandant al brigadei Till mixtă, azi dispărut, in­­cursat pentru faptul de asasinat, pre­văzut și penal, de art. 225, 226 și 232 din codul proacturei­­ criminale, combinata cu art. 258 din codul jus­tiției militare și art. 50, alin. 1, titlul II adițional din codul justiției mi­litare. Văzând actul de acuzare privitor pe numitul acuzat și că procedura a fost îndeplinită legal după cum re­zultă din astele din dosar. Văzând că sus numitul acuzat nu a’a înfățișat și constituit încă pri­zonier . In executarea art. 169 din codul justiției militare. Ordonăm numitului acuzat, con­damnat, Sturdza D. Alexandru, să se­ prezinte în temea de 10 zile, calcu­lata de la ziua publicării acestei or­donanțe în ordinul de zi al armatei a II-a de a se pune în stare de a­­restare la casa de arest garnizoa­nei Bacău, căci în caz de nearânare va fi declarat ca regal legilor, sus­­pena de exercițiul drepturilor cetă­țenești, aYarea lui va fi sechestrată, în cursul instrucțiunii contumacie! orice aottare către judecători îi va oprită îm cursul aceluirș timp și se va proceda în contra lui deși absent conform legei. Ordonăm încă ca această ordo­nanță să fie afișată la ușa comanda­mentului diviziei, la ultimul lui do­­misiliu și la ușa Curții marțiale a armatei II-a și să fie publicată prin „Monitorul Oficial“. Minsterul public va trimite copie după această ordonanță la tribunal în a cărui circumscripțiuna sa află a­­pă averea contumacelui, care urmea­ză a sa sechestra. Făcută la 1 Iunie 19­17, la Bacău, Președintele Grerții marțiale, Co­lonel Hurban Ștefan. Examenele de capacitate ale ele­vilor de curs secundar se vor ține la­­ începutul lunei Iunie, de­oare­­­ce e­­xamenele se prelungesc până in zi­ua de 29 Iunie. Prin decretul No. 548 din 8 Iunie a. c. d. Ludovic Cazaban, de la ser­viciul de poduri și șosele al jude­țului Suceava, plătit pănă astăzi cu gama de 800 lei lunar, se avansează pe ziua de 1 Iunie la salar de 400 lei lunar, plătit din credite. Aflăm că, la curând se va redes­chide cofetăria Fuinsk, din gh­. Lă­­pușneanu. Este bine venită redeschi­derea cofetăriei, cu atît mai mult, cu cît foarte multă lume va putea avea zilnic o cafea cu lapte sau un ceai, atât de lipsita astăzi la oraș. Mai mulți elevi realiști ne roagă să întrebăm pa cei la drept, dacă n’ar fi nimerit ca, în anul acesta, să «a suprime­nda senalul liniar, avân­­du-se în vedere că toate cele nece­sare (planșete, teuri, echere, compa­suri etc.), nu se găsesc de loc. Tușul puțin ce se găsește e 15 lei bucata, iar hârtia de la 3 lei țocala în sus. Statele institutorilor și învățăto­rilor refugiați pe luna Iunie, sa îna­intează la minister la ziua de 12 Iu­nie. Cei care nu vor daclara la re­vizorat până la această dată, vor ră­mâne a css salariile neplătite pa a­­ceastă lună. Elevii claselor, 6, 7, 8, ai­­ liceului internat vor trece astăzi examenele de științi naturale, higienă și agro­nomia, în localul școalei de menaj din strada Asaahi. Un drapel de onoare Ardelenilor Iași, 7 Iunie 1917. Sub impresia nemuritoarei zile de azi când ne-a fost dat să asistăm la proba cea mai înaltă a patriotismului care însuflețește inimile a tot ce sim­te românește, cred că traduc dorința tuturor rugându-vă să deschideți la coloanele ziarului dv. o sub­scripțiu­­ne a cărei sumă va fi întrebuințată la fascrea unui drapel de onoare care va fi oferit Legiunei Ardelene la me­moria acestui act sublim și atât de înălțător pentru neamul românesc. Primiți vă rog, împreună cu 500 lei subscripția mea, asigurarea con­­siderațiunei male. (a) Prof. dr. Toma Ionsseu, senator. Dl. Prof. dr. Toma lonescu 5C0 lei „ Take Iensscu 500 _ — ~J Ca răspuns la gustul domnului dr. Toma Ionescu, primim următoarele : Domnul- Director, Colegul Toma Ionescu propune o subscripție pentru a se oferi un steag „Legiunei Ardelene“. Legiunea Ardeleană își are steagul ei. La mine acasă, în București. Zecele de mii de voluntari arde­­­eni, pentru care a fost făcut, au fost repartizați la diferite regimente. Steagul își așteaptă voinicii. Noii voluntari ardeleni n’au decât să se ducă să-l i­a. S. Mândrescu. Domnule Director, ÂMm­em deosebită plăcere Înain­tarea la gradul de maior al d-lsi Ion Damb­ressc, distinsul și amabi­lul șef al serviei MliH supravegherii știrilor de pa lângă ministerul de războiu. Se aduce la cunoștința tuturor meseriașilor cismari din țară că li se dă imediat de lucru, plătinduli-se câte 10 lei pentru pereche de bo­­canci (numai pentru lucru). Cei cari doresc să i­a de lucru să se prezinte neîntârziat în Iași, la Casa Centrală a meseriilor, Str Codreean No. 4 Iași,

Next