Evenimentul, octombrie-decembrie 1918 - ianuarie-februarie 1919 (Anul 26, nr. 194-288)
1918-10-14 / nr. 205
-v f li IASI FIHSIA uranc am*.,mii bii)^..íjuiu. ■fup € mji.ia>i^W ffTI^i^r Piirvjr^ir'rrr ■ ț ni‘ijtrrn'l“i &r.ima** Inserții si O O OGORcnn OnSERVrtTO fc^AțÎ0lCS 08ie O O O O amv^rn- mmmmSsmUSB»0mSUtUS>iiaKO BA ÍTK f leu Un număr vechi 50 bani Norocul neamului ! Informații cercetînd cu de-amănuntul faptele, mai intotdeauna găsim că pricinile adevărate— cari duc la rezultate unele nu sînt cele pe cari le vedem, dar cele ascunse. Ceia ce e adevărat in lumea fenomenelor fizic??, e adevărat și 'n lumea suflatească, in lumea socială. Omenirea, sub trecutele regimuri, suferia, vidura, era nemulțumită. Popoare întregi trăiau sub stăpânirea altora. Ele serveau drept elemente de speculă. Sufletește, își pierdeau din generație in generație din conștiința și avutul lor pentru a îmbogăți cu sufletul și bogățiea ancestrală a vieții lor treflatul națiunilor lupimtoare.’1 Intre aceste neamuri da acest fel, pe lângă toate cele cari 'și cer azi dreptul la viață, suntem noi, românii. Veacuri dearândul, datorită imprejurărilor din trecut, neamul nostru, care se 'ntinde din Nistru și păpă ’n Tissa , iar peste Istru până pe țărmurile adriatice, a stat legat de pământul acesta, și a păstrat limba, portul și obiceiurile, insă in totdeauna intr’o neliniște, care nu i-a îngăduit dezvoltarea lui firească. Dușmanii întotdeauna au avut grija săi dea de lucru. Nu i a îngăduit pacea care-i dă omului putința gândirii, adică a acelui duh dumnezeesc, care-l deosebește pe om de animalele neraționale și necuvântătoare, fii își perduse nădejdea unei vremi mai bune. Din când in când licăriri de conștiință—revolte cari erau înăbușite. Ele erau manifestarea nemulțumirilor și suferinților de veacuri. Erau de scurtă durată insă. Dușmanii, cari steteau de pândă, erau totdeauna înțeleși. Cunoșteau mijloacele, prin îl putea ține intr’un vecinic caii întuneric, intr’o vecinică apăsare. Veacul trecut și veacul in care pășim insă, au dus prefacerea la care asistăm. Națiunile n’au mai putut suporta robita din trecut. Au început a 'și cere dreptul la viață. Maniifestările conștiențiale au fost din ce in ce mai dese. Sunt legi sufletești, cari nu pot fi oprite. Ele sunt fatale , trebue sa se ’îndeplinească. Faptele nu sânt vorbe. Faptele sufletului trebuesc deosebite de manifestările verbale. Nu ceia ce ni să părea nouă că sânt cauze, erau cauze adevărate. Ni să spunea, de pildă, că românii din Rusiea trăesc bine, au tot ce le trebue. Lucrul, pân’ la un punct era adevărat. Noi știm insă cari români trăiau bine. Totuși era o nemulțumire adâncă. Acea nemulțumire adâncă pe care noi n’o vedeam era pricina adevărată a suferinților românilor de peste Prut . Sufletul le era încătușat. Ei nu’și puteau trăi viața conform cerințelor sufletului lor: sufletul— care stă in strânsă legătură cu ea. Corpul are nevoe să fie hrănit—fără hrană nu cu viața, dar și suflatul are putință de hrana care-i convine și nevoe care-i trebue. El a fost și e norocul neamului nostru. El e pricina pentru care azi nu dat să asistăm la cele mai înălțătoare momente, ce ne a fost dat să trăim. Sociologie a lor a dat greș. Nu numai materiea hotărăște, dar și Rolul național al Academiei — Propuneri — Academia, ca mare bogătașă, era datoria ca : 1) din donațiile venite dintr’o regiune, să institue un munim național in capitala acelei regiuni, in unire cu biserica, județul, rectoratul, Mitropolitul, etc Sa nu mai ingrămădina tuturor cărților și pietr jnelor și monezilor București. Căci nu poate oferi etc. la Academia nici bani, nici timp fiecărui Român de la Nistru pănă la Tisa, spre a călători «și sta, să se studies», la București. 2) Să institue o Secție artistică descentralizată la Academie, (in străinătate, sunt alta Academii de Arte etc.), care să adune portul, scoarțele și toată arta noastrat poporală, orice se pierde și se strică, și cu zi, majoritatea neamului, în cele 10 -12 muzee ale întregului neam, lângă care să înființeze atelier» de reproducere eanotă, cinstită, curată fără prefaceri înstrăinate și nenorocite, să reproducă in flanșa ieftine artistic care azi se pierde. 3). Să colorate arta institue o secțiune economică și Sociologies (aiurea Academii de științe morale și politice) de unde să pornească un studiu al nevoilor «teamalui și »a organizarei puterilor lui, spre satisfacerea nevoilor. 4) să inceapă a sa grai de cultura, miilor de sute române, cari se pierd, la periferia neamului românesc prin Ardeal, Transnistriana, Bosnia,acadonia, Serbia, Rusia, Siberia, Istria, Elveția, Moravia etc. fie determinând matul la Înființarea de școli, fie organizând adunarea fondărilor neatacabile necesar, fie organizănd in țară socetăți culturae in acest scop, sub controlul și conducerea ei. Carena e miopie intelectuală intrarea venitului a zeci de milioane jertfite pentru cultură, la stația zoologică de la Neapole, birocratismul și lucrul unei singure localități: Bucureștii ? Oare neamul nimeni că nu-i ingrijeasă ? Oare e destul să alegem câte un membru din Macedonia și să tipărim . 34 cărți de folclor ca să ne zicem cât ne -am achitat datoria de unitate și cultură față de biata Macedonie. Și cine răspunde de această negrijire dacăt guvernul material al României și cu guvernul sufletesc al României, Academia ?Noi nu ne putem înșela cu mândria nemurirei a cătorva persoane alese in Academie, cănd neamul nu sa pierde. Noi nu putem răbda analfabetism african lăngă scări de marmură și vechi portaluri, căci aceasta ar însemna decăderea noastră Oare cine nu regretă dintre Românii iubitori de neam ultima întrebuințare publicată a venitululci milioanelor lăbuste de Buicliu ?Neamul ni se pierde, arta ni se pierde, lumina oulturei e slabă încă și noi să ne încântăm cu discursuri de recepție, și lax, imitat de alte nați, unite, bogata și pline de mijloace, și să nu protestăm și să nu cerem Academiei și Casei Școalelor să se adapteze la împrejurările noastre de neam neingriji ? Oare ni se cade aceasta ? Oare cu ce ne impunem noi omenirei și ne justificăm existența pe lume intre nații, nu cu cultura și toți arta poporului ? Miron Axinte. i Am anunțit in numărul nortm de ori, demisia, lui Webelm, primul ministru al ungv.r ei. Od săm demisia accestuia, se anunță și demisia constelui Burton, ministrul de externe. Dnul Solf, secretarul de stat german, de la externe, la Reichstag, a declarat că se poate da și o altfel de soluție chestiune! Alsaciei și Lorena, de căt ceia ce s’a zis pănâ acum despre Alsacia și Lorena. adminstrațunea Casei Centrale din Iași, cu personalul, cassa, vinaril, arhiva și actele se mută la București. 1 Octombrie 1918 la bugetul Casei pădu Pe siua de încadrează virilor . Inspectorul general silviar clasa II d O. Golgoteanu ; Inspectorii silvici clsa I d-nii: Emil Mihailescu și V Teodorescu ; Inspectorii silvici clasa Ii d nii: O. Opran, C. Savinoiu, C . Georgescu și Al. Gostovoi. Comitetul societățel de binefacere „Păinea Săracilor“, de sub președinția d-nei dr. Gosmovîci, va organiza o chetă pe stradă in zilele de 14 și 15 Octombrie. Rugăm onoratul public de a-și da obolul său pentru a veni in ajutorul săracilor acestui oraș. In vitrina magazinului „ Domnița Ruxandera, s’a expus bromul lucrat de cunoscutul marinist francez Lurier (Prix de Rome), care reprivintă pe colonelul canadian Boyle, brom turnat in urma mai scripției deschisă, ca semn de recunoștință petru salvarea romanilor din Odma . Se anunță că de la 1 Noembrie ce vine, evacuările in teritoriul ocupat, vor fi mult mai ușoare . Autoritățile românești, de la această dată, vor face controlul. Cu adâncă părere de rău, înregistrăm moartea distinsului publicist la Metroniu, atât de gustat in cronicile lui zilnice din „Neamul Românesc“. Era tânăr, plin de talent, devotat ziarului și patronului său. Moartea lui lasă numai regrete: înmormântarea va avea loc j măni Duminecă, la ora 1 p. m., afară de oraș, la biserica Sf. Atanase din comuna Copou. Sunt numiți și înaintați in cancelaria președinției consiliului de miniștri, pe ziua de 1 Octombrie a. c. d-nii. C . Fundățeanu, doctor in drept, in funcțiunea de director al cancelariei. Mhail Vlahide, licențiat in drept, actual șef de birou in ministerul de interne, in funcțiunea de șef de serviciu al direcției economice. I. Gh. Ghica, in funcțiunea de șef de serviciu al decretelor și jurnalelor. D. Ralet, in funcțiunea de șef de serviciu al asistenței publice. , • Toți d nii membri fondatori Sindicatului ziariștilor din Molaidovf și Basarabia, sunt rugați a se itănni la domenliul președintei Suțu, din Str .Iul vie» Liscar Catargi No 44, astăzi • Sămbată 18 Octombre, ora 9 seara. Pot lua parte, fără a avea și dreptul de vot și alți ziariști, oara au adarat sau vor adera la Sindicat .De cătva timp, s’a împuținat numărul automobilelor in oraș, și din această cauză, s’a împuținat și numărul victimelor, mutilate de pe urma mașinelor cu vissă mare. Minunea aceasta a făcut-o lipsa benzinei: DUMINICA U OCTOMBRIE 1918 Se înființează la Banca Națională o centrală de devize, care are atribuția să organizeze schimburile de valute străine in valută națională §u invers, să fixeze cursul valutei romăne in legătură cu situația financiară curentă și cu convențiile incheiate cu alte State in această privință, să finanțeze afacerile de import și export ale direcției generale economice și să facă plățile și încasările Statului in alte țări. Ministerul de finanțe, luănd avizul Băncii Națonale, vor organiza direcțiunea centralei de devize și va face numirile cuvenite. Academia de inalte studii comerciale și industriale, aflată evacuată la Iași, se va muta la București cu începere de la prezenta deciziune. Pentru reîntregirea instituțiunei și pentru ca cursurile să înceapă la aceeaș dată, anul școlar va incepe in mod excepțional de la 19 14.Noembrie 1918 Aducem la cunoștința d-lui Prefect al Poliției, următoarele : In urma unei inspecții făcută de d. medic primar al orașu ui, împreună cu medicul despărțirei a 111-a, constatând la restaurantul „Café de la Paix“ din Piața Cuza Vodă, o murdărie care amenință sănătatea cetățenilor precum și faptul că localul nu corespunde de loc cerințelor proprii unui restaurant a dispus să fie inchil. Măsura nu poate fi decăt salutară, mai cu seamă azi cănd suntem amenințați de flagelul tuturor epidemiilor. Iasă, deși adresa serviciului sanitar sare înaintata celor in drept de 4 zile, totuși localul continuă a fi deschis. Rugăm pe d. Prefect să ia măsuri ca astfel de hotărâri să-și aibă imediat sancțiunea. Aceasta numai In interesul salubri țâței publice. Următoarea mișcare s’s. făcut in armată Locotenentul colonel Ion-SQn Virgil din arma infanteriei, ca comandant al regimi 13 infanterie. Locotenentul colonel Protopopescu Vid r din regim 73 mfan. la comenduiraft pețîi București IIși Locotenentul colonel Artinovici Ariton. din regimentul 25 infanterie la comenduirea pieței Kișinău Maiorul Ioneon Alexandru din regimentul 34 infanterie, in regimentul 13 infanterie. Maiorul Andrievici Nicole, de la marele stat stajor, in regimentul 11 infanterie Maiorul Schelotti Teodor, din regimantul 65 infanterie, la comenduirea piței Iași Maioru Mărgărite cn Constantin din regimentul 14 in antorie la comenduirea peței Iași Un început de incendiu s’a declarat astă noapte in strade Carol No. 125. Sărind pompierii, focul a fost strankat. Au fost arestați adivizi lan Florescu și M Dumirison pentru furt. Astăzi, la orele 10 dimineață, râoaștele Sf. Paraschiva au fost scoase din Mitropolie, in curtea bisericei. Mult norod a luat parte la sfânta slujbă, la care ca de obicei, asistă mii de oameni. Un vagon de leșine a ajuns astăzi să se vândă pănă la 2000 lei. Transportul lor costă extraordinar de scump. Numai pentru 1000 chilograme, trebue să plătești pănă la 25—30 lei căruța. Nu știm ce sa va face biata populație, specula pretutindeni se întinde, iar îndreptări nu vedem de loc. Dl. C. Climescu, consilier la curtea de apel din Iași, și-a inaintat demisia, cerănd înscrierea in barou. Dl. Climescu a fost unul din magistrații integri care printr’o aruncă continuă, și-a căpătat toată stima printre colegii săi. ÎNFIINȚAREA CENTRALEI DE DEVIZE I BURSIERI ■ Clasa I 1 Murineenn P, T. ?, Costinseou N. N . Sunt. ne cu Gh . Gergescu Gr. 5. Vernesu GES, Brătescu Cezar, Daoonascu Fl Stoi eanu E. Șărbănescu V Diac nu Fl Filpescu Eug, Georgescu M . Pă vneacu Titus, Anastasiu Vaeru H Zăneanu Gh. Vulpe cu Ion, Vasiliu Aurel, Ciofrănescu C. Ion sau Prigorescu O. Boenarea Gh Pop vi 1 Livin, Miora Nicolau, Sinescu Gh. Teodrescu P. Anton, Terjesen Se rg Erata O. Inesu C Savei A, Meni Andrei,Constantinesu Al. Iurca Ciuguescu Ion, Munteanu V. D. Niculescu A. Sandulescu V. Ciurgea M, iodreana Iosef, Caracnpol Safias, Carasopol Gh Sosofeanu O. ©răsu O. ■ Bursieri sub rezerva prezentarei artelor : ‘J. Visiliu, Forpeeanu I, Bădescu Eng. Croitoru V. Marimucu 1 Beloiu Gr. Bandrabur C. SEMI BURSIERI : * 3orș Ion, Pop Em SOLVENȚI Brănascu Gr. Rosnovanu Traten, Agapie Dtru Apostolesim Aureșan, Pătroianu Mihaiu, stavilă Teodor, Dumitrescu Alexandru, Constantinescu £ Virgil, Marian Dinciculescu Aurel Verlescu C tin, Săvoiu Filip , Sulica Horia, Roșu Gh M*han, Burcea S. N lae, Dumitrescu 1 B. (Va urna) CRIMA DIN COMUNA POENI Existând de mați mult timp dup m anii intre locuitorii Gh. Marghioa0 și Costitchi Bragadiru din comuna Poeni, in seara de 30 Septembrie., acesta din urmă, impreună cu două rude ale sale a intălnit in pădurea Poeni pa Marghiol, aplicăndu i mai multe lovituri cu p*omagul peste cap, in stare muribundă, a fost transportat immediat la spitalulf. Spiridon, unda cu toate îngrijirile date, nu i'a putut fi salvată viața. In ziua de 9 Octombrie, pe când îl transporta de la spital la Poeni, in timpul drumului, el a încetat din viață. S’a făcut autopsia cadavrului de către d medic legist, impreună cu d. procuror de serviciu, care cercetează împrejurările in care s’a comis crima. Și ziarele din București au rădicat prețul darului la 20 bani. Au fost transferați: d nîs C. Motomancea prinsor de la liceul din Tulcea la șe comercia â din Iașî, Gh. Petrescu da la șc. normali din Constanța la liceul internat din lași, Valeriu Asan de la liceul din instanța iașc normală , Lupu din lași, V. Goriș de a liceu* "din Brăila a liceul internat din lași Al Băleanu de la gimnaziul din Alexandria la gen Ștefan m Mare din laș*, Mi Costăchescu da la tșca normală dn Buzău la gc comercială de Iași. TEATRALE. Dr. N. Soreanu, societar și profesor la Conservatorul din București, a fost numit director de scenă al pr mei noastre scena E firesc. Absolvenții șc Iii au prilejul de a-și continua studiile și de teatru sub privigherea profesorului. * 1 tt # Procesul dintre teatrul national și dl. State Dragomir, se va judeca in ziua de 14 Noembrie de catre »editen a Jl«a a Curții de Apel din 1ocalitatai. CONVOCARE.—Doii membri si societăței anonime „Industriile Române“ sunt rugați să se intruneasca in adunare extraordinară in ziua de 4 / 17 Noembiie 1918, ora 19 a. m., in laboratorul de chimie tehnologgică din Palatul Universității, la ordinea zilei fiind: v 1) Modificarea Statutelor. 2) Mărirea capitalului și ori ce alte chestiuni s’ar mai ivi. Consiliul de Administrare Elevii admiși in liceul militar Mănă >11 r -ța D sau