Evenimentul, octombrie-decembrie 1918 - ianuarie-februarie 1919 (Anul 26, nr. 194-288)

1918-10-14 / nr. 205

-v f li IASI FIHSIA uranc­ am*.,mii b­ii)^..íjuiu. ■fup € mji.ia>i^W­ ffTI^i^r­­ Piirvjr^ir'­rrr ■ ț ni‘ijtrrn'l“i &r.­ima** Inserții­­ si O O O­G­ORcnn OnSERVrtTO fc^AțÎ0lCS 08ie O O O O­ amv^rn- mmmmSsmUSB»0mSUtUS>iiaKO BA ÍTK f leu Un număr vechi 50 bani Norocul neamului ! Informații cercetînd cu de-amănuntul fap­tele, mai in­totdeauna găsim că pricinile adevărate— cari duc la rezultate unele nu sînt cele pe cari le vedem, dar cele ascunse. Ceia ce e adevărat in lumea fenomenelor fizic??, e adevărat și 'n lumea suflatească, in lumea socială. Omenirea, sub trecutele regimuri, suferia, vidura, era ne­mulțumită. Popoare întregi trăiau sub stă­pânirea altora. Ele serveau drept elemente de speculă. Sufletește, își pierdeau din generație in ge­nerație din conștiința și avutul lor pentru a îmbogăți cu sufletul și bogățiea ancestrală a vieții lor treflatul națiunilor­ lupimtoare.’1 Intre aceste neamuri da acest fel, pe lângă toate cele cari 'și cer azi dreptul la viață, suntem­ noi, românii. Veacuri de­arândul, datorită imprej­urărilor din trecut, neamul nostru, care se 'ntinde din Nistru și păpă ’n Tissa , iar peste Istru până pe țărmurile a­­driatice, a stat legat de pământul acesta, și a păstrat limba, por­tul și obiceiurile, insă in totdea­una intr’o neliniște, care nu i-a îngăduit dezvoltarea lui firească. Dușmanii în­totdeauna au avut grija săi dea de lucru. Nu i a îngăduit pacea care-i dă omului putința gândirii, adică a acelui duh dumnezeesc, care-l deose­bește pe om de animalele nera­­ționale și necuvântătoare, fii își perduse nădejdea unei vremi mai bune. Din când in când licăriri de conștiință—revolte cari erau înă­bușite. Ele erau manifestarea ne­mulțumirilor și suferinților de veacuri. Erau de scurtă durată insă. Dușmanii, cari steteau de pândă, erau totdeauna înțeleși. Cunoșteau mijloacele, prin îl putea ține intr’un vecinic caii în­­tuneric, intr’o vecinică apăsare. Veacul trecut și veacul in care pășim insă, a­u­ dus prefacerea la care asistăm. Națiunile n’au mai putut su­porta robita din trecut. Au în­ceput a 'și cere dreptul la viață. Maniifestările conștiențiale au fost din ce in ce mai dese. Sunt legi sufletești, cari nu pot fi oprite. Ele sunt fatale , trebue sa se ’în­deplinească. Faptele nu sânt vor­be. Faptele sufletului trebuesc deosebite de manifestările verbale. Nu ceia ce ni să părea nouă că sânt cauze, erau cauze adevărate. Ni să spunea, de pildă, că ro­mânii din Rusiea trăesc bine, au tot ce le trebue. Lucrul, pân’ la un punct era adevărat. Noi știm insă cari ro­mâni trăiau bine. Totuși era o ne­mulțumire adâncă. Acea nemul­țumire adâncă pe care noi n’o vedeam era pricina adevărată a suferinților românilor de peste Prut . Sufletul le era încătușat. Ei nu’și puteau trăi viața con­form cerințelor sufletului lor: sufletul— care stă in strânsă le­gătură cu ea. Corpul are nevoe să fie hră­nit—fără hrană nu­­ cu viața, dar și suflatul are putință de hrana care-i convine și nevoe care-i trebue. El a fost și e norocul nea­mului nostru. El e pricina pen­tru care azi nu­ dat să asistăm la cele mai înălțătoare momente, ce ne a fost dat să trăim. Sociologie a lor a dat greș. Nu numai materiea hotărăște, dar și Rolul național al Academiei — Propuneri — Academia, ca mare bogătașă, era datoria ca : 1) din donațiile venite dintr’o regiune, să institue un mu­nim național in capitala acelei regi­uni, in unire cu biserica, județul, rectoratul, Mitropolitul, etc Sa nu mai ingrămăd­ina tuturor cărților și pietr jnelor și monezilor București. Căci nu poate oferi etc. la Aca­­demia nici bani, nici timp fiecărui Român de la Nistru pănă la Tisa, spre a călători «și sta, să se studies», la Bucure­ști. 2) Să institue o Sec­ție artistică descentralizată la Aca­demie, (in străinătate, sunt alta Aca­demii de Arte etc.), care să adune portul, scoarțele și toată arta noas­trat poporală, oric­e se pierde și se strică, și cu zi,­­ majoritatea nea­mului, în cele 10 -12 muzee ale în­tregului neam, lângă care să înființe­ze atelier» de reproducere eanotă, cinstită, curată fără prefaceri înstră­inate și nenorocite, să reproducă in f­­lanșa ieftine artistic care azi se pierde. 3). Să colorate arta institue o secțiune economică și­­ Sociologies (aiurea Academii de științe morale și politice) de unde să pornească un studiu al nevoilor «teamalui și »a organizarei puteri­lor lui, spre satisfacerea nevo­ilor. 4) să inceapă a sa gr­ai de cul­­­­­tura, miilor de sute române, cari­­ se pierd, la periferia neamului ro­mânesc prin Ardeal, Transnistriana, Bosnia,­­­acadonia, Serbia, Rusia, Si­beria, Istria, Elveția, Moravia etc. fie determinând matul la Înființarea de școli, fie organizând adunarea fon­dărilor neatacabile necesar, fie orga­nizănd in țară soc­etăți cultura­e in acest scop, sub controlul și condu­cerea ei. Care­na e miopie intelec­tuală intrarea venitului a zeci de milioane jertfite pentru cultură, la stația zoologică de la Neapole, biro­cratismul și lucrul unei singure lo­calități: Bucureștii ? Oare neamul nimeni c­ă nu-i ingrijeas­ă ? Oare e destul să alegem câte un membru di­n Macedonia și să tipărim . 3­4 cărți de folclor ca să ne zicem cât ne -am achitat datoria de unitate și cultură față de biata Macedonie. Și cine răspunde de această ne­­grijire da­căt guvernul material al Români­ei și cu guvernul sufletesc al Româ­niei, Academia ?­Noi nu ne putem înșela cu mândria nemurirei a c­ă­torva persoane alese in Academie, cănd neamul nu sa pierde. Noi nu putem răbda analfabetism african lăngă scări de marmură și vechi portaluri, căci aceasta ar însemna decăderea noastră Oare cine nu re­gretă dintre Românii iubitori de neam ultima întrebuințare publicată a venitululci milioanelor lăbuste de Buicliu ?­­Neamul ni se pierde, arta ni se pierde, lumina oulturei e slabă încă și noi să ne încântăm cu discursuri de recepție, și lax, imitat de alte na­­ț­i, unite, bogata și pline de mijloa­ce, și să nu protestăm și să nu ce­rem Academiei și Casei Școalelor să se adapteze la împrejurările noastre de ne­am neingrij­i ? Oare ni se cade aceasta ? Oare cu ce ne impunem noi ome­­nirei și ne justificăm existența pe lume intre nații, nu cu cultura și toți arta poporului ? Miron Axinte. i Am anunțit in numărul nortm de ori, de­misia, lui We­be­lm, primul ministru al u­­n­­gv.r ei. Od să­m demisia acces­tui­a, se anunță și demisi­a con­­s­telui Burton, min­istrul de ex­­­­tern­e. D­nul Solf, secretarul d­e stat german, de la externe, la Reich­stag, a declarat că se poate da și o altfel de soluție chestiune! Al­saciei și Lorena, de căt ceia ce s’a zis pănâ acum despre Alsa­cia și Lorena. admin­straț­unea Casei­ Centrale din Iași, cu personalul, cassa, vina­ril, arhiva și actele se mută la Bu­curești. 1 Octombrie 1918 la bugetul Casei pădu­ Pe siua de încadrează vi­rilor . Inspectorul general silvia­r clasa II d O. Golgoteanu ; Inspectorii silvici clsa I d-nii: E­­mil Mihailescu și V Teodorescu ; Inspectorii silvici clasa Ii d nii: O. Opran, C. Savi­noiu, C . Georges­­cu și Al. Gostov­oi. Comitetul societățel de binefacere „Păinea Săracilor“, de sub președin­ția d-nei dr. Gosmovîci, va organiza o chetă pe stradă in zilele de 14 și 15 Octombrie. Rugăm onoratul public de a-și da obolul său pentru a veni in ajutorul săracilor acestui oraș. In vitrina magazinului „ Domnița Ruxandera, s’a expus bromul lu­crat de cunoscutul marinist fran­cez Lurier (Prix de Rome), care reprivintă pe colonelul canadian Boyle, brom turnat in urma ma­­i scripției deschisă, ca semn de re­­cunoștință petru salvarea romani­lor din Odma . Se anunță că de la 1 Noembrie ce vine, evacuările in teritoriul ocupat, vor fi mult mai ușoare . Autoritățile românești, de la această dată, vor face controlul. Cu adâncă părere de rău, înregis­trăm moartea distinsului publicist la Metroniu, atât de gustat in cronicile lui zilnice di­n „Neamul Românesc“. Era tânăr, plin de talent, devotat ziarului și patronului său. Moartea lui lasă numai regrete: înmormânta­rea va avea loc j măni Duminecă, la ora 1 p. m., afară de oraș, la biseri­ca Sf. Atanase din comuna Copou. Sunt numiți și înaintați in cance­laria președinției consiliului de mi­niștri, pe ziua de 1 Octombrie a. c. d-nii. C . Fundățeanu, doctor in drept, in funcțiunea de director al can­celariei. M­hail Vlahide, licențiat in drept, actual șef de bi­rou in ministerul de interne, in funcțiunea de șef de ser­viciu al direcției economice. I. Gh. Ghica, in funcțiunea de șef de serviciu al decretelor și jurnalelor. D. Ralet, in funcțiunea de șef de serviciu al asistenței publice. , • Toți d nii membri fondatori Sindicatului ziariștilor din Mol­ai­dovf și Basarabia, sunt rugați a se i­tănni la dom­enliul președinte­i Suțu,­ din Str .­Iul vie» Liscar Catargi No 44, astăzi • Sămbată 18 Octombre, ora 9 seara. Pot lua par­te, fără a avea și dreptul de vot și alți ziariști, oara au adarat sau vor adera la Sindicat .De cătva timp, s’a împuținat nu­mărul automobilelor in oraș, și din această cauză, s’a împuținat și nu­mărul victimelor, mutilate de pe ur­ma mașinelor cu vi­ssă mare. Minu­nea aceasta a făcut-o lipsa benzinei: DUMINICA U OCTOMBRIE 1918 Se înființează la Banca Națională o centrală de devize, care are atribuția să organizeze schimburile de valute străine in valută națională §u invers, să fixeze cursul valutei romăne in le­gătură cu situația financiară curentă și cu convențiile incheiate cu alte State in această privință, să finanțeze afacerile de import și export ale di­recției generale economice și să facă plățile și încasările Statului in alte țări. Ministerul de finanțe, luănd avizul Băncii Naț­onale, vor organiza direc­țiunea centralei de devize și va face numirile cuvenite. Academia de inalte studii comer­ciale și industriale, aflată evacuată la Iași, se va muta la București cu în­cepere de la­ prezenta deciziune. Pentru reîntregirea instituțiunei și pentru ca cursurile să înceapă la a­­ceeaș dată, anul școlar va incepe in mod excepțional de la 1­9 14.Noem­­brie 1918 Aducem la cunoștința d-lui Prefect al Poliției, următoarele : In urma unei inspecții făcută de d. medic primar al orașu ui, împreună cu medicul despărțirei a 111-a, con­statând la restaurantul „Café de la Paix“ din Piața Cuza Vodă, o mur­dărie care amenință sănătatea cetă­țenilor precum și faptul că localul nu corespunde de loc cerințelor pro­prii unui restaurant a dispus să fie inchil. Măsura nu poate fi de­căt sa­lutară, mai cu seamă azi cănd sun­tem amenințați de flagelul tuturor e­­pidemiilor. Iasă, de­și adresa ser­viciului sanitar sare înaintata celor in drept de 4 zile, totuși localul con­tinuă a fi deschis. Rugăm pe d. Prefect să ia măsuri ca astfel de hotărâri să-și aibă ime­­­­diat sancțiunea. Aceasta numai In interesul salubri țâței publice. Următoarea mișc­are­ s’s. făcut in armată Locotenentul colonel Ion-SQn Virgil din arma infanteriei, ca co­mandant al regimi 13 infanterie. Locotenentul colonel Protopopescu Vid­ r din regim 73 mfan. la co­­menduiraft p­ețîi București IIși Locotenentul colonel Artinovici A­riton. din regimentul 25 infanterie la comenduirea pieței Kișinău Maiorul Ione­on Alexandru din­ regimentul 34 infanterie, in regimen­tul 13 infanterie. Maiorul Andrievici Nicole, de la marele stat stajor, in regimentul 11 infanterie Maiorul Schelotti Teodor, din re­­­gimantul 65 infanterie, la comendui­rea pi­­ței Iași Maioru Mărgărite cn Constantin din regimentul 14 in antorie la c­o­menduirea p­eței Iași Un început de incendiu s’a decla­ra­t astă noapte in strade Carol No. 125. Sărind pompierii, focul a fost st­rankat. Au fost arestați adiviz­i l­­an Flo­­rescu și M Dum­irison pentru furt. Astăzi, la orele­ 10 dimineață, râoaș­tele Sf. Paraschiva au fost scoase din Mitropolie, in curtea bisericei. Mult norod a luat parte la sfânta slujbă, la care ca de obicei, asistă mii de oameni. Un vagon de leșine a ajuns astăzi să se vândă pănă la 2000 lei. Tran­sportul lor costă extraordinar de scump. Numai pentru 1000 chilogra­­me, trebue să plătești pănă la 25—30 lei căruța. Nu știm ce sa va face biata populație, specula pretutindeni se întinde, iar îndreptări nu vedem de loc. Dl. C. Climescu, consilier la curtea de apel din Iași, și-a inaintat de­misia, cerănd înscrierea in barou. Dl. Climescu a fost unul din ma­gistrații integri care printr’o arun­că continuă, și-a căpătat toată stima printre colegii săi. ÎNFIINȚAREA CENTRALEI DE DEVIZE­ I BURSIERI ■ Clasa I 1 Murineenn P, T. ?, Costinseou N. N . Sunt. ne cu Gh . Ge­rg­es­cu Gr. 5. Vernes­u G­ES, Brătescu Cezar, D­aoonascu Fl Stoi eanu E. Șărbănescu V Diac nu Fl Filpescu Eug, Georgescu M . Pă vn­eacu Titus, Anastasiu Va­er­u H­ Zăneanu Gh. Vulpe cu Ion, Vasili­u Aurel, Ciofrănescu C. Io­n­ sau P­ri­gorescu O. Boenar­ea Gh Pop vi 1 Livin, M­i­or­a Nicolau, Si­nescu Gh. Teod­rescu P. Anton, Terjesen Se rg Erata O. I­nes­u C Savei A, M­eni Andrei,­­Constantines­u Al. Iurca C­iugu­escu Ion, Munteanu V. D. Niculescu A. Sandulescu V. Ciurgea M, i­odreana Iosef, Caracnpol S­afias, Carasopol Gh Sosofeanu O. ©răs­u O. ■ Bursieri sub rezer­va prezentarei ar­telor : ‘J. Visiliu, Forpeeanu I, Bădescu Eng. Croitoru V. Marimucu 1 Be­­loiu Gr. Bandrabur C. SEMI BURSIER­I : * 3orș Ion, Pop Em SOLVENȚI Brănascu Gr. Rosnovanu Traten, Agapie D­tru Apostolesim Aureș­an, Pătroianu Mihaiu, stavilă Teodor, Dumitrescu Alexandru, Constantines­­cu £ Virgil, Marian Din­ciculescu Aurel Verlescu C tin, Săvoiu Filip , Sulica Horia, Roșu Gh M*han, Burcea S. N lae, Dumitrescu 1 B. (Va urna) CRIMA DIN COMUNA POENI Existând de mați mult timp dup m anii intre locuitorii Gh. Marghioa0 și Costitchi Bragadiru din comuna Poeni, in seara de 30 Septembrie., acesta din urmă, impreună cu două rude ale sale a intălnit in pădurea Poeni pa Marghiol, aplicăndu i mai multe lovituri cu p*­omagul peste cap, in stare muribundă, a fost tran­sportat immediat la spitalul­­f. Spiri­don, unda cu toate îngrijirile date, nu i'a putut fi salvată viața. In ziua de 9 Octombrie, pe când îl transporta de la spital la Poeni, in timpul drumului, el a încetat din viață. S’a făcut autopsia cadavrului de către d medic legist, impreună cu d. procuror de serviciu, care cercetează împrejurările in care s’a comis crima. Și ziarele din București au rădi­cat prețul darului la 20 bani. Au fost transferați: d nîs C. Mo­tomancea pr­insor de la liceul din Tulcea la șe comercia â din Iașî, Gh. Petrescu da la șc. normali din Constanța la liceul internat din lași, Valeriu Asan de la liceul din ins­tanța ia­șc normală , Lupu din lași, V. Goriș de a liceu* "din­­ Bră­­ila a liceul internat din lași Al Băleanu de la gimnaziul din Alexan­dria la g­en Ștefan m Mare din laș*, Mi Costăchescu da la tșca nor­mală d­n Buzău la gc comercială d­e Iași. TEATRALE.­­ Dr. N. Soreanu, so­cietar și profesor la Conservat­­orul din București, a f­ost numit di­rector de scenă al pr mei noastre scena E firesc. Absolvenții șc Iii au prile­jul de a-și continua studiile și de tea­­tru sub privigherea profesorului. * 1 tt # Procesul dintre t­eatrul national și dl. State Dragomir, se va judeca in ziua de 14 Noembrie de catre »ed­iten a Jl«a a Curții de Apel din 1­o­­calitatai. CONVOCARE.—D­oii membri si so­cietăței anonime „Industriile Române“ sunt rugați să se intruneasca in a­­dunare extraordinară in ziua de 4 / 17 Noembi­ie 1918, ora 19 a. m., in laboratorul de chimie­­ teh­nologgică din Palatul Universității, la ordinea zilei fiind: v­­ 1) Modificarea Statutelor. 2) Mărirea capitalului și ori ce alte chestiuni s’ar mai ivi. Consiliul de Administrare Elevii admiși in liceul militar Mănă >11 r -ța D sa­u

Next