Evenimentul, aprilie-mai 1921 (Anul 29, nr. 37-77)

1921-05-05 / nr. 62

ANUL AL XXIX LE‘A NO € 2 'jwFramm .*.**«** njadba#® 56 Jb&adstafo*ty& I â Ș­1­umm iff *« si partifafai Demosrát Roadele unei politici .........„■............ I [ Un scurt comunicat, apărut la L* Roumanie, oficiosul mi­nistrului de externe, ne anunță că Iugo-S­avia a cedat Româ­niei Unix Vârșeț Biserica A­bă de la granița B­ratului. Alte știri ne spun că și chestunea fruntariei comune dintre Româ­nia și Ceho-Slovacia s’a r­e­spirat tot in fa­vo­ar­ea țărei noastre. Unele ziare au reprodus aceste știri îmbucurătoare fără nici un comentar. Este aci mâna d­lui Trii Ionescu, e un succes diplomatic al ministrului de Externe și s’a înregistrat numai lucrul, ca ori­ce mărunt aiept divers Cănd e vorba insă a se ataca e politica d-lui T ke Iones­cu, atunci presa de opoz­iii, și in deosebi presa libe­r­ă, nu’l cruță pe ministrul nostru de Externe. D. T­he Ionescu e „omul concesiunilor față de străini, e sluga aliaților, e vânză­tor d­e Țară“. Nu s’a uitat incă la noi campania ce s’a dus contră d-lui Teke Ionescu cănd cu votarea taxelor asupra mărfurilor germane. Taxlle acestei votate de p­­ăț­ sunt o mă­sură de represalii economice împotriva Germaniei, care refu­ză plata despăgubirilor de râsboi, datorite Aliaților și­ dec și nouă. Era o elementară datorie de solidaritate pentru Româ­nii ca să adopte și eu aceleași măs­uri. Fu­lejul a fost prins de preși de opoziț­e, și d. Take Ionescu a fost acoperit cu o avalanșe de insulte. Astăzi cănd, grație politicei d-lui T­he lonescu, România câștigă noi teritorii, nu afarră de acelea consfințite prin trata­­tel e de pice, se face conspirații tăcerei in jurul acestui mare succes. D. Take Ionescu, in lunga și strălucita sa carieră po­litică, nu odată a avut di luptat cu reaua credință a adversari­lor. Nu s'a plâns insă nici­odată, și nu a fost afectat de atacuri nedrepte, pentru că a avut rară satisfacție sufletească a datoriei cu prisosință îndeplinite. Ilustrul bărbat de stat, care s’a făcut campionul politicei, instinctului Neamului, culege astăzi pentru Țară roadele ințelep­ciunei acelei politici. Și nu poate fi mân­drie mai mare pentru un român. ---------------------------------------------------------------------------------------------------­Ședința Comisiei Interimare Mâine va avea loc una dintre ce­­le mai interesante ședințe ale Com­i­­­siunei Interimare a orășului Iași. Interesantă pentru că ea va pune capăt tuturor bărfelilor la care se dedă o anumită presă din localitate alimentată de interesați cari prin tot soiul de manopere caută să­ stănje­nească activitatea rodnică a actualei Comisiuni Interimare in fruntea că­reia se află vajnicul luptător pentru binele obștesc d. Mihai Negruzzi Se no­tor de lași. Mărie se va stigmatiza pentru tot­ătoria in­famia pe fruntea acelora cari nu Ite să încurc flze bunul mers al gospodăriei comunale, caută prin procedee meschine să sădească ne­încrederea și calomnia.­­ Dar cauzele drepte,triumfă întot­deauna, căci cine nu știe halul de p­oribil in­cere d. M­irci Negr­uz­zi a găsit gosprătria­­ oriundă la ve­nirea d-8ale in fruntea Comisiei In­terimare. Intr’un timp relativ scurt, prin­tr’o mânia uriașă s’a ajuns ca ora­șul nostru să fie aproape normalizat. Pentru ac­ea­sta a tnbuit insă efor­turi mari și multă chibzuință, pe cari astăzi câțiva rumeni îi caută să le nesocotească. Cu multă satisfacție facem con­statarea că opinia pub­ica ieșană in matura ei chibzuință, cu o Indife­rență de admirat a pus la stâlpul infamiei pe ccei ceri caută să intre­­ție campania calomnioasă prin co­loanele unei anumite prese din lo­calitate. Din partea noastră iarăși nu am dat prea mare gtenție acestor insi­nuări și intrigi, intru­cât știam că erau opera unor mentalități de pro­veniență dubioasă. Nul Suntem convinși că măine cu vău autorizat al Prezidentului Co­­misiunei Interimare va găsi un viu ecou in massa cetățenilor cinstiți ai Iașului. Vor vorbi faptele și un in­treg program de activitate comuna­l iar iu condeele înveninate ale scri­bilor intriganți de profesie. Informații Din București, se anunță, că d. Titulescu, ministru de finanțe, a declarat, că recensământul pentru stabilirea averil dr și a veniturlor, se va face in fiecare localitate de către o comisiune de fruntași ce­tățeni. D-nii medici din localitate și ju­dețe, sunt fugiți a se întruni mâine Joi 5 Mai a o., orele 5 p. »., in amfiteatrul Inet. Anatomic, fiind 1« ordinea silei diferite chestiuni de In­teres profesional, precis* și continua­rea discuției asupra modificărei legei sanitare. Ministerul» instrucțiunei publice a dat ordin, prin revigoratul școlar tu­turor gecalelor urbane din orașul Ieși și Tg.«Frumos, ca institutorii sft f?că excursiuni cu elevii in fiecare . Duminică, cu începere de la 22 Afei. " După 3 zile de la fiecare escursi ane 1 vor adresa revizoratului școlar, un­­ raport amănduit asupra excursii­­ făcute. Mai­ 10 Mai al. v.școlile nu vor ținea cursuri, toate autoritățile vor & in‘­ebire, de eseveni nici tribunalele, nici curțile nu vor ține ședințe, 50 Bani Compotul comunist O nouă arestare - După cum am anunțat, marșul in a­­tracție­ in afacerea complotului din strada Râpei, merge spre terminare. nu in ultimele zile a mai fost arestat anume Sain, care a bănuit a fi venit in Iași tot in scop de a Înlesni evadarea tovarășilor sei. Numărul celor aristiți a ajuns la 20 S’sa făcut diferte descinderi, incă nu n’a operat nici o nouă arestare Revizorii școlari de clasa ii au fost desființați de la 1 Aprilie a. o. In locul lor s’au creat porturi și sub re­viz­ori școlari de cmtro­ pe plăși. Astfel ravisorul școlar al județului va avea ca auxiliari & sub revizori de contral și un revizor școlar ca șef al lucrărilor di o sncerarie și vara va lucra numai in birou. Congresul avocaților Dilegaț­a avocaților ieșeni, pleacă in anu­t seară la București, pentru a lua parte la Congresul avocaților, ce sa ține in Capitală. Cu aprobarea decanului, pleacă și o delegația de avocați stagiari și anume d-nii Hutschatker și Nem­ Ionescu La biserica Banu s’a oficiat in a­­nul aceata, cu o deosebită solemnitate, slujba învierea Mântuitorului, de către S. S Preotul paroh Andriescu, asistat de preotul Iordachescu. Biserica era laminată a giorno, cu electricitate, instalată de d. Fingerhut și de d­­. Dinaitriu, după insuși ară­tările Principelui Albert Ghica, epi­­tropul biserice­i, a lea da enoriașii a­­cestei bisarici Păcă la ora 12 din noapte S­-ta Biserică era in istunariu profund cănd a apărut S. S. Părintele An­driescu in ușa altarului cu lum­narea aprinsă, de odată toți credincioșii au crezut că un incendiu a cuprins în­treaga­­ clădire. A fost un moment de feerie divină Biserica era incendiată prin două sute lămpi ,leatrica așezate in policandre, sfeșnice, candele și catapiteazmă Mare parte din acesta sfeșnice au fost rexsautate la Paris, lu cunoscuta casă de efermerie religioasă Si&ia fierce. Sunt opere de artă. După citirea Sfintei Evanghelie, a urmat o recepție in Principele Albert Ghica, epitrop al bisericei Benu. In numeroasa asistență remarcăm pe d. Nicu Racovitsă, fost primar al orașului ou grațioasa doamnă Ra­­covitză, născută Negruzzi, d. procuror general Gr. Kessima on d-na Kessim, d Nicole Bestache și d na Maria Jeanne Bastake, d. profesor univers­­tar și d na Ismandi, d-na Cantacnsino d na Diudrino, d maior și d na Pau­lette Stourdza, d-ra Keesim, d. G. Kessim, d. căpitan Cantuniari, d. Lasper Rosetti, Mironel Geno­, etc. S’a servit tm copios supen și l’a dansat până la ora 6 diminesțe, cănd cu regrit oaspeții Princip lui Ghica s’au despărțit de amabilei lor amfitrion păstrător al nobililor trad­ii*, oara făcșan fa a leșului și al Moldovei. Epitropia Generală a Casei Spitale­lor și Ospioiilor Sft. Spiridon din Iași, aduce la cunoștința generală că in ziua de 18 Mai a­l., ora 10 dim., va ținea licitație publică atât la co­muna Scânteia din județul Vislui căt și la­­ reședința Epitropiei din Iași pentru vânzarea unui cazan de tablă groasă lung de 4 m 40 m. și cu un diametru de 1 m. 50 cm. de la fo­sta velniță din satul Borouști,și aflător la o distanță­­ de 5 kilometri de Gara Scănteia. Garanția provizorie va fi de 300 lei. Licitația se va ținea conform art. 72- 83 din legea comptabilităței sta­­telor.* Ministerul Mutare­ a autorizat so­cietatea „Principele Mircea“, de a face o chetă in localitate, in folosul acelei sosietăți. La Primărie, se ține azi liciteția, pentru darea In antrepriză a restar­­rirei caselor din purtea bisericei Bărboi, Incendiul de la Baia Comunala Sâmbătă, ajunul Fagu­lui, un in­ceput de incendiu b’a constatat ia Baia Comunală, in imprej­urările ur­mătoare : Un domn intră intr’o cabină, și desbrănăndu re puse o țigară aprinsă in haină, inohine cabina și intri in bac Na tresa mult și un fum gros­eși din cabină. Personalul, «parga ca­bina și constatată, că se aprinseră hainele vizitatorii și Focul a fost repede stins. Se credea o clipă, că ar­­ fost vorba de un ețentat — dar nu era da­căt o imprudență. Gongra ml i­alian de geogra­fe In viia de 29 Martie est s’au inau­gurat cu mare solemnitate in memo­­­rabila sală „Del Duecento“ din Pa­­lacio Vepolito din Birenza, el VIII lea Congres geografia național italian,­­ cara a adunat din nou pe cai mai de frunte representanți ai Geografiei și Antropologiei din Italia,­­ cu sco­­p l da aș comunita rezultatul ultime­lor cercetări și de a se sfătui asupra problemelor pe care la comportă o cât mai întinsă răspăndire a cunoș­tințelor geografice. Bucurându­ sa de concursul eminen­­­­tului Mirinelli și da patronajul Di­­­­rectorului Institutului geografic mi­litar - generalul Wauc­elli,­­ acest Con­­gres urmează să decidă de noua în­drumare didactică a Învățământului geografia și ,in plus să infăptuiescă vastel plan de editare a tuturor re­­lațiunilor de călătorie făcute de di­verși italieni in trecut. Pe lăngă comunicări și conferințe, s’au organizat exporați in Toscana și expoziții de cărți vechi cu caracter geografic și mai tres Ida hărți vechi nautice. Vom­­ insemna in treacăt că din aerosima sumară a acestor hărți aiese că incă de pe la 1300, naviga­torii genovezi In special, cunoșteau bine țărmurile Mării negre și portu­rile dunărene interioare, deși adesea in dreapta și in stânga Dunării as . vede scris „Bulgaria“. — 7 — D nele și D-rele cari au bine­voit a răspunde la apelul M. S Reginei gi au primit să dieteze in ziua de 8f Gheorghe 23 Aprilie stil vechi in fo­losul sec. „Principele Mircea“ pentru protecțiunea copiilor din România sunt regate a sa întruni Mersuri 4 Mai st. n. ora 4 p­m. in localul Pre­­fecturei ]de [Purie str. Dusa Vodă j spre consfăruira și primirea ontiilor a cărței cu No. autorizațiunei pre­­cum și fotografiile M. S Reg­nei care vor fi oferita publicului in schimbul obolului ce fie oare va bine voi să dea. I. /M. S. Mitropolitul Moldovai a in­gădu­i a te face aciastft d­ată și prin biserică.­­ 7 . In ziua de Duminecă 8 Mai orale 9 ceara, se va celebra la biserica Sf Spiridon, căsătoria religioasă ș d lui Eduard Rășcanu procuror, cu d-ra Marianne Miclescu, fiica d nei și d lui Eugen Miclescu.j - z -­Astă noapte, niște beți au pătruns prin efracțiune in locuința d lui Alex. Faniec, din strada Muzelor, de unde au furat mai multe bijuterii. Explosia din Buciumi.­Doi soldați, din Comuna Buciumi, umblând cu o granată, aceesta a explo­dat și cei doi solda­ți er au a­rs cu picioarele sfărâmate. In stare gravă, au fost internați la spital. In ziua de 30 Aprilie nîgra răi­fă­cători s’au introdus in casa com­er­cientului Goldenberg din Bulbaoani- Grophița furând merfă in valoare d­e 3000 lei. Se fac cercetări, Tribunalul Se­ț­a I a recorfirm­at mandatele de arestare ale Manoilă și Iftimie Ciobanu, lui Th.­arestiu­ pentru crimă la drumul mare. Din ziua de 1 Mai s’a pus in cir­culeție două tramvae pe linia Copou-­­ Sărăcie și Sărărie Copou prin Piața Unirei. Au sosit pentru comună 7 vagoane grău de la Moțiței. 'joi 5 MAI mi - Presa străină . și artiștii români O serată de muzică românească la Haga — Cetim­in „Exselsior” an «Uta de Luni 18 Aprilie 1921, următoarele : „O numeroasă și elegantă asistență, care cuprindea elita din lumea po­­litici, diplomatici și artistici, a răs­puns invitației ministrului României și d nei C. Mitilineu, cari au făcut ca pentru prima oară sa se cadă in Olanda operile tinerei școli muzicale românești. Operile lui George Enescu Stan Golestan, Alexandre Ion MIRCEA BAR­SAN (din Iași), interpretate de către d-na Madeleine Lagarde Golestan venită expres da la Paris, maestrul C. D. Oberstad, profesor la Conserva­torul din Haga și celebrul gnatuor din Haga, d­in­ Swaap, Roth, Devar și Interdael, au fost câlduros aplau­date și apropiate. Iată și interesantul program al se­ratei muzicale,, consacrată muzicei ro­­mâne, care a avut loc la legația Ro­mâniei din Haga, in ziua de 12 A­­prilie. Soliști­i D­ur Madelaine Lagarde Golestan, apliata merelor concerte arm­fonica din Paris. C. C. Oberstadt, pianist, profesor la Conservatorul Regal din Haga Qnatuarul din Haga, (violină), A. Roth (violini) I ,Swaap I. Devert (ilto) Ch. Interdael (violoncel), soliști ai orphanti ai residenței. 1. Sonata p, piano și vioiră.,,. Stan Galaitan (allegro, andante sos« tennto și allegro animato) C. D. «­­bsrstadt și Swiap. 2 Chanson d’Antomne MIRCEA BARSAN, soleil oonahant, Un grand sommeii noir, d-na Madeleine Lagarde Golestan. 3. Pavane et Toooata op, 10 ,G. Eaesou, C. D. Oberstadt, 4. Trei poema de a'o Elenei Vă­­oftreson, Alfred Alexandresea, Danses snr ma porte, La blanche blanoe lnne Janne fills ton reve erra loin, d-na Madeleine Lagarde Goleian. 5. Qaatnor in mi B major, „G, Ensson (allegro moderato! andante, allegretto aoherzando allegretto mo­derato), 6. Trois ohancons populaîras rou­­maines, Stan Golestan, Chanson de larmes. A la fontaine. Pour toi, Iano, Iano, d-na Madeleine Lagarde Go­lestan. Atentatul criminal din Basarabia In fjrnul Sf. Paști, o bardă de răs­făcători, probabil comuniste, au minat o porțiune din linia ferată Bender Basara­bskaie, in apropierea satului Romanovska, înainte ca trenul să sosească in stația Basarabskaia, explosibilul a luat f c și a distrus o parte din linie. Trenul a fost oprit de un cantonier care s’a ține înaintea lci’gi grație forțărilor făcute de can­tonier, menenion­ a putut opri ma*­șine, evitând astfel o adevărată ca­tastrofă. In tren se aflau mai mulți parlamentari, cari mergeau spre Ce­tatea Albă. Ceia ce este curios, e că bomba a exploadat chiar in momentul cănd trenul trebuia să trescă prin apel­­og și amorocirea s’a evitat din cauza intirzierei cu o jumătate de o oră a trenului. Autoritățile au inceput oerocterile și sunt bănueli că atentatul a fost pun la oile de către ccmaniști Una dintre cele mai frumoase con­­ferinți ce s’a ținut la Șezătorile Ate­neului Popular, a fost fără îndoială conferința ținută de dl. prof I. Simi­­onescu, la a 14 a­șezătoare, cu su­biectul „Pămărtul și bogățiile Țorei“. Frumusețe expunere­ e’a întrecut cu folosul real rezultat, pentru ascu­lă­­tori, din­ bogâția cunoștințelor îm­părtășite.

Next