Evenimentul, aprilie-iunie 1922 (Anul 30, nr. 323-389)

1922-05-16 / nr. 355

ANUL AL XXX-l No. ^e(Uc\\a 91 ! A 9 i­m n­mmk, Guvernul și Ardealul Conferinte de la Genova ab­sorbind atenția generală, sn ne-am scupat încă de unele măsuri lua­te de guvern in ceea ce privește Ardealul.­ Partidul liberal nu a renunțat la tendința lui de a capta provincii­le de peste Munți. Comițând enor­ma greșeală de a constitui vernul fără­ ardeleni, liberalii gu­fac incercările cele mai nesăbuite și disperate spre a pune stăpînire exclusivă pe Ardeal. Mai intâi, tocmai acum când o­­fisipisele viatiliste anunță refor­ma administrativă, care va fi des­­centralizatoare,­­guvernul desfiin­țează directorul internelor de la Cluj, pe cînd menține d­rectora­tele in Bucovina și Basarabia, spre a nu displace d­lor .Nistor și Ia­­culei, colaboratori in Brătianu. Măsura aceasta cabinetul a ne­am­tumit adânc pe Ardeleni. In al doilea rând, pe când se anunță­ reforma electorală unitară, guvernul intenționează să inlătu­ra unele dispoziții bune din legea electorală de peste Munți. in de­osebi, circumscript­ile mici au re­zistat in alegeri presiunilor gu­vernamentale și au­ ales pe can­didații partidului național. Din a­­ceastă cauză soarta acestor cir­cumscripții a fost pecetîaită. Gu­vernul se va desființa. Ia sfîrșit o a treia măsură,care a atfrnit o vie indignare peste Carpați este dispoziția guvernului in ceea ce privește împroprietă­rirea din Ardeal și Banat. Opera­­țiuni­e de împroprietărire vor fi luate din minele „Bancei Agrare“ spre a fi date aparatului adminis­trativ. Se cunoaște rolul odios pe care l’a ‘iscit administrația din Ardeal pe timpul alegerilor trecu­te ; ea s’a pus cu totul la dispo­ziția guvernului și a „luptat“ îm­potriva partidului național. Volu­minoasele dosare ale alegerilor din Ardel­, precum și „Cartea Nea­gră“ pe care a intocrat-o condu­cerea nationaliștilor ardeleni arată rolul acestei administrații. * * * Când se vorbește atâta — și din nenorocire numai se vorbește —de BBificarea națională, guvernul Brătianu-Văitoianu vine m mă­suri de natură administrativă, po­litică și economică, cari ienesc pretând pe frații ardeleni. Dar gu­vernul le a luat spre a lovi in partidul național, care nu s’a lă­sat convins să se pună la temer ca liberalilor. Cu aceste măsuri guvernul a declarat un adevărat răsboi Ardealului, pe care lu ori­ce preț vrea să’l cucerească. E­goizmul de partid al liberalilor nu ține socoteală de interesele un­ fi­cărei naționala. Numai d. C. Barau, ministrul Cultelor și Artelor, a protestat, ce i drept platonic, in­ trun interview din ziarul Lupta, „împotriva unificărei cu furca“. Dar cu o floare și seser de stil... Inutil să adăugăm că strășnicie guvernului nu va mlădia partidel național, a cărui autoritate mora­lă și politică ese și mai crescută din prigoana guvernamentală ce s’a dezlănțuit împotriva lui. Dirtsrofg mediocritaței —„Decapitarea" d-lor Eug Herovanu și P. Fintănaru — Contflictul dintre cele două ta­bere liberale din localitate pare a se rezolvi prin triumful „ti­nerilor Eri, un număr de consilieri comunali, in cop­iu d-nii C. O. Zemic., Va­s­lin- Voinea, Popo­tini și Theodor Zippis și au îna­intat dem­sîunele sub cuvânt că Centrul nu dă nici un ajutor administrației comunale a Iașu­lui. Adevărul e că la un chef monstru făcut dăut,azi la „Per­­joaia" cu miei fripți Iuțește §1 la care a participat și d. Geigel Mărzesm, s’a hotárăt „debarca­rea drm Eugen Herovanu și înscăunarea d-lui C. G. Tom­a in fruntea primăriei. Cum d. Tom­a, chiar primer fiind, nu e dispus să renunțe la mandatul de deputat, spre a neface loc e­­ternului candidat blaicului, d. Ion Zippa,­ e vorba ca și d. P. Fîn­­tinaru să fie „sterificatu spre a se da prefectura de județ d-lui Zippa. * * * Doi oameni mai de seamă a­veau liberalii locali și aceștia le stăteau in găz­­d­uii Eug. Horo­vanu și P. Fintiniu. Tinerii din partid, gălăgioși și reci, vor sa-i mănince fripți ca pe meii de la „Petroaia*. In ultimul timp, d. Mărzescu a indin­at spre tabăra tinerilor, pentru că aceștia ar fi *lucrat“ înainte de vedreă ost­iiăului la putere și apoi in alegeri. Cum tot lașul știe, tinerii cu­ce știa, afară de o onorabilă ex­cepție, .. Oswald Racovița, n’au nici î­n merit și chiar nici o stare civilă profesională de­cât aceia de agenți politici plătiți, pe timp de opoziție, din fondurile Clubului Oberest. A­civite­tea lor se reduce la „dis­cur­sul Ve” pe care le-au ținut l­e sale și in suburbiile orașului. Se vede că d. Mărzescu apre­cază mult acest fel de activitate, de vi­tr­e ce i-a­­ ocolat in frun­tea... bucatelor, atât in Parlament, căt și la Ttimărie. Șeful lberalor locali renunță pe inima ușoară la concursul unor oameni ca Eugen Il.Iova­­nu și P. Finlinaru, spre a da satisfacții nemer­itale tinerilor prea nerăbdători, pe care i­a încura­jat vi dorul Ior de arivism. Mi­nistrul muncii și a adus aminte de aersa Rediocrttis pe cere o aplică­m­ distribuția demnități pr­in partid. Din nefericire pentru d ea, ti­nerii liberali nu sunt nici măcar mediocrități, ci nulități ședea. Așteptăm acum să vedem cum vor reacționa d-nii Evgin He­rcvstnn și P. Fintinaru. 50 Bani i­tan al partidului Kancerat Stat în stat? . „Comitetul de ajutor al refugiaților ucrăineni“ din Capitală publică in ziare un comunicat in privința criminalului Mihail Hina. Ceea ce ne interesează e afirmația comitetului că atentatorul de la Pallacer Hotel „nu posedă autorizație de ședere in țară eliberată de comitetul nostru“« Cum ? Autorizațiile acestei se dau de comitetul ukrainean nu de autorită­țile românești ? Am arătat și astă dată că e o afa­cere lucrativă constituirea comitetelor de ajutor a refugiaților Ukraineni. Aju­toarele strânse alimentează mai mult pe membrii comitetelor­ de­cât pe acei cărora le sunt destinate încă ceva. A­ceste ajutoare se cer pentru a inlesni emigrarea in America a­­ refugiaților Ei bine, acei refugiați nu pleacă in Ameri­ca, ci găsesc mai nimerite a­rfemine in prea ospitaliera noastră­­ țară, fără a se deda la vre­o muncă­ dintre aceștia se recrutează mulți s crucb­ați îndrăzneții cari au atacat chiar ztul­ mare pe vic­rm­ele lor. A fost și la Iași un „caz“. Nu credeam insă ca guvernul să se dezintereseze in asa grad de chestiunea aceasta in­cât să lase Comitetelor de ajutor“ grija de a da autorizație de li­beră petrecere refugiaților de peste Nistru In Basarabia sunt un milion de re­fugiați Autoritățile de peste Prut au ce­rut mereu guvernului că musafirii aceș­tia „indezirabili“ să fie internați in a­numite lagăre, căci este imposibilă alt­fel supravegherea unui așa mare număr Chestiunea insă a remas baltă Cerem guvernului să dea măsurile cerute de autoritățile basarabene pe de o parte, iar pe de alt sa înlesnească plecarea din țara noa­ă,a acestor ele­mente cari vin cu spiritul rusesc și se dedau in România unele la subversivă, iar altele la fapte propagandă calificate de codul penal. ____ Lipsa peștelui in Iași Peștele in anul trecut se găsea in­cloondentă și cu un preț destul de avantops, incăi toată lumea pu­tea să și prostite acest articol ai alimentație, sub noul­ regim al li­beralilor a ajuns un articol de c raritate ex­eptionata, atunci cănd vine deși poarte puțin, incălnură­­mane mai nimic după ce se imparti corifeilor liberali se de o scumpei excesivă ! Din relatările făcute in zia­re, rezultă explcația lipsei peștelui in Iași. Peștele în momentul in care ești prins este ambalat și in­cariat ir vagoane. Prin intervenția a­gențil­or liberali, destinația vagoanelor este schimbată și peștele devine obiect de contrabandă, din care agenții liberali reatisează enorme sume de bani. Pap­ul acesta e riguros exact. Cităm ce exemplu orașul Focșani unde prin intervenția frateli­i dires­torului Pescăriilor Statului, care era deputat de Putin, s’au trimis nu miroase, vagoane cu pește. Așestec sosite in Focșani, ii s’a schimbat tfirdșt dîi­'notiti §i pește?e destina­ Focșanilor a fost trecut peste graniță Credem­­ă activitatea economici a liberalilor este conformă cu promi­siunile făcute in alegeri. g’lnic Banoi Marți 16 Mai­­ INSERȚII ȘI RECLAME 3 tei rtatai ■pte*. -»-■ , Un nam[r vecMui II teii I ! IHFORIAȚIî * Intriga și murdăria pare că a ajuns la apogeu in partidul liberal din litate. Grupul așa zis al tinerilor loca­libe­rali din care insă nu fac parte tinerii serioși și cinstiți din partid, se svîrc­­e­lește ca șerpii pentru a pune mâna pe toată situația locală Așa fiind au indus in eroare pe o parte dintre consilierii ce formează co­­­misiunea interimară și i-au făcut­­ să demisioneze. Azi cînd s'a dat la iveală scopul ce­­ urmăresc acești avizi după demnități, parte din consilierii demisio­nați au revenit asupra demisiei Așa fiind tot ei caută să insinueze o eventuală demisie a d­lui Eugen Herovanu și in­stalarea in fruntea comunei a d­lui Toma In numele orașului Iași a oamenilor­­ cinstiți și cu multă dragoste­ pentru tîrgul’acesta, protestăm cu toată ener­gia și vom lucra din răsputeri ca ase­meni fapte strigătoare la cer să nu se petreacă in orașul nostru­­ Suntemp, precis informați cl toți frun­tașii serioși din partidul liberal vor lucra și ei in vederile noastre Di câteva z­ de­ s’au ssumpit costul, de la SO la 120 lei chi­­togramul, zahărul de la 22 la 23 lei, cafeaua etc. Di ce ? Prin piețe, s'un pttea din ce in ce crește. In zișa de Sf. Gheorghe, Brașovul a avut ca oaspeți pe deputații fran­cezi Groasjean și Lorin, osri au făcut prin țară o călătorie de studii cu privire la administrația românească. Ca scert prilej, întregul oraș a fost paraset al trlcolorurilo­rostan și francez. Seara a avut loc la hotelul Coroa­­na un banchet in onoarea oaspeților francezi, dat de prefectura de județ. Duminică dim, oaspeții au părăsit Brașovul. Duminică 4 Mai ora 2 p. m. a avut loc la ,,parcul sportiv“ un match du foot­bal association, Intre echipa cursului inferior al seminaru­lui Pedagogic și echipa Unsului Co* | Explozie Duminică dimineață pa la oreîn 9 copilul V. Suman din Țicăul de Jos No 34, in etate de 14 ani. Jucăndu-ae ca pa focos de granetă, găsit îngro­pat in pământ și din nebăgeta de seamă Jovindu­l cu o piatră in focos, granata a exploadat. Sch’jlle ai Io­vind pe copîl in piept, acesta a ră­mas mort pe Zeo. Parchetul a dispus remormăntarea Sa faa cercetări. S’a remarcat jocul elegant și pre­sta al elevilor. fty sosit In...hs­ Titlul de mai bun este antetul unei corespondențe din Iași a colegului nostru Dan (M»x Callfman) «aresfu­ mrului „Dimineața“ care glăsnește : An gos­t in in Ieși banane nu uscate, dar proaspete, pe crengi rupte tain copac. Ele vin din California și se vând pe alese la băcănia bodegă Fra­ții Smirnov. In schimb insă, trebue protecția in Iași, ca să incapi la un kilo de făină de păpușoi. Atât și nimic mai mult. Ironia e pran vie ca să mai insistăm. Foți aduce oroe trufandale din alte continente și nu poți aduse lemne Dar indignarea nu na-o putem stă­pani, fără ca să spunem că e o ta­ș­ na ceia ce se petri­ce In Ad ția căilor noastre serate ! de la Hărmău și Lespezi Da asela negustorii noștri preferă să aducă articole din alte țări, decât că ea adelenicească tu articole de primi necesitate care abeagă țara castră și carl sunt atât de scumpe. Mâni 3 (15) Mai a. c., se va libertăței.I sărbători la Blaj 74 de ani dela marea întrunire de pe Câmpia I Se vor da serbări in Zilele d­e 14 și 15 Mai a. c., cu participarea Excursiunea scoale! „Reuniunea Femeilor Române din Iași“ in Bucovina .­ La ora 6 seara excursioniștii au placat 1« Soceavs. La 7 Mai, ora 10 dim., in gara Ițcani au fost întâm­pinați de delegații autorităților, d­nil Rene și Ionot, Țaroaan din jan­darmi. Intr’un lung convoi de tră­suri și căruțe țărănești au plecat cu toții la Suceava. Elevele au fost găz­duite intr'un pavilion non al Spitalu­lui și la orfelinat, iar corpul pro­fesoral la hoteluri și particulari S’a vizitat mănăstirea Samoa, Cetatea lui Vodă Ștefan, Blaevlot Mirluților, bi­serica Sf. loan, unde i se păstrează și moaștele Biftntului. Seara s’a dat la teatru o producție foarte frumoasă cu același program ca la Cernătur­ și al cărei beneficiu a fost donat școala lor din Suceava. La sfârșitul repre­­zentației, d. primar al orașului a ținut o foarte simțită și entuziastă cuvântare de Înfrățiră. La 8 Mai excursioniștii au plecat prin gara Ițcani la Dorna Vatra. Aici au stans sala și au fost găz­dărit elevele la otel Traian, iar cor­pul profesoral la otelul de Cară. A dou­a zi 9 Mai excursioniștii au ple­cat de dimineață la Dorna Căndreni. Aici înșirate de o parte și de alta a drumului așteptau școlile primare in frunte cu toți învățătorii. Dirigintele școalei a ținut o prea fruisoasf­ cu vitatara de buni venită și Înfrățire, care a stors Uerimt vizitatorilor. Co­piii cu ategaleta tricolore tn mănă­strigau ura. O fetiță — cea mai bună elevă a școalei primare, a daclamat nespus da drsgitlaș o possla compusă anume pentru n­u fi veniți frați. Doam fete din voii tei și elevele au îmbră­țișat’o, iar d­na Marsisiu, președinta „Rannlunai“ din Iași a hotărâit ca mtonia aă ba primită de la Septem­brie bursieră la Iași. D­na directorii a școalei da fels din Căsdrani, o ar­tistă In cusături nstionala a arătat visitatorilor frumoasele lucruri ce sa execută pentru exposiția din Iași și la sara lucrează cu cea mai mare parte din gospodinele satului. După vizitarea Isvorului de apă minerală Burout, excursioniștii ei au intors la Dorna Vatra și au vizitat parcul și muntele An­oni. La masa de amează au vorbit cu multă simțire românească d. Hoțean, directorul școalei de băeți, Forfota, primarul crugului, Popovici, profesor universitar din Iași, stars la masă a vorbit d. Sandu Mendliu, profesor din Iași. Ma sa excursioniști­­lor a fost oferită de autoritățile lo­cale, iar vinul foarte bun, oferit per­sonal de d. primar Forfotă, esra îm­preună cu Boț­a­ia sa luat mira cu vinítătorii. De la Ițcași la Dorna și irdăifit excursion'știi au fost Ineoț­it da tmabiînl loc dt. de jandarmi Țurcana. La ora 4 aaiză a fost producția la Cazino. La 10 Mai di­mineața la 5, excur­sioniștii au pornit spre Iași, unda a­ ajuns seara la ora 11. Expursiuni frumoase la aceasta joacă un imens rol in Instrucția generațiilor tinere, le infiltră dragostea de țară și neam,, le dă un imbold de muncă și devo­tament către meseria ei și aleg­ia gooslă, căci produsele »Șinelor lor sunt admirate de cei ci le văd pre­tutindeni. Producțiile cu așa program cum a fost al „Rom­innei” sunt un admirabil mijloc de propagandă națională. Și dansurile româ­nești curate și piesa „Nunta țărănească“ au fost mari qua­tete și apreciata și la Cernăuți și la Suceava și la Dorna. Publicul nu­­măros ce s’a grăbit s umplea­rea a treia pănft la ultimul toc, a pvsționat un entuziasm pe elevele ce exeedtau. Toată feuda se onvine neobositei con­ducătoare și priceputei educatoare care a dna Gavrilescu, directoara școalei, excelentelor maistre și har­nicelor eleve ale școalei care sprijinite de un comitat compus din tot ce Ia­­șul are mei distins in frunte cu d­na Zoft G. Mărșașcu, duo școala de un renumă ajuna In toata colțurile Ro­mâniei Mari. românilor din toate unghiurile Ar­­dealului. A apărut Noi 4 din „Viețe Romă­­nească“ n vietă literară și științific, cu un foarte bogat sumar:

Next