Evenimentul, august-septembrie 1922 (Anul 30, nr. 415-461)
1922-09-27 / nr. 459
ANUL AL XXX-lea No. 4S9 ¥I A f1 «ATA ONÍRSA Stata Dragomir S& ne fie îngăduit sa lăsăm pentru astăzi in psce guvernul Brătianu și pe Remu Pift ne ocupăm puțin, in această și să primă coloană, rezervată de obicei numai chestiunilor politice, de dispărutul nostru prieten, al cărei bust a fost dezvelit Duminica trecută. In frumoasele cevintări rostite la mormântul lui State Dragoner vorbitorii au pus in evidență activitatea artistico culturală și literară a defunctului. Dar neuitatul nostru a avut și o rodnică activitate ziaristică, de care s’a mai puțin, pentru că e mai vorbit cunoscută. State Dragomir a puțin fost și ziarist. Cum muusa ziaristului e da obicein anonimă, ea e cunoscută numai intr’un cerc restrâns Și pe act steree atit de ingrat, Dragomir a remas acelaș idealist incorijibil ca și in teatru, ca și la catedră. Ia gazetărie, preocuparea lui primordială era ehistra națională. Venit de peste Prut, din provincia care gemea sub jugul țarist, el n’a uitat o clipă Basarabia lui iubită. Pe când noi, cei din vechiul regii, abia îndrăzneam si ne gândim la Basarabia, Dragomir publica in Evenimentul articole asupra stărilor de peste Prut, căutând să nu facă uitată mutilarea ea i’a adus Moldovei in 1812. Pe vremuri, in viața de student, priveam cu admirație pe acei din colegi cari puteau să se mândrească : »Măi, am trecut la Ungheni și am sărutat pământul Basarabiei“. Când „Comitetul național studențesc a agita io Țară și in Strâinbate chestia națională, nimeni nu îndrăznea să pome bneasca de Moldova robia de peste Prut, Dragomir scria la Evenimentul articolele sale asupra Basarabiei, sub pseudonimele Costa N. Galia (Constangalia e numele localităței lui de naștere) și Da la Roșcani. Dragomir este studentul care a adus de dincolo, insămândt și trupul cu el pe sub haine, steagul domnitoarelor romăna de la Sibiu, steag ce se vede pe la toate solemnitățile studențești. Citnd ziua sfântă de 14 August sl. v. 1916 a venit, State Dragomir a fost mobilizat cu gradul de căpitan, dar era deja minat de boală și n’a putut sta mult pe front. Imediat insă ce trupele româine au trecut peste Prut, Dragomir a fost pe urmele lor. Atunci a scris el o serie de articole in Evenimentul despre seampa lui Basarabie. Dragomir începea să-și trăiască visul intrigii lui vieți. Dumneseu ia , dai zile sa să'l vadă teren. S’a pictat a scat vis împlinit intr’o duioasă poemă intitulată „împăratul“. j Evenimentul s’a onorat cu colaborarea asiduă și prețioasă a acestui mare naționalist. In coloanele aceatui ziar State Dragomir a depus floarea fină a inteligenței și simțirei lui. Iată de ce suntem fericiți că in aceste cumplite vremi de josnic materialism, căci se pare că egoizmul feroce a întunecat orice umbră de hideaiizm, lașul nostru a cinstit cu un bust de bronz pa un mort, care n’a fost nici dt palai, nici ministru, ci un bistaolism cu suflet mare, inspirat de flacăra curată a idealizmului. Gestul acesta onorează nu numai pe mort, ci și orașul care a știut să aprecieze marile calități sufletești ale dispărutului și rodnica și luminoasa lui operă. Sol OTEBIATE Din cauza sărbătocitei de mâni Mercuri 27 Septembrie „înălțarea Sfintei Cruci“.Ziarul nostru nu va apăre. Față de aglomerația de călători,a toate trenurile ce pleacă din gara locală s’a luat dispozițiunea de a nu se elibera decât atâtea bilete căte locuri disponibile sunt . Biletele ce se eliberează in urmă, in urma stăruințelor publicului sunt toate pentru picioare. Cursurile la placele paralele de la H‘ocul național vor incape in ziua de 6 Otombrie Aseară pe când "constructorul de telefoane Gh. Doboș de la Prefectura de Județ se afla in Bivolari spre a drege telefonul Primăriei de acolo, fiind lovit de o peatră de către bretanul Ioan Cojocariu, a scos revolverul și a împușcat un picior pe agresor. Cojocaru a fost trimis la spital spre pansare Rana sa nu e gravă. S-a deschis o anchetă de către Secția de jandarmi, DeU Curtea cu Jurați ' In ședința de eri a Curței 'cu Jurați, compusă din dl Eugen Petit Președinte, Culianu și Lupu membri și Th. Weiss man grefier s’a judecat procesul intentat flăcăului V Dogaru păndarea o vie din Tomești, care in toamna anului trei cut a împușcat pe lăutarul D-tru Iacob fără nici o vină. In urma rechizitoriului dlui Procuror Iorga și a pledoarei apărărei. Curtea achită pe Dogaru de loviri cauzatoare de moarte, din cauza demenței acuzatului.” Tot eri sa judecat un proces de pruncucidere intentat fetei * Profira Călin de loc din satul Tabăra Bivolari Ea a fost apărată de dl și d-na Petrea. Curtea in urma rechizitoriului și a pledoariilor apărărei aducând un verdict afirmativ, condamnă pe denaturata mamă la un an închisoare -Pe azi se judecă procesul lui Petru Riiseschi pentru amenințare prin scris Stral Braunstein pentru tăinuire și a lui Sava Zaharia pentru loviri căutătoare de moarte, Consiliul de război al Corpului 4 Armată și-a suspendat ședințele până Luni pentru a avea tot timpul necesar complentărei actelor celor judecați Marile manevre D, geasrel Mărd&rsssis, «sinistra da resbel, a făcat următoarele declarații, cu privire la concentrarea unităților : „Vor fi concentrate 3 divizii gîancris: una da visători, o divizie sidefeat ä și o divizie a ordinului „Mihai Viteam“. Aceasta din armftrau tomată din clte o compania aleasă din toate regimentele ea au fost decorate pe front on ordinul „Mihai Vitaasa“. Ordinele de concentrare sunt pa pnnetul da ar lansate, ege est pfină Intr’o săptămână cel mai tirziu, vor fnci pe mari transporturi de trupe, din diversa puncta ale țării. Doi cunoscuți săreni mari din localitate Spigler Mendel din strada Sf. Lasăr și Iancu Goldenberg din strada Cirla, a incetat astă noapte din vieiță, 50 Bani Mercuri 27 Septembrie 1922 irita îl perfidului itanocruf D. General Vaitoianu și funcționarii Ziarul „Patria^ publică umătoarate răzfduri: • " ^"* . „In n «sil raiostrii "â^ liîarți âsa adresat d.Itii mblatru do Interse gerneral Vârtaîanu: o Întrebară eer find o lămuri^ asupra tfaftr afimative dééiamil ale fdsaWf In Agățării *<sa'funcționarii ardeleni. D-sa resperire prin orgasmi lobal al guvernului, el: e bun neade» rlr sfruntat. Suntem necesități a da următoarea lămurire: . . . general Abba? Vâstoianu» ministru da interne vie»ba,seful liberal, »’a presantat din încredințarea primaiui miniatru la d Nlcomw .Zigsa, fost cab secretar de Stat lpt.maediccrul dlaj Brătianu, pentru a i determina să urmeze atitudinea,i«e;hosta,sife față de guvern D. Zigxe-si*» e xp»p . starea primară a funaționilor ardeleni, și permanenta și țutematiaa .loș prigonie» dip partán govern,sral șșntral. P Zigre a declarat unul membru in comitetul exjoqtiv al partidului, ncțional, că răspunsul dlui Văitoianu a fost următorul: " . . — Guvernul n’are supradare aici ints ’un snapto aay ardelean. Intențiunea guvernului este de a schimba pe rstad pe toți fancționarii ardeleni cu cei dur; vechilii. Regat. D* Aigrs are égváu«l“tV Rezolul aata ibrăpst in .lăpidă. Intr9g g’rpl ..Gaspețile; 4» l* Hagnia spra țara î"Îgărașulul est» alb ..A »și alpa ,odată nn.. munți, dar zăpada n’a ținut. De acum arestele Cârpaților rămă a.alire... s «•**»* « itnrioî *"< țtyi.’eete Ziarul „Amarit*din Cluyaland O [UNK] bio, informeeaă să aromeați da!» Pind, emigrați in noul postinents au fast sijpHmos'gani»si!aȘ:.$*•. *9 trăi î*g- dtfft* gal Woonsocket, o blașriea și a face în corpul clădirel si uh loa brdo" tinerii gi bătrăriți »romani 'să inflețe dulesa Pitíká fokänsasal. ... ' " t i'- ’■ tj' *k . ,-â ' • • V -Săptămâna avânî^f Vâ *incepe să lucrezei« Oradia Mare, eorasrnsa care se ocupă cu schimbul de deținuți politiei intre Statul nostru greetenger. •i.. -fis»-t|w**** «ts- ’--î Lit prefecturd<e> Și primăriile orașelor din Ardeal a sosit ua ordin al ministarmul de interna prin care se disnPnte imediata schimbare a personalului oonatpistii;tríio|Uine* eu si a Însușit lîmba romboá. Astfel de |ans toneri îrd saechi la orașele din Bă ■ online xuaî surit «tHațf societatea Ocrotirea pria ailor Sfb Rdeboi Retinues Iigai din etr. Toms Cosaat No. 9 yq țipe in sine ,‘da 29 Septembrie a. o ora 10 dimineața Holecție publică in conformitate cu regie Comptabiltăței publice pentru*darea in fntreprinte a Inerărior gi rep«Fațiunile? o» Biontneétsare in orfelinatele Societății. " ** e Planurile,‘devisefi și pseíele de sarcins se pot vedea in «fiele și orale de supîu la sedîul Sfo Serv TsQbnîe. Pe platoul dintie tikîîtâ gi Iagî, s’a găsit an dfisinifE^&uh recunoscut avind două răni la ‘cap., Până să fie transportat la spital acest foot utul a inpetet din viați. Se fac cercetări, fiind p&ternice in dipff, că e vorbi de o crimă. ■ &WÖE. «MM va salva timp o biísdí de B pungsș', esoroșa ium§a; dănda-Be. drept 1 »gențt fii .. brigada!, de siguranță. I El eu fost * arestați 'oii da jît>;iț:e gi ! înaintați parebetuiui. Mitropolitul Firon a numit pa S'preotul Disnsel' Mik'm,, ca paroh, al Chicaricsi 'rdăstaigui stin IM»a—ca Inada. Părintele Maxim părăsește țara, la î5 Octombrie via , Constanța—Naw« I York. ! I 1 ■ : ^ Da către librăria Socec, s’a depus la prefectura de poliție, mai multe sate, bani și un bilet de inscriere in biroul populației pa namese de Mue> fstaia Hegl AII,uitate In ao«a librăriei 14 Păgubașul Îs . feotora; ftoipelițe, poate găsi iarvă• S’a Înaintat Judecătoriei urbane 2» .O nouă sarie de cargitorî,, găs î* in migrant delict de cerșit, WS8RTB $1 RBO.AMB \M minte vechia I !•« % M ffásÉnl S • "• " W ?* mrgfi: •" , ' î ' ... ; ț ->* Presa de odinioară a lașului . • **4 A ti. «» m —■ . .. . De la 1894 încoace — (Va apare in volum) XXXVIII ,fa IC • tlțt>r>1898 Si, ea ..it:' f,.i sji- ; . . . ÄtmiAi nu și astăzi nimic pentru I»și la 1886 ca și la 1897, populatiunea iegană a remis eoaisei, recea Indiferentă›1 ’simplă curioasă a spectecolului și a pttrăzei, nu ooa ajunsa sosirii Regelui in capitala Moldovei. Ieșenii, mături și demni, au știut cft primesc la orașul lor pe selma inalt demnitarii țfiragi că respletindu-l, ce respectă pa ei însuși, iși raspeetre i«re, își respecta legea și demnitatea. Dar durerile au temea dureri, deoepțiunile amare n’au fost uitate, căci eîeuHunt angmjementa solemne feți de capitala Moldovei,, ceri atunci ca și setăef an rentes neindepline. « La o reasprîme a comercianților care, avu los cu osarsiinea sosirei Ragelul la Iași, Regale a întrebat pe bancherul fumiat dacă parțiale sunt acomp».— Da Majestata, sunt Bsnmpe — Boontul «feecădiotl cu B, 4, 5 la sută, reepumaa Regala, Pad. Wachtel, proprietarul fabricat de frănghie«4ra întrebat:** Ca ești mata ?— Fabricant de frânghii Majestata.— De fritoghii, dor de săpun nu ? D lui Leo Popar H spuse *— O stră nu Bunteți din Bucovina,? *> Nu Mai»state. Adresăm duat farmacieni lui Poppi *• Da, păfi ani anteți farmacist ?^De 79 ani Misestate. Regula tî privi mirat, I ne utirizaî «A IamanAppgt!»etc« 1 Pipp leșin vrăstă, de 79 ani. Variind in dreptul comerciantului Bollux, baodul din colțul pieței Unires, i’a Întrebat:— Cum merge nomarțul Prost, căt aș poată da pros t Mercetate. Comercianți români nu mai suptem. Faceți ceva gi pentru ieșeni. Pierim, M«i cetate, găndiți vă bine, aunieți datori să vi ingrijit și de a doua căpitesă a Majestății Voastre. Di douăzeci de ani cant oomeres cu* gi din ce in ce mai rău mergem, ■ [UNK].- «« — Ceva e acuta Întrebă Hogele ? —* Nu gtlu, der ar trebui de făcut ceva pentru a îmbunătăți starea decăzută a regului, - " Adrecăndu-a» apoi d-lor Șaraga . — Dar d voastră ? — Buntem frații Sevage.—Ah! de la dvsantrft d. Bturdza cumpără antichități D voaetrft »ț fost ac?i ceri eu editat istorie lui Xenopol pe hărția subțire. S. ,-fr.vvato, ca Institutele Unite, M mc Wagner, ate. Ea prezintă la un cancurs pentru catedra dalatorie lft geoală militară gtreugagte Intilus. E trimes bursier la Paris pentru a urma etudiile filologice* El a fost cel tatăl cara a introdus In țară metoda filologică modernă, neagramatiolemnl cum ii mai sieeau unii, v Lambrior s’a ocupat mult greu Istoria. Careul eru de Istorie, predat la școala militară s’a afateriait, prin filele intercalate pe care erau Îndreptări gl note numeroasa. ÎCala oa pirsa mai extraordinarara afirmarea lui Lambilor ci nu cunt excepții la legile schimbărilor fonatice, că aga aieste excepții nu pot explica gl deei ba mai par a fi excapții, Lambilor n’a putut alărgi opara aa „îndreptariului opară Începută in „Convorbirile literira". ■ [UNK] • . v . . .... ■ Ce Costache Lapidata ara o natură pașnică, deci de multe ori, in focul luptei, Împungea gi primei împunsături. Cănd primea atacuri, Lepădata „roși, igi ștergea frânte* gi răspundea cu euacea. Ia momentul de a intra in Primăria, Co. Costachi avanoindu’și o privire pfttraniătoare asupra veniturilor comunale, se gândi că a suma momentul de a sa mări acela venituri prin impunerea goooatei la o taxă mare, dar a renunțat la tastată reformă, mulțumita unor prieteni cari au știut să convingfi pe cel mai grav dintre ajutorii da primar, că șocolată eata un aliment do.t. prima necesitire. H. S. Cine n’a cunoscut pe decorul sruigiilor bigieni Mihai Arcelianu ? Venit din capitala Oleniei, r prodes aeu Beția faptul că marele Balamseu n’a grăbit a oere el Însuși numirea lui Aroaietnu ca schoiețer de fâpăad&’I. aatfel, agalul său, clasa I*a, Imestrat cu un'talent deosebit, Aroeleenu a cântet intotdeauna aă de%orsațiuna lor sale acea notă reală ca caracterîaistă pg^sdcjurului attfel. Șici odistă nu *a'exagerații.Srodită nu a căutat alte efecte de acelă decăt acele ce reieseau din însăși natura tipului ca interpreta. Crațianii a lui Arceleanu au devănit populare : au fost sibilme scene nopți frumoase petrecute la teatru, cănd juca Akeeleann m Titirică inimă rea din ^Noaptea Furtunoasă*2, iar^íisnáda din „BerUoarea Pierdută“ IX’r .Zunaride, "Zidăriei din ,Femeile noastre“, tetă Rosiuci din Bărbierul i din Sevilla, etc. Glumele lui Ardeleanu f au făcut de multe ori turul presei. Ca coleg, ex« adorat și nu se supăra iniei stunci cănd vre’un coleg ii eieăiar numindu-i bulgar,— Dar la ocega mă ! zicea Argaleanu gl toată lumea rădea eu poftă: 1 I ' S ...W. 9 ’ •;- V ,;; Tatăl d-rului Al. Lambrior, dpedat nu de multă Vreme, e unul din dispăruții meriu leșului: e Alexandru Lambrior, fostul bursier al Academiei Michellane, fostul director gi ^profesor de istorie din Botoșani, doar Vitalt in 1871 de către ministrul in istrucțiunii de etan și Tall, pentru motive politice. Sosit la Iași, a început IY de lecții pe 1« diferite metitate prl , ■ ■ . - • Furtul de la Banca Moldova #• finite'78 #)'.*SlihiHtul Frauda cu gropni de 300.000 lei sevftrglt in dauna „Băncii Moldova“ continuă efi fia învăluită la cal mai nepătruns mister. Cercetările pentru a se putea precisa, unda ■ fost sevărgitit schimbarea plicului, nu au putut ajunge la un resultet.’ Eri a fost «dus plicul care a fost Înmânat filialei Bătncei Moldova din Galați. La prima vedere, fentț oearii pot» tai din locslitata au declarat, că nu este plicul ce li a fost presentat de eura trimisul Băncei Moldova și primit de fî Plicul a fost cu desăvârșire schimbat, operația a decurs in faiul următor. Plicul original a fost defreudatorul a front un distrus gi non pliat dintr’o bucată de pânză, ruptă de la un osigar murdar. In locul peoațiilor aplicate la Banca Moldova b’iu pus niște peotți cu ceară roșie, întrebuințând și un sigiliu in lemn, fabricat anume gi prtnpus din literal» B. M. Pe noul plic, da frantural exact numărul de 1» poștă, ou apus care a fost inregistrat plicul original. Am arătat să suma de 300.000 lai subari» de bancă, a fost Înlocuită cu macaratura de ziar»* Se găsesc extrase din ziarale Berliner Tegebiett, Neue Freie Presse și un singur extras de la un tier românesc purtând data de 1 Septembrie 1921, — Insă după conținut nu se poate preciza din os anume aiar. Toate probabilitățile ar arata, ci frauda, a fost a svârgită in tagi de cineva in curent cu uzanțele poștei. Azi d, Moțoc inspector telegrafpoștale plecat din nou la Galați, asistat de Comisarul Closa pentru a continua cercetările.