Evenimentul, august-septembrie 1922 (Anul 30, nr. 415-461)

1922-09-27 / nr. 459

ANUL AL XXX-lea No. 4S9 ¥­I A f­1 «ATA ONÍRSA Stata Dragomir S& ne fie îngăduit sa lăsăm pentru astă­zi in psce guvernul Brătianu și pe Remu­ Pift ne ocupăm puțin, in această și să pri­mă coloană, rezervată de obicei numai chestiunilor politice, de dispărutul nostru prieten, al cărei bust a fost dezvelit Duminica tre­cută. In frumoasele cevintări rostite la mormântul lui State Dragoner vorbitorii au pus in evidență ac­tivitatea artistico culturală și lite­rară a defunctului. Dar neuitatul nostru a avut și o rodnică activi­tate ziaristică, de care s’a mai puțin, pentru că e mai vorbit cunoscută. State Dragomir a puțin fost și ziarist. Cum muusa ziaristului e da obicein anonimă, ea e cu­noscută numai intr’un cerc restrâns Și pe act st­eree atit de ingrat, Dragomir a remas acelaș idealist incorijibil ca și in teatru, ca și la catedră. Ia gazetărie, preocuparea lui primordială era ehistra națio­nală. Venit de peste Prut, din provincia care gemea sub jugul țarist, el n’a uitat o clipă Basa­rabia lui iubită. Pe când noi, cei din vechiul regii, abia îndrăzneam si ne gândim la Basarabia,­­ Dra­gomir publica in Evenimentul articole asupra stărilor de peste Prut, căutând să nu facă uitată mutilarea ea i’a adus Moldovei in 1812. Pe vremuri, in viața de stu­dent, priveam cu admirație pe a­­cei din colegi cari puteau să se mândrească : »Măi, am trecut la Ungheni și am sărutat pământul Basarabiei“. Când „Comitetul na­țional studențesc a agita io Țară și in Strâinb­ate chestia națională, nimeni nu îndrăznea să pome­ b­neasca de Moldova rob­ia de pes­te Prut, Dragomir scria la Eve­­­­nimentul articolele sale asupra Basarabiei, sub pseudonimele Cos­ta N. Galia (Constangalia e nu­mele localităței lui de naștere) și Da la Roșcani. Dragomir este stu­dentul care a­­ adus de dincolo, insăm­ândt­­ și trupul cu el pe sub haine, steagul domnit­oarelor ro­măna de la Sibiu, steag ce se vede pe la toate solemnitățile stu­dențești. Citnd ziua sfântă de 14 August sl. v. 1916 a venit, State Drago­mir a fost mobilizat cu gradul de căpitan, dar era deja minat de boală și n’a putut sta mult pe front. Imediat insă ce trupele ro­mâine au trecut peste Prut, Dra­gomir a fost pe urmele lor. A­­tunci a scris el o serie de artico­­le in Evenimentul despre seam­­pa lui Basarabie. Drago­mir înce­pea să-și trăiască visul intrigii lui vieți. Dumneseu ia , dai zile sa să'l vadă teren. S’a pictat a scat vis împlinit intr’o duioasă poemă intitulată „împăratul“. j Evenimentul s’a onorat cu colaborarea asiduă și prețioasă a acestui mare naționalist. In coloa­nele aceatui ziar State Dragomir a depus floarea fină a inteligen­ței și sim­țirei lui. Iată de ce sun­tem fericiți că in aceste cumplite vremi de josnic materialism, căci se pare că egoizmul feroce a în­tunecat ori­ce umbră de hideaiizm, lașul nostru a cinstit cu un bust de bronz pa un mort, care n’a fost nici dt palai, nici ministru, ci un bist­aolism cu suflet mare, in­spirat de flacăra­­ curată a idea­­lizmului. Gestul acesta onorează nu numai pe mort, ci și orașul care a știut să aprecieze marile calități sufletești ale dispărutului și rodnica și luminoasa lui­ operă. Sol OTEBIATE Din cauza sărbătocitei de mâni Mercuri 27 Septembrie „înălța­rea Sfintei Cruci“.Ziarul nostru nu va apăre. Față de aglomerația de călători,­­a toate trenurile ce pleacă din gara lo­cală s’a luat dispozițiunea de a nu se elibera decât atâtea bilete căte locuri disponibile sunt­­ . Biletele ce se eliberează in urmă, in urma stăruințelor publicului sunt toate pentru picioare. Cursurile la placele paralele d­e la H‘­ocul național vor incape in ziua­­ de 6 Otombrie Aseară pe când "constructorul de te­lefoane Gh. Doboș de la Prefectura de Județ se afla in Bivolari spre a drege telefonul Primăriei de acolo, fiind lovit de o peatră de către bretanul Ioan Co­jocariu, a scos revolverul și a împușcat un picior pe agresor. Cojocaru a fost trimis la spital spre pansare Rana sa nu e gravă. S-a deschis o anchetă de către Secția de jandarmi, DeU Curtea cu Jurați ' In ședința de eri a Curței 'cu­ Jurați, compusă din dl Eugen Petit Președinte, Culianu și Lupu membri și Th. Weiss man grefier s’a judecat procesul inten­tat flăcăului V Dogaru păndar­ea o vie din Tomești, care in toamna anului trei cut a împușcat pe lăutarul D-tru Iacob fără nici o vină. In urma rechizitoriului d­lui Procuror Iorga și a pledoarei apărărei. Curtea achită pe Dogaru de loviri cauzatoare de moarte, din cauza demenței acuza­tului.” Tot eri sa judecat un proces de pruncucidere intentat fetei * Profira Călin de loc din satul Tabăra Bivolari Ea a fost apărată de dl și d-na Petrea. Curtea in urma rechizitoriului și a pledoariilor apărărei aducând un verdict afirmativ, condamnă pe denaturata ma­mă la un an închisoare -Pe azi se judecă procesul lui Petru­ Riiseschi pentru amenințare prin scris Stral Braunstein pentru tăinuire ș­i a lui­­ Sava Za­haria pentru loviri căută­­toare de moarte, Consiliul de război al Corpului 4 Ar­mată și-a suspendat ședințele până Luni pentru a avea tot timpul necesar com­­plentărei actelor celor judecați Marile manevre D, geasrel Mărd&rsssis, «sinistra da resbel, a făcat următoarele declara­­ții, cu privire la concentrarea unită­ților : „Vor fi concentrate 3 divizii gî­a­­ncris: una da visători, o divizie si­­defeat ä și o divizie a ordinului „Mi­hai Viteam“. Aceasta din armft­ra­u tomată din clte o compania aleasă din toate regimentele ea au fost de­corate pe front on ordinul „Mihai Vitaasa“. Ordinele de concentrare sunt pa pnnetul da a­r lansate, ege est pfină Intr’o săptămână cel mai tirziu, vor fnci pe mari transporturi de trupe, din diversa puncta ale țării. Doi cunoscuți săreni mari din lo­­calitate Spigler Mendel din strada Sf. Lasăr și Iancu Goldenberg din strada Cirla, a incetat astă noapte din vieiță, 50 Bani Mercuri 27 Septembrie­ 1922 irita îl perfidului itanocruf D. General Vaitoianu și funcționarii Ziarul „Patria^ publică umătoarate răzfdu­ri: • " ^"* . „In­ n «sil raiostrii "â^ liîarți âsa adre­sat d.Itii mb­latru do Interse gerneral Vârtaîanu­: o Întrebară eer find o lămu­ri^ asupra tfaftr afimative dééiamil ale fdsaWf In Agățării *<sa'funcționarii ardeleni. D-sa resperire prin orgasm­i lobal al guvernului, el: e bun neade» rlr sfruntat. Suntem necesități a da următoarea lămurire: . . . general Ab­ba? Vâstoianu» minis­tru da interne vi­­e»ba,seful liberal, »’a presant­at din încredințarea primai­ui miniatru la d Nlcomw .Zigs­a, fost cab secretar de Stat lpt.m­aediccrul dlaj Brătianu, pentru a i determina să ur­meze atitudine­a,i«e;h­osta,sife față de gu­vern D. Zigxe-si*» e xp»p . starea primară a funaționilor ardeleni, și permanenta și țutematiaa .loș prigo­ni­e» dip partán govern,sr­al șșntral. P Zigre a declarat unul membru in comitetul exjoqtiv al p­artidului, ncți­­onal, că răspunsul dlui Văitoianu a fost următorul: " . . — Guvernul n’are­ supradare aici ints ’un snapto aay ardelean. Intențiu­­nea guvernului este de a schimba pe rstad pe toți fancționarii ardeleni cu cei dur; vechilii. Regat. D* Aigrs are égváu­«l“tV Rezolul aata i­­brăpst in .lăpidă. Intr9g g’rpl ..Gaspețile; 4» l* Hagnia spra țara î"Îgărașulu­l est» alb ..A »și alpa ,odată nn.. munți, dar zăpada n’a ținut. De acum arestele Cârpaților ră­mă a.alire...­ s «­•**»* « itnrioî *"< țtyi.’eete Ziarul „Amarit*din Cluyalan­d O [UNK] bio, informeeaă să aromeați da!» Pind, emigrați in noul postinents au fast sijpHmos'ga­­ni»si!aȘ:.$*•. *­9 trăi î*g- dtfft* gal Woonsocket, o blașriea și a face în corpul clădirel si uh loa brd­o" ti­nerii gi bătrăriți »romani 'să inflețe dulesa Pitíká fokänsasal. ... ' " t i'- ’■ tj' *k . ,-â ' • • V -Săptămâna avânî^f Vâ *incepe să lu­crezei« Oradia Mare, eora­srnsa care se ocupă cu schimbul de deținuți po­litiei intre Statul nostru greet­enger. •i.. -fi­s»-t|­w**** «ts- ’--î Lit prefecturd<e> Și­ primăriile orașe­lor din Ardeal a sosit ua ordin al ministarmul de interna prin care­ se disnPnte imediata schimbare a perso­nalului oonatpist­ii;tríio|U­ine* eu si a Însușit l­îmba romboá. Astfel de |ans t­oneri îrd saechi la orașele din Bă ■ online xuaî surit «tHațf societatea Ocrotirea pria ailor Sfb Rdeboi Retinues I­igai din etr. Toms Cosaat No. 9 yq țipe in sine ,‘da 29 Septembrie a. o ora 10 dimineața Hol­ecție publică in conformitate cu regie Comptabiltăței publice pentru*darea in f­ntreprinte a Inerărior gi rep«Fați­unile? o» Biontneétsare in orfelin­atele Societății. " **­­ e Planurile,‘devisefi și pseíele de sar­cins se pot vedea in «fiele și orale de supîu la sedîul Sfo Serv TsQbnîe. Pe platoul dintie tikîîtâ gi Iagî, s’a găsit an­ dfisinifE^&­uh r­ecunoscut avind două răni la ‘cap., Până să fie transportat la spital acest foot u­tu­l a inpetet din viați. Se fac cercetări, fiind p&ternice in dipff, că e vorbi de o crimă. ■ &WÖE. «MM va salva timp o biísdí de B pun­­gsș', esoroșa ium§a; dănda-Be. drept 1 »gențt fii .. brigada!, de siguranță. I El eu fost * arestați 'oii da jît>;iț:e gi ! înaintați parebetuiui. Mitropolitul Firon a numit pa S'preotul Disnsel' Mik'm,, ca paroh, al C­hicaricsi 'rdăstaigui stin IM»a—ca I­­­nada. Părintele Maxim părăsește țara, la î­5 Octombrie via , Constanța—Naw« I York. ! I 1 ■ : ^ Da către librăria Socec, s’a depus­­ la prefectura de poliție, mai multe sate, bani și un bilet de inscriere in biroul populației pa namese de Mue> fstaia Hegl AII,­­uitate In ao«a librăriei 14 Păgubașul Îs . feotora; ftoi­peliț­e, poate găsi ia­rvă­­• S’a Înaintat Judecătoriei urbane 2» .O nouă sarie de cargitorî,, găs î* in m­igrant delict de cerșit, WS8RTB $1 RBO.AMB \M minte vechia I !•« % M ffásÉnl S • "•­­ " W ?* m­r­gfi: •" , ' î '­ ... ; ț ->* Presa de odinioară a lașului . • **­­4 A ti. «»­­ m —■ . .. . De la 1894 încoace — (Va apare in volum) XXXVII­I ,f­­a IC • tlțt>r>1898 Si, ea ..it:' f,.i sji- ; . . . ÄtmiAi nu și astăzi nimic pentru I»și la 1886 ca și la 1897, popula­­tiunea iegană a remis eoaisei, recea Indiferentă›1 ’simplă curioasă a spec­­tecolului și a pttrăzei, nu ooa ajunsa sosirii Regelui in capitala Moldovei. Ieșenii, mături și demni, au știut cft primesc la orașul lor pe­ selma­ inalt demnitar­ii țfira­­gi că respletindu-l, ce respectă pa ei însuși, iși raspeetre i«re, își respecta legea și demnitatea. Dar durerile au temea dureri, de­­oepțiunile amare n’au fost uitate, căci eîeuHunt angmjementa solemne feți de capitala Moldovei,, ceri atunci ca și setăef an rentes neindeplin­e. « La o reasprîm­e a­ comercianților care, avu los cu osarsiinea sosirei Ra­gelul la Iași,­ Regale a întrebat pe bancherul fumiat dacă parțiale sunt acomp».— Da Majestata, sunt Bsnmpe — Boontul «feecădiotl cu B, 4, 5 la sută, reepumaa Regala, Pa­d. Wachtel, pro­prietarul fabricat de frănghie«4ra în­trebat­:** Ca ești mata ?— Fabricant de frânghii Majestata.— De fritoghii, dor de săpun nu ? D lui Leo Popar H spuse *— O stră nu Bunteți din Bu­covina,? *> Nu Mai»state. Adresăm du­at farmacieni lui Popp­i *• Da, păfi ani a­nteți farmacist ?^De 79 ani Misestate. Regula tî privi mirat, I ne utirizaî «A IamanAppgt!»etc« 1 P­ipp leșin vrăstă, de 79 ani. Variind in dreptul comerciantului Bollux, baod­ul din colțul pieței Uni­re­s, i’a Întrebat:— Cum merge no­marțul Prost, căt aș poată da pros t Mercetate. Comercianți româ­ni nu mai suptem. Faceți ceva gi pentru ieșeni. Pierim, M«i cetate, găndiți vă bine, aunieți datori să vi ingrij­it și de a doua căpitesă a Majestății Voastre. Di două­zeci de ani cant oomeres cu* gi din ce in ce mai rău mergem,­ ■ [UNK].-­ «« — Ceva e acuta Întrebă Hogele ? —* Nu gtlu, der ar trebui de făcut ceva pentru a îmbunătăți starea de­căzută a regului, - " Adrecăndu-a» apoi d-lor Șaraga . — Dar d voastră ? — Buntem frații Sevage.—Ah! de la d­vsantrft d. Bturdza cumpără an­­tichități D voaetrft »ț­ fost ac?i ceri eu­ editat istorie lui Xenopol pe hărția subțire. S. ,-f­r­.v­vato, ca Institutele Unite, M­ mc Wagner, ate. Ea prezintă la un cancurs pentru catedra da­latorie lft geoală militară gt­reugagte Intilus. E trimes bursier la Paris pentru a urma etudiile filo­­logice* El a fost cel tatăl cara a in­­trodus In țară metoda filologică mo­dernă, neagramatiolemnl cum ii mai sieeau unii, v Lambrior s’a ocupat mult gr­eu Istoria. Careul eru de Istorie, predat la școala militară s’a afateriait, prin filele intercalate pe care erau În­dreptări gl note numeroasa. ÎCala oa pirsa mai extraordinar­ara afirmarea lui Lambilor ci nu cunt excepții la legile schimbărilor fonatice, că aga aieste excepții nu pot explica gl deei ba mai par a fi excapții, Lambilor n’a­ putut alărgi opara aa „îndrepta­­riului opară Începută in „Convorbirile literira". ■ [UNK] • . v­­ . . ....­­ ■­ Ce Costache Lapidata ara o na­tură pașnică, de­ci de multe ori, in focul luptei, Împungea gi primei îm­punsături. Cănd primea atacuri, Le­pădata „roși­, igi ștergea frânte* gi răspundea cu euacea. Ia momentul de a intra in­­ Primăria, Co. Costachi avanoindu’și o privire pfttraniătoare asupra veniturilor comunale, se gândi că a sum­a momentul de a sa mări acela venituri prin impunerea go­­oo­atei la o taxă mare, dar a renun­țat la tastată reformă, mulțumita unor prieteni cari au știut să con­vingfi pe cel mai grav dintre ajutorii da primar, că șocolată eata un aliment do.t. prima necesitire. H. S. Cine n’a cunoscut pe decorul sr­­uigiilor bigieni Mihai Arcelianu ? Venit din­­ capitala Ol­eniei, r prodes aeu Beția faptul că marele Balamseu­ n’a grăbit a oere el Însuși numirea lui Aroaietnu ca schoiețer de fâpăad&’I. aatfel, agalul său, clasa I*a, Imestrat cu un'­­talent deosebit, Aroeleenu a cântet intotdeauna aă de%­orsațiuna lor sale acea notă reală ca caracterî­­aistă pg^sdcjurului attfel. Șici odistă nu *a'exagerații.Sr­odită nu a căutat alte efecte de acelă de­căt acele ce reieseau din însăși natura tipului ca interpreta. Cr­ațianii a lui Arceleanu au devănit populare : au fost sibilme scene nopți frumoase petrecute la teatru, cănd juca Akeeleann m­ Titirică inimă rea din ^Noaptea Furtunoasă*2, iar^íisnád­a din „BerUoarea Pierdută“ I­X­’r .Zun­aride, "­­Zidăriei din ,Femeile­­ noastre“, tetă Rosiuci din Bărbierul i din Sevilla, etc. Glumele lui Ardeleanu f au făcut de multe ori turul presei. Ca coleg, ex« adorat și nu se supăra iniei stunci cănd vre’un coleg ii eieăia­r numindu-i bulgar,— Dar la oc­ega mă ! zicea Argaleanu gl toată lumea rădea eu poftă: 1 I ' S ...W. 9 ’ •;- V ,;; Tatăl d-rului Al. Lambrior, dpe­­dat nu de multă­­ Vreme, e unul din dispăruții meri­u leșului: e Alexan­­dru Lambrior, fostul bursier al Aca­demiei Michellane, fostul director gi ^profesor de istorie din Botoșani, doa­r Vitalt in 1871 de către ministrul in­ istrucțiunii de etan și Tall, pentru mo­­­tive politice. Sosit la Iași, a început IY de lecții pe 1« diferite m­etitate prl , ■ ■ . - • Furtul de la Banca Moldova #• finite'7­8 #)­'.*SlihiHtul Frauda cu gropni de 300.000 lei sevftrglt in dauna „Băncii Moldova“ continuă efi fia învăluită la cal mai nepătruns mister. Cercetările pentru a se putea pre­cisa, unda ■ fost sevărgitit schimbarea plicului, nu au putut ajunge la un resultet.’ Eri a fost «dus plicul care a fost Înmânat filialei Bătncei Moldova din Galați. La prima vedere, fentț­ oe­arii pot» tai din locslitata au declarat, că nu este plicul ce li a fost presentat de eu­ra trimisul Băncei Moldova și pri­mit de­­ fî Plicul a fost cu desăvârșire schim­bat, operația a decurs in faiul ur­mător. Plicul original a fost defreudatorul a front un distrus gi non pliat dintr’o bucată de pânză, ruptă de la un osigar murdar. In locul peoa­­țiilor aplicate la Banca Moldova b’iu pus niște peotți cu ceară roșie, între­buințând și un sigiliu in lemn, fabri­cat anume gi prtnpus din literal» B. M. Pe noul plic, da frantural exact numărul de 1» poștă, ou a­pus care a fost inregistrat plicul original. Am arătat să suma de 300.000 lai su­bari» de bancă, a fost Înlocuită cu macaratura de ziar»* Se găsesc extrase din ziarale Ber­liner Tegebiett, Neue Freie Presse și un singur extras de la un tier româ­nesc purtând data de 1 Septembrie 1921, — Insă după conținut nu se poate preciza din os anume aiar. Toate probabilitățile ar arata, ci frauda, a fost a svârgită in tagi de cineva in curent cu­­ uzanțele poștei. Azi d, Moțoc inspector telegraf­­poștal­e plecat din nou la Galați, a­­sistat de Comisarul Closa pentru a continua cercetările.

Next