Evenimentul, februarie-martie 1923 (Anul 31, nr. 550-594)
1923-03-21 / nr. 585
Anul al XXXI No. 583 (35) 1 Leu REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA IAȘI. PIAȚA UNIREI 1 * Proprietar: PETRU P. BOGDAN ZIAR COTIDIAN Mercuri 21 Martie 1923 "^tn Mrwmmsmxeamm NSERTII și regi Im număr vechi 2 Lei ame Abonamente : ’Pe Un an 300 lei ector: RUDOLF SUTI) mmm Guvernul și Coroana 4) Sîmbată după amiază, M. S. Regele a primit în audiență pe d. dr. Alex. Vaida-Voevod, fost primministru. Audiența acordată fruntașului om politic a durat de la orele 4 pînă la 6 seara. Eri a avut loc la Palat un Consiliu de miniștri, sub prezidenția Regelui. Suveranul dorea să se informeze asupra felului cum au decurs evenimentele din ultimele zile. Totuși din cercurile oficiale s'a lansat știrea că pe ziua de Duminică, Regele era dus la vînătoare. Știrea aceasta nu poate fi decit tendențioasă. Guvernul vrea să se lepede de răspunderile nelegiuirilor pe cari le comite, făcând opinia publică sa creadă că Regele acoperii faptele guvernului, ca Suveranul să desintereseaza complect de mișcarea formidabilă ce s’a pornit în toată Țara în contra tiraniei bratieniste și a Constituției medievale a oligarhiei liberale. Este inadmisibil ca într’o zi cînd guvernul inconștient, prezidat de un ambițios trufaș și sanguinar, declara râsboiu popo.lui romîn, Suveranul să părăsească reședința sa, spre a se duce să se distreze la vînătoare. Guvernul a mers cu necuviința așa de departe, încît să creadă că Regele Unităței naționale, al improprietărirei și’ Sufragiului universal are nevoe să fie păzit în Palatul său într’o zi ,de manifestație cetățeneasca ! Cum ? Regele trebuie izolat de orice contact cu poporul și ținut prizonier în Palatul său? Căci aceasta e impresiunea pe care a avut-o populația Capitalei, împotriva căreia s’a deslănțuit urgia guvernamentală, numai pentru ca aceasta populație voia sa manifesteze pe sub fereștile Regelui ei iubit indignarea sa împotriva despotismului brătienist. Și guvernul și-a atins în scopul, descoperind Coroana parte tizînd-o în valmașagul luptelor polilitice, ca să apară apoi ca unicul apărător al ei. in adevăr pretinsa lipsă a Suveranului din Capitală în ziua de Duminică a impresionat rău pe fruntașii Opoziției unite și la întrunirea de eri de la „Dacia“ unii oratori au criticat atitudinea de nepăsare a Regelui față de samavolniciile guvernului. D. Ionel Brătiariu părea că are carte blânche de la Palat ca să aducă la sezon Opoziția. Oameni ca d-nii Maniu și Vaida au fost molestați de trupe. Deputatul Nicolae Ioan a avut trei coaste rupte. Alți mulți cetățeni s’au ales cu capetele sparte și hainele sfîșiate. Din relatările noastre telefonice, se vede ca pe ziua de azi guvernul a intensificat măsurile de represiune. Sala „Dacia,“ ținea întrunirea Opoziției unde se a fost înconjurată de trupe, ’ care n’au permis asistenților să părăsească localul, încît nici deputații Opoziției unite n’au putut participa la ședința Camerei. Dar ferberea în Capitală creștea și mai mult tocmai din cauza acestor samavolnicii ale guvernului. Cetățenii s’au adunat în Piața Teatrului spre a manifesta în fața Clubului partidului național. Atunci generalul Davidoglu a adus pompele de apă spre a împrăștia mulțimea, care totuși continua sa staționeze. Pompele își alesese ca obiectiv Clubul național, ale cărui geamuri au fost sparte, iar portretele Suveranilor din primul salon rnorate. Și pe cînd guvernul de refăcea isprava aceasta în Piața Teatrului, în Dealul Mitropoliei se vota luarea în considerație a proectului de Constituție ! Să așteptăm acum minunea ca Suveranul să sacționeze o Constituție votată în astfel de condițiuni. Atunci vom crede și noi tot ce se afirmă cu atîta inzistență câ Dinastia de la București este prizoniera Dinastiei de la Florica. Biserică dominantă —o— Cu ocazia nonei voeste a se da țarei Constituții, ce se se va admite ori nu, sau se va considera de partidele oposante ca nulă și neavenită—se agită și se discută chestia religioasă ce se va introduce în ea și anume, dacă Biserica ortodoxă treimea rămânea ca în vechea Constituție „dominantă“, ori, după cum se proectează, a avea numai „întăetate" față de celelalte confesiuni religioase. Conducătorii bisericii țin a rămânea la vechea denumire, iar guvernul- din motive oculte—-pare a închina spre a doua. Art. 21 din Constituția 1 în vigoare este : „Religia ortodoxă a Răsăritului este religia dominantă a sfătului român !... Iar acum se proectează a se modifica astfel : „Are întăetate în statul român“... și s Strâmoșii noștri când au făcut Constituția, au avut în vedere serviciile imense aduse țarei de religia ortodoxă și de aceea au ținut să-i dea chebiurea de „dominantă“, adică clasă a statului român, care și apărat și în trecut și poporului de influențe și credinței, care ar tea încă să-l desii s’a identificat retic Poporul nostru astăzi, cădința și toate acelea în Europa, a trăit alături de biserica lui și alte religii streine de neamul și credința sa și nu vom găsi în trecutul nostru nici un act de opresiune a altora pentru credințele lor religioase. Acum pentru ce se încearcă a o degrada, a pogorî biserica ortodoxă de pe piedestalul ce i-l rădicase strămoșii noștri, pentru meritele sale naționale, culturale și sociale, dându-i-se denumirea numai de a avea întăetate față de alte confesiuni religioase ?!ie, Ce va să zică „întăetate“ ? Adică toate religiunile din stat sunt egale, numai că cea ortodoxă are întăetate, întâia între egale, „Primus inter pares“. Dar într’o zi se va putea întâmpla, că o altă confesiune creștină (poate și cea mozaică) mai ales cea unită din Transilvania, compusă tot din credincioși Români, să-i ia înainte religiei ortodoxe, fie prin o mai înaltă cultură teologică ce ar poseda, fie prin o propagandă asiduă sau prin influențe streine etc., și atunci își va perde întăetatea in fața Uniților Catolici, având catolicismul întăetarea. Biserica unită din Transilvania prin ziarele sale, ca „Albina“ de exemplu și acum în Senat prin reprezentanții săi la discuția Constituției, a dat naștere la dispute confesionale, chiar pretinzând, că mai bine ar fi fost pentru toți Românii, dacă ar fi trecut la catolicism sub supremația papală , încăi pare că ar vrdea întăetatea de pe acum. Dar suntem convinși ,și ne place a crede, că aceste dispute confesionale sunt pur academice, de domeniul abstracțiunei, și n’ar trebui să vedem de aici vre-un diferend și pe chestia națională sau ca ar reeși dintru aceasta vre-un pericol național; căci pană aciuti au trăit în deplină armonie frații noștri de dincolo, uniți și neuniți, și nu acum se vor desbina, când sunt liberi și nu mai sunt sub prigoana maghiară, ca să facă pe placul dușmanilor. De aceia un alt Episcop unit, văzând reaua impresie ce ar produce aceste dispute confezionale, a ținut să afirme în Senat, că indiferent de deosebirile religioase, Românismul va găsi în toți Românii din Ardeal un factor puternic de naționalism și sforțări comune. Vina este a guvernului, care n’a fost dela început energic, să mi cedeze a schimba vechea denumire. Ea încă a declarat în Senat, la discuția generală a Constituției că cuvintele „întăetate“ și „dominantă“ reprezintă aceiași idee, ceea ce cum am arătat nu este tot una. Se potrivește, se vede, uneltirilor catolicismului, care are acum și un reprezintant diplomatic în București, venit să pare în acest scop ; urmă să închee și faimosul ca apoi pe dată pe baza noului text, mai „Concorda cel vechi“. „Garsonnei“ La „Garanție“, s’a vorbit așa de mult și de mulți de ea, încât pare că ar fi cu totul de prisos de a se mai vorbi. S’a vorbit, s’a scris, și ce e ma i rău, s’a reprodus în ziare, sub pretext de critică, tocmai acele părți ce ar fi trebuit trecute sub tăcere. Dar ce vrei, chestie de apreciare! Cu toate acestea „la nargonne“ nu e o carte imorală în adevăratul sens al cuvântului. Nu e o carte, de dat de cetit fetelor de pension, aceasta nu sunt în ea câteva pasaje scurte, câteva fraze, mai bine zis, care ar fi fost mai bine să lipsească. In trate limbele și mai ales în cea franceză să pot spune multe fără a se întrebuința cuvântul, expresia trivială. Dar lăsate acestea de o parte, cartea are moralitatea ei, o moralitate adâncă, adevărată. Ce carte poate fi mai morală ca acea ce arată femeiei, că ori ce ar face, ori cât de sus ar fi, odată eșită din drumul drept, nu poate fi decât nenorocită. Că pentru femee nu poate exista decât un singur drum bun, acel al căsătoriei, chiar mediocră, chiar cu necazurile și suferințele ei, și că ori cât de atrăgătoare ar fi cărarea cealaltă, a așa zisei vieți libere, a vieței ce o duc bărbații, ea nu poate să aducă decât suferințe și chin. Aceasta e ceea ce se desprinde clar din toată cartea aceasta. Aceasta trebue să o vedem și atunci înțelegem de ce un scriitor ca V. Margueritte a scris’o. S’a mai scris o altă enormitate, că la Gargonne ar fi o carte femenistă, că deoarece bărbații petrec și fetele treime să petreacă în acelaș fel. Egalitatea înaintea viitului, a depravărei. Dar bine, dacă ar fi fost intenția autorului, ne-ar fi arătat, pe acea fată ce duce viață de băut, fericită , pe când de la început până la sfârșit o vedem nenorocită, căutând fericirea și negăsind-o nici o clipă, căutând să se amețească să și-o închipue și neisbutînd. O altă lecție, ca să zicem așa, ce se mai desprinde din această carte e că una din cauzele nenorocirei multor femei e educația greșită ce să dă fetelor. Nu în sensul ce unii vor să i-1 scoată din la Gartonne, că fetele trebue să petreacă și ele înainte de căsătoria hărții ; ci,din contra că să fie crescute petrece Pe marginea Dar în fața puternicului țar, susținut de Clerul. Că guvernul va vedea denumir religiunea ortodo