Evenimentul, februarie-martie 1923 (Anul 31, nr. 550-594)

1923-03-22 / nr. 586

Anul al XXXI No. 586 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI.-PIAȚA UNIREI Proprietar PETRU P. BOGDAN inserții Ș( RECLA­m­e ZIAR COTIDIAN f ., 1 Abonamente : Pe Un an 300 tei Director : RUDOLF SUȚU Cuvîntul Țârei ---­-----... » Luni, pe cînd parlamentarii opo­­ziționiști erau sechestrați de trupe în Sala „Dacia“, guvernul a ce­rut Camerei ca să închidă discu­ția generală la proectul de Con­stituție și să se voteze luarea în considerație, ceea ce bine­înțeles majoritatea slugarnică a admis. Și doar­ erau­ înscriși la cuvînt mulți deputați guvernamentali și d.­mi­­trietru Mîrzescu. Dar guvernul n’are nevoe de discurs multe; el era grăbit sa treacă Constituția lui, fără a păs­tra măcar aparențele unui parlamentar. Primul-ministru regim n’a spus nici el un cuvînt asupra Constituției, ci numai a k mulțumit majoritatei c’a ascultat de porun­ca stăpînului. Procedarea aceasta sumară e o sîngeroasă batjocură ce se aduce așa zisei reprezentanțe naționale. Quvern­ul putea foarte bine să se lipsească de formalitatea de a mai aduce spre înregistrare în Parla­ment proectul de Constituție, c­i su­t supus de-a dreptul Regelui spre a’l sancționa. Trecînd Con­stituția prin Parlament, ea n’a de­venit mai viabilă, căci Țara va san­cționa lovitura de stat uu guvernului. Poporul acesta nu s’a a eliberat și nu s’a întregit , primească astă­zi, din m­îna ca­să dic­tatorului de la Florica lanțul eter­nei lu­i subjugări. Poporul român e setos de libertate și dreptate. El nu poate deveni robul „Marfiei“ liberale. Și de aceea respinge cu hotărire Constituția de robire, pe care, la adăpostul baionetelor, i-o făurește maniacul ambițios din fruntea guvernului. * * * Dar lovitura de stat a d-lui Io­nel Brătianu, nu confiscă numai toate libertățile publice ale popo­rului romîn; ea primejduește în­săși unitatea națională, nu întru­nirile­ Opoziției­ unite din Capitală au răsunat glasurile îndurerate a­­le reprezentanților provinciilor ali­pite. Provinciile desrobite n'au în­țeles să schimbe jugul strain cu acel brătienist. Ele văd cu amă­răciune că­­ viața apolitica din ve­chiul regat e o tristă parodie. De la distanță, aceasta nu se prea vedea. Astă­zi frații noștri din ți­nuturile m­oi constată prin ei în­șiși că o oligarhie bancara, laco­­mă și, brapareața, a spus stâpînire pe stat,, pe care’l exploatează pî­­nâ la sleire în folosul ei. Ca a­­ceastă stâpînire să nu fie vremel­nica, ci perpetuă, această oligar­hie Încearcă astăzi sâ’și legifere­ze o Constituție de confiscare a drepturilor cetățenești și de aser­vire economică a Țarei intereselor tagmei brătieniste. Dar Țara, prin adevărații ei re­prezentanți, și-a spus cuvîntul, nu în Parlamentul de operetă al d-lui I. Brătianu, ci în istorica sală „Dacia“ și pe străzile Capitalei. Acest cuvînt este : Jos Constituția bratienista ! Jos guvernul Șobolanilor! Guvernul are principii! In discursul de la „Elisabeta“, d. ministru Mărzescu, vorbind de naționalizarea subsolului prevăzu­tă în proectul de­­ Constituție, a afirmat o inexactitate, aceea că în monarhia austriacă subsolul aparținea statului. D. ministru al Muzicei nu cunoaște chestiunea. In Austria subsolul aparține proprietarului suprafeței, numai că ațit explorările cât și exploa­tările sunt reglementate de stat. Ori­ce proprietar obține cu în­lesnire permisul de a explora și apoi un altul de a exploata even­tual mina descoperită. Statul are drept de redevența, care merge de la 10—40 la sută. In proectul liberal, statul este proprietarul subsolului, pe cînd poprietarul suprafeței va avea un drept de redevența, ce rerm­îne a fi fixat. Ni se pare că nu e tot una, cum pretinde d. ministru Mărzescu, spre a avea un argu­ment în favoarea reformei liberale. Și­ apoi guvernul fraților Bră­­tianu nu de principii e preocupat, nici de cele ce se fac in alte țări. Partidul liberal vrea să acapa­reze petrolul și zăcămintele mini­ere și aceasta o maschiaza sub pulpana interesului de stat. Sun­tem siguri că imediat ce Consti­tuția va fi votată, d. Vintilă Bră­tianu va veni cu faimoasele sale concesiuni și cointeresări Nu a­­sistăm în fiecare zi la ast­fel de operațiuni ? in Bucovina, finanța liberală a luat în arendă, pe un preț de ni­mic, pădurile fondului religionar, prin interpușii ei, d-nii Alimăniș­­teanu și Niculescu Dorobanțu, cumnații Dinastiei de la Florica. O operație analoagă va fi și cu subsolul dacă guvernul acapa­rând­ economice a Țarei va fi lă­sat sâ-și desăvîrșască opera'i ne­fastă. Să nu ne mai „vorbească așa dar d. Mărzescu ide principii, căci așa ceva sună fals în gura unui ministru liberal. Informații Constatăm că zaharat îndosit de către comercianți, nu a fost scos la iveală nici astă­zi, din podurile și beciurile băcăniilor, zahar ascuns de­ către speculanți, pentru a putea stoarce­­ de la ie­șeni, azi sau mâni, cit se poate de mulți bani pentru un chilo­­gram. Lumea a ajuns sași procure zah­ar, cu sfertul și cu jumăta­tea, fie de la patronii cofetari din acel mai cu suflet, fie de la persoanele cari au fost pruden­te și și au făcut o provizie mai de demult de zahar. Inn ori­ce caz facem apel la d-nii procurori ca să continue cu cercetările dumnealor. Suntem siguri că vor aduna o mare cantitate de zahar, care, a­­cum­ în preajma Paștelor, va prinde bine ieșenilor. Bine­înțe­les, nu cu prețul visat de spe­culanți. După știri primite din Budapes­ta și în ungaria s’au produs mari inundații. Râul Tisa a revărsat. Seghedinul, care a mai fost odată complect distrus din cauza inunda­țiilor, se află sub apă. Deaseme­­nea este inundat și Macaul.­­„Graiul Românesc“ din Panciova scrie, că M. S. Regina Marie a Sârbiei învață ca zor limba și literatura sârbească. A­­­­re de profesori pe dr. Bogdan Popovici și pe d­r. Todor Georgevici. Carnea de vacă nu se mai vinde a­­cum de­cât cu 14 și 15 lei chilogra­­mul, lăsând în urma de tot prețul ma­ximal fixat de 11 sau 12 lei. Cine mai respectă astăzi prețurile ma­ximal­e „Iașii de odinioară" se găsesc de vânzare la toate librăriile din localitate. Fabrica de Ripiceni au anunțat Banca Moldovei ca a expediat un vagon zahăr pentru Comuna Iași. D. Bana ministrul cultelor a sporit prin noul buget subvenția pentru societatea dramatică din Iași cu încă 250 mii lei. Pe cale particulară aflăm că d. Di­­mitrie Onciul, profesor de istoria ro­mână la Universitatea din București, e greu bolnav. PODGORENII NOȘTRI Podgorenii se plâng că au răm­as cu vinurile din anul trecut nevăndute și nici nu se vede posibilitatea de a le putea vinde, în scimb prețurile la lucru viței, în campania ce începe chiar de acum, mult cu mult mai urcate ca anul trecut. Este o mare­ descurajare între toți pro­ducătorii, mai ales cei din județul nostru» Joi 22 Martie 1923 Ce-a mai rămas ? Majoritățile parlamentare au început să aibă o mare bucurie de atitudinea ce cu drept cuvânt își permite opoziția și de aceia, pentru cel mai inofensiv gest, se­ găsește motiv de expulzare pe 20 până la 25 de ședințe, adică atâtea cât se calculează, de aleșii jandarmilor, că va trebui pentru votarea „legei ne­­constituționale“, adică a unei „legi mile“, pe care ei, în vederea interesu­lui lor personal, o numesc „Constitu­ție“. In acest chip se­­ încefinează anume discuția, pană se va curați terenul, pană ce toți reprezentanții poporului, aleși­i în contra îngerinților, vor fi eliminați din parlament și atunci 3 3 zile vor a­­junnge pentru discuția, votarea, promul­garea acestei monstruozități juridice menite a nenoroci țara pe veci, a o da legată în mantie urtor streini pentru pâinea care ne va lipsi anul acesta și pentru bacșișul de miliarde pe care îl vânează marii patrioți, care „au făcut războinci, încoronarea, etc. și care, tre­buie neaparat s’o facă și pe asta“. Lumea preocupată de nevoile traiu­lui, trece ușor prin aceste grave eve­­nimente, care hotărâse de viitorul nos­tru, ca stat suveran, și nu unde pri­mejdia ce ne amenință. Cei care vor pune mâna pe bogățiile țării, vor avea pretenții ca ale Englezilor în Transval. Ț­ara va deveni, de­o­cam­dată, o colo­nie de streini, care se vor stabili aici pentru a-și exploata ei, cum cred ei și prin oamen­ii lor, averile depuse în pământul nostru. Ne place așa perspectivă ? Să nu ne pară lucru de glumă. Dacă i se promulgă legea aceasta „nulă“ de drept și se apucă a se vârî streini la noi pe baza ei, nu-i vom mai putea scoate pe nici o cale. Numai făuritorii acestei colosale prădăciuni, d­acă ar lua ei asupra lor afacerea, ar putea fi brîn­­ciți de o „restaurare patriotică“­Car sunt ei așa de proști ? De aceea se prevăd în curând lupte desperate între „reprezentanții țării“ și „aleșii jandarmilor“, ai acelor jandarmi plătiți din sudoarea poporului ca să apere țara și poporul iar nu pe acei care vor să nenorocească țara, vân­­zând’o la streini. Unde este omul providențial care cu degetul amenințător, cu atitudinea ho­tărâtă și zică : „pănă aici“. Am scăpat din ghiarele Nemților, , când nu zariam nici o speranță de ni­­­­căieri poate și de data aceasta Provi­­’­dența va face o minune cu noi și nu i va lăsa pe o mână de câțiva di­ntre ai­­ noștri, să abuzeze de încrederea ce le-am acordat, folosindu-se, în contra țării, de oameni plătiți de țară ca s’o apere iar nu ca s’o cufunde în hăul­­ ' nimicirii. N. D. APELUL SĂTENILOR DIN CEPLENIȚA I In fața comisiunei speciale, a venit în apel, cererea sătenilor de pe moșia Ceplenița, de a li se atribui lor 65 ha. de pășune, ce după expropiere căzură în lotul proprietarei. Dar procesul nu s’a mai desbătut, căci proprietara, d-na Elena Zarifopol făcu în instanță declarația, că cedează de bună voe și cu drag sătenilor te­renul cerut. Felicitată de magistrați, d-na Zarifo­pol a fost ovaționată de săteni.

Next