Evenimentul, februarie-martie 1923 (Anul 31, nr. 550-594)
1923-03-23 / nr. 587
Anul al XXXI No. 587 (37) REDAGȚIA Ș! ADMINISTRAȚIA IAȘI. PIAȚA UNIRE1 Proprietar : PETRU P. BOGDAN ni T LTft.~r»Tin-'i - r-wriT*-T-^Fm^rn^“-fT^rmrrfffi^r^<^rT,i^f’ Vineri 23 Martie 1923 NSERȚII ȘI REGLAME Un număr vechi 2 Lei Abonamente : .Pe Un an 300 lei Director: RUDOLF LUȚL w»w««Wiiiiiiiiimm not ii nn înrir n - ~t T— ^rrrr"‘“----r :..... ------r , ,, ZIAR COTIDIAN Cunoștinți folositoare in aceasta vreme de prefere,* și deslânțuiri a patimelor nestăpînite, o singura părere e comuna a tuturor. Avem nevoie de cultură, [ cît mai multă cultură, pentru ca mintea amețită de evenimentele ] precipitate, ’să-și găsească un sprijin rațional de conducere și muncă. Nu e de ajuns numai să se deschidă perspectiva către un ideal depărtat, e nevoe să se dea omului și mijloacele să-l ajungă. Asemenea mijloace sunt cunoștințele folositoare fiecâruia, pentru ca munca proprie să fie călăuzită spre un folos real, tru ca timpul să fie împărțit penîntre productivitatea necesară traiului dar și preocupări specifice omenești. Școala și cartea conduc pe om spre luminișurile dorite. Către cea dintâi, e mai greu de ajuns străbătut. Cea de a doua poate lesne adăpostite și în bordeiul cu fi geamul cât palma. Acestei îndrumări spre deșteptarea valorilor reale, își închină o mare parte din activitata sa dl. I. Simionescu, profesor la Universitatea Ieșana. De mai bine de un an, sub conducerea sa, apare în editura „Cartea Romînească“ periodică științifică, • cea biblioteca dintâi în felul ei la noi în țara, prin varietatea conținutului ca și prin regularitatea apariției. Cam la săptâmîna apare câte o broșurică de 32 pagini, care îndeamnă la citit prin titlul sugestiv „Cunoștinți folositoare.“. Prețul de 2 lei aproape în dar, al fiecărei cărțulii, o face accesibilă celui mai sărac, dornic de cultură. Pînă acum au apărut peste 40 de broșuri cu conținut variat. Unele, Seria A (Știință pentru toți,) se adresează celor care au oarecare pregătire, asemenea u unui elev de liceu. Altele, seria B, pentru gospodarii scrise pe [Sfaturi înțelesul tuturor, se adresează populațiunei satelor.Seria intitulată „Din lumea largă“, cuprinde pagini de indemn pentru cunoașterea muncei de aiurea. In țârei dar și a vremea din urmă o altă serie, știința aplicată, pune la îndemîna meseriașilor călăuze practice prețioase. Străduința depusă de conducătorul acestei folositoare publicații, ca și sacrificiul editurei, nu ar trebui să renuîe nebăgate în seama. Dacă în adevăr se simte nevoe de cultură și îndrumări științifice in valorificarea muncii, toți cei cari strigă că ducem lipsă de cultură, ar trebui să se facă răspănditorii acestor cărțulii, scrise de oameni competenți și în chip lămurit. Nu e de ajuns de dorit cultură. Ea nu vine ca lumina soarelui. Trebue sa se găsească agenți cari să o răspîndeasca mai activi ales acolo unde folosul cărții încă nu se cunoaște. Cel mai de seamă dar pe care-l poate face părintele copilului lui, este să-l aboneze la „Cunoștinți folositoare“ , cel mai real pas către luminarea mulțimei, din partea acelor cari doresc din inimă marea prefacere, poate săvîrșit donând bibliotecei satului și din care se trage colecțiunea „Cunoștințelor folositoare“. ■ Cultura în mulțime nu poate fi lăsata numai în seama Statului. Cu toții suntem datori sa o grădim. Unii contribuesc cu scrisul lor, alții cu răspîndirea celor tipărite sau cu îndemnul prin sfaturi și conferinți. Cu cît acțiunea va fi din mai multe părți, cu atât va fi mai complectă și mai grabnic săvîrșită. -------------------- rolului aproape exclusiv al presei în crearea conștiinței naționale. Consequent cu declarațiile făcute, d.orga s-a abținut de la votul asupra luărei în considerație a proectului de Constituție. Guvernul a petrecut încă o zi rea. C. N.Iorga și Constituția Șeful partidului naționalist-democrat a rostit un mare discurs la discuția generală a proectului de Constituție. Atât de monstruos e avortonul constituțional al d-lui C. D. Dissescu, încît nu e nevoe să fii mare jurisconsultj spre a dovedi aceasta. Majoritatea care, la îndemnul guvernului, cerea închiderea unei discuții ce nici nu avusese loc, a ascultat în liniște pe d. N. larga, în speranța că talentatul orator va aborda în carul vederilor guvernului. A fost însă decepție pentru majorități și guvern. D. larga a făcut un sever rechizitoriu atît fetului cum s’a adus Constituția, cum și proectului însuși. Șeful naționaliștilor democrați a făcut declarația hotărîtă că oricare ar fi viitorul guvern, ci va trebui să revizuiască această Constituție. D. Iorgo a adăugat: cu riscul de a nu veni nici odată la guvern, eu n’aș condiționa aceasta venirea mea la cîrmă cu respectarea Constituției liberale“. Declarația aceasta a fost un duș pentru banca ministerială care era plouată rău. Va să zică atît partidele de opoziție, cit și reprezentanții provinciilor alipite și ai minorităților etnice resping cu hotărîre pactul fundamental al d-lui I. Brătianu. Vorbind de regimul presei, d. N. Iorga, mare ziarist el însuși, deși a avut de suferit multe atacuri de la confrați, a făcut o caldă și admirabilă apărare a regimului actual de deplină libertate a presei, insistînd asupra FIOLELE Se știe că la una din ședințele Camerei, s'a răspândit la un moment dat în incintă un miros arăt și înăbușitor. Faptul că acest incident... chimic coincidă cu retragerea de la ședință a parlamentarilor opoziției a făcut să se creadă că aceștia sunt autorii acestei isprăvi. Negreșit majoritatea nu găsea destule cuvinte tari să înfiereze acest fel de... obstrucție. Care e adevărul însă ? Opoziția unită contestă cu energie că ea este autoarea acelui incident Parlamentarii opozanți au curajul faptelor lor și nu s’ar fi dat înlături să’și asume și răspunderea fiolelor. Confratele „PRESA" face in această chestiune o observație interesantă, care duce pe urmele autorului. D. Manolescu-Strunga, chestor al Camerei, începând cercetări, s’a dus de-adreptul la pupitrul deputatului din opoziție Părintele Florea Drăghici, găsind fiola incriminată. „Fierul“ acesta al d-lui chestor ne arată indubitabil că autorul porcăriei“, cum a numit’o dl. N. Iorga, este însuși deputatul majoritar. De altfel tot d. Manolescu-Strunga adusese daunâzi la Cameră și aparatul cinematografic, iar majoritatea a provocat anumite scene in incintă, cari trebuiau înregistrate la aparat. Deputatul liberal de Roman dă dovadă de mult simț de polițist „cadra veche". D-sa a procedat cam in felul unor agenți de poliție dintr’un mare oraș din vechiul regat, cari urmărea o „cupeală“ mai grasă. Acei agenți au înscenat o afacere de contrabandă de zaharină proprietarului unui stabiliment de băi , au așezat in canapeaua unei cabine o cantitate de zaharină și apoi au venit in perchiziție la băi, „descoperind“ zaharina. Nu știm cum s’a „aranjat“ acea afacere polistă, dar polițistul parlamentar al guvernului n’a inventat nimic, ci a copiat de la alții isprava cu fidele. Oricum, n’ar strica negreșit ca deputatul liberal de la Roman sâ’și mai tempereze zelul de agent provocator. Șezătoarea Cercului cultural „Progresul“ . DIN TG,FRUMOS Conferința d-lui prof. I. A. Toma Duminică 18 Martie, a avut loc la Cercul cultural „Progresul“ o nouă șezătoare cultural muzicală, la care populația târgului din toate straturile sociale s’a grăbit a răspunde în număr mare invitației cercului așa că sala Școalei primare de băeți a fost neîncăpătoare pentru mulțimea întrunită. Șezătoarea începe prin corul intonat de elevii gimnaziului care cântă marșul din „Olteanca“ admirabil executat. Vorbește apoi dl. profesor I. A. Toma președintele cercului cultural „Progresul" , despre „încoronarea și semnificarea ei". Într’o expunere admirabilă și însuflețită de o caldă convingere, dl. I. A. Toma arată momentele cele mai înălțătoare din trecutul neamului nostru cu voevozii, ostașii și generațiile care au suferit, s’au străduit și au luptat pentru triumful cauzei noastre naționale. Vorbește de eroismul fiecărei generații în parte la care se asociază activitatea neîncetată pe tărâmul cultural provocată și susținută de înaintașii marii apostoli ai neamului, atât din vechiul regat cât și din Ardealul, leagănul românismului, și manifestate prin păstrarea limbei, a datinelor, a credinței și a cântecelor noastre. Peste aceste moșteniri și amintiri scumpe, a venit rândul sacrificiilor generației noastre, pentru ca să ajungem la marele act național al încoronărei Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria Ia Alba lulia, care însemnează întărirea legământului de dragoste de țară și vegha neadormită a capetelor încoronate pentru masele populare din întreg ținutul românesc. Acest moment de mărinimie sufletească trecând, rămâne pentru nou u izvor de renaștere națională și un îndemn plin de învățătură pentru timpurile ce trăim azi, de a ne îndrepta cu gândul, cu munca și cu toate forțele noastre către o mișcare bogată de cultivare românească pentru consolidarea României Mari. Conferința d-lui I. Toma a fost ascultată cu un viu interes de întreaga asistată la care l-a apreciat și l-a aplaudat îndelung. După conferință au loc mai multe executări de cântece patriotice și jocuri ale copiilor din școala de băeți sub conducerea d-nei institutoare Ecaterina Dimitriu, care au reușit pe deplin. Domnișoara M. Macaroi a recitat bine, cu entuziasm, o poezie a Încoronării. Dl. Raul Tessaro, avocat, relevă activitatea d-lui J. Toma, președintele cer ■ cu vni, care de la venirea sa în Tg. Frumos lucrează ceas cu ceas în desfășurarea unei acțiuni culturale binefăcătoare și înălțătoare pentru orășelul nostru. D-sa este și organizatorul și conducătorul societăței muzicale care in orice ocaziune de manifestare națională ia parte direct prin corurile formate și înalță, mângâie și desfătează sufletul auditorului. Spune că acum mai mult ca oricând se impune intensificarea culturei naționale pentru cucerirea sufletelor întregei populații din țară. Este demnă de admirat acțiunea acestei societăți culturale care timp de mai bine de 7 ani lucrează în această direcție de dezvoltarea bunelor idei și sentimente a populației către o armonizare frățească în dragostea de țară. Pentru Duminica viitoare 25.Martie, s’a anunțat conferința d-lui A. Smidt Marian, administrator agronom al Fermei model din Tg.Frumos care va trata subiectul „Expropierea și cultura grâului“. Facem cunoscut mai cu seamă sătenilor și micilor cultivatori din tate și împrejurimi pentru a nu localilipsi de la această interesantă conferință. OOO ------ RECRUTĂRILE LA IAȘI Mâine Vineri, începe operațiile de recrutare în oraș. Pentru mâine au a se prezenta tinerii din dispărțirea sa.