Evenimentul, februarie-martie 1923 (Anul 31, nr. 550-594)

1923-03-23 / nr. 587

Anul al XXXI No. 587 (37) REDAGȚIA Ș! ADMINISTRAȚIA IAȘI. PIAȚA UNIRE1 Proprietar : PETRU P. BOGDAN ni T LTft.~r»Tin-'i - r-wriT*-T-^Fm^rn^“-fT^rmrrfffi^r^<^rT,i^f’ Vineri 23 Martie 1923 N­S­E­R­ȚII ȘI REGLA­M­E Un număr vechi 2 Lei Abonamente : .Pe Un an 300 lei Director: RUDOLF LUȚL w»w««Wiiiiiiiiimm not ii­ nn înr­ir n - ~t T— ^rrrr"‘“----r :..... ------r , ,, ZIAR COTIDIAN Cunoștinți folositoare in aceasta vreme de prefere,* și deslânțuiri a patimelor nestăpî­­­­nite, o singura părere e comuna a tuturor. Avem nevoi­e de cultură, [ cît mai multă cultură, pentru ca­­ mintea amețită de evenimentele ] precipitate, ’să-și găsească un­­ sprijin rațional de conducere și­­ muncă. Nu e de ajuns numai să se deschidă perspectiva către un ideal depărtat, e nevoe să se dea omului și mijloacele să-l ajungă. Asemenea mijloace sunt cunoș­tințele folositoare fie­câruia,­­ pen­tru ca munca proprie să fie că­lăuzită spre un folos real, tru ca timpul să fie împărțit pen­în­tre productivitatea necesară tra­iului dar și preocupări specifice omenești. Școala și cartea conduc pe om spre luminișurile dorite. Către cea dintâi, e mai greu de ajuns stră­bătut. Cea de a doua poate lesne adăpostite și în­ bordeiul cu fi geamul cât palma. Acestei îndru­mări­ spre deșteptarea valorilor reale, își închină o mare parte din activitata sa dl. I. Simiones­­cu, profesor la Universitatea Ieșana. De mai bine de un an, sub conducerea sa, apare în editura „Cartea Romînească“ periodică științifică, • cea biblioteca dintâi în felul ei la noi în țara, prin varie­tatea conținutului ca și prin regu­laritatea apariției. Cam la săptâmîna apare câte o broșurică de 32 pagini, care în­deamnă la citit prin titlul suges­tiv „Cunoștinți folositoare.“. Pre­țul de 2 lei aproape în dar, al fie­cărei cărțulii, o face accesibilă celui mai sărac, dornic de cultură. Pînă acum au apărut peste 40 de broșuri cu conținut variat. Unele, Seria A (­Știință pentru toți,) se adresează celor care au oare­care pregătire, asemenea u unui elev de liceu. Altele, seria B, pentru gospodarii scrise pe [Sfaturi înțe­lesul tuturor, se adresează popu­­lațiunei satelor.­­Seria intitulată „Din lumea lar­gă“, cuprinde pagini de indemn pentru cunoașterea muncei de aiurea. In țârei dar și a vremea din urmă o altă serie, știința aplicată, pune la îndemîna meseriașilor călăuze practice prețioase. Stră­duința depusă de­­ conducătorul a­­ceste­i folositoare publicații, ca și sacrificiul editurei, nu ar trebui să renuîe nebăgate în seama. Da­că în adevăr se simte nevoe de cultură și îndrumări științifice in valorificarea muncii, toți cei cari strigă că ducem lipsă de cultură, ar trebui să se facă răspănditorii acestor cărțulii, scrise de oameni competenți și în chip lămurit. Nu e de ajuns de dorit cultură. Ea nu vine ca lumina soarelui. Tre­­bue sa se găsească agenți cari să o răspîndeasca mai activi ales acolo unde folosul cărții încă nu se cunoaște. Cel mai de seamă dar pe care-l poate face părintele copilului lui, este să-l aboneze la „Cunoștinți folositoare“ , cel mai real pas către luminarea m­ulțimei, din partea acelor cari doresc din inimă marea prefacere, poate săvîrșit donând bibliotecei satului și din care se trage colecțiunea „Cunoștințelor folositoare“. ■ Cultura în mulțime nu poate fi lăsata numai în­­ seama Statului. Cu toții suntem datori sa o gră­­­dim. Unii contribuesc cu scrisul lor, alții cu răspîndirea celor tipă­rite sau cu îndemnul prin sfaturi și conferinți. Cu cît acțiunea va fi din mai multe părți, cu atât va fi mai complectă și mai grabnic săvîrșită. -------------------- rolului aproape exclusiv al pre­sei în crearea conștiinței naționale. Consequent cu declarațiile fă­cute, d.­­orga s-a abținut­­ de­ la votul asupra­­ luărei în conside­rație a proectului de Constituție. Guvernul a petrecut încă o zi rea. C. N.Iorga și Constituția Șeful partidului naționalist-de­mocrat a rostit un mare discurs la discuția generală a proectu­­lui de Constituție. Atât de mon­struos e avortonul constituțional al d-lui C. D. Dissescu, încît nu e nevoe să fii mare jurisconsultj spre a dovedi aceasta. Majoritatea care, la îndemnul guvernului, cerea închiderea unei discuții ce nici nu avusese loc, a ascultat în liniște pe d. N. lar­ga, în speranța că talentatul o­­rator va aborda în carul vede­rilor guvernului. A fost însă de­cepție pentru majorități și gu­vern. D. larga a făcut un sever rechizitoriu atît fetului cum s’a adus Constituția, cum și proec­­tului însuși. Șeful naționaliștilor­­­ democrați a făcut declarația ho­­­­tărîtă că ori­care ar fi viitorul­­ guvern, ci va trebui să revizu­iască această Constituție. D. Ior­go a adăugat: cu riscul de a nu veni nici odată la guvern, eu n’aș condiționa aceasta venire­a mea la cîrmă cu respectarea Constituției liberale“. Declarația aceasta a fost un duș pentru banca ministerială care era plouată rău. Va să zică atît partidele de opoziție, cit și reprezentanții provinciilor alipite și ai minorităților etnice resping cu h­otărîre pactul fundamental al d-lui I. Brătianu. Vorbind de regimul presei, d. N. Iorga, mare ziarist­­ el însuși, deși a avut de suferit multe a­­tacuri de la confrați, a făcut o caldă și admirabilă apărare a regimului actual de deplină li­bertate a presei, insistînd asupra FIOLELE Se știe că la una din ședințele Ca­merei, s'a răspândit la un moment dat în incintă un miros arăt și înăbușitor. Faptul că acest incident... chimic coin­cidă cu retragerea de la ședință a par­lamentarilor opoziției a făcut să se creadă că aceștia sunt autorii acestei isprăvi. Negreșit majoritatea nu găsea destule cuvinte tari să înfiereze acest fel de... obstrucție. Care e adevărul însă ? Opoziția­ unită contestă cu energie că ea este autoa­rea acelui incident Parlamentarii opo­zanți au curajul faptelor lor și nu s’ar fi dat înlături să’și asume și răspun­derea fiolelor. Confratele „PRESA" face in această chestiune o observație interesantă, care duce pe urmele autorului. D. Manoles­­cu-Strunga, chestor al Camerei, înce­pând cercetări, s’a dus de-adreptul la pupitrul deputatului din opoziție Pă­rintele Florea Drăghici, găsind fiola in­criminată. „Fierul“ acesta al d-lui ches­tor ne arată indubitabil că autorul por­căriei“, cum a numit’o dl. N. Iorga, este însuși deputatul majoritar. De alt­fel tot d. Manolescu-Strunga adusese daunâzi la Cameră și aparatul cinema­tografic, iar majoritatea a provocat a­­numite scene in incintă, cari trebuiau înregistrate la aparat. Deputatul liberal de Roman dă do­vadă de mult simț de polițist „cadra veche". D-sa a procedat cam in felul unor agenți de poliție di­ntr’un mare oraș din vechiul regat, cari urmărea o „cupeală“ mai grasă. Acei agenți au înscenat o afacere de contrabandă de zaharină proprietarului unui stabiliment de băi , au așezat in canapeaua unei cabine o cantitate de zaharină și apoi au venit in perchizi­­ție la băi, „descoperind“ zaharina. Nu știm cum s’a „aranjat“ acea a­­facere polistă, dar polițistul parlamen­tar al guvernului n’a inventat nimic, ci a copiat de la alții isprava cu fid­ele. Ori­cum, n’ar strica negreșit ca deputa­tul liberal de la Roman sâ’și mai tem­pereze zelul de agent provocator. Șezătoarea Cercului cultural „Progresul“ . DIN TG,­FRUMOS Conferința d-lui prof. I. A. Tom­a Duminică 18 Martie, a avut loc la Cercul cultural „Progresul“ o nouă șe­zătoare cultural muzicală, la care po­pulația târgului din toate straturile so­ciale s’a grăbit a răspunde în număr mare invitației cercului așa că sala Școalei primare de băeți a fost neîn­căpătoare pentru mulțimea întrunită. Șezătoarea începe prin corul intonat de elevii gimnaziului care cântă marșul din „Olteanca“ admirabil executat. Vorbește apoi dl. profesor I. A. Tom­a președintele cercului cultural „Progre­sul" , despre „încoronarea și semnifi­carea ei". Într’o expunere admirabilă și însu­flețită de o caldă convingere, dl. I. A. Tom­a arată momentele cele mai înăl­­­țătoare din trecutul neamului nostru­ cu voevozii, ostașii­ și generațiile care au suferit, s’au străduit și au luptat pen­tru triumful cauzei noastre naționale. Vorbește de eroismul fiecărei gene­rații în parte la care se asociază acti­vitatea neîncetată pe tărâmul cultural provocată și susținută de înaintașii ma­rii apostoli ai neamului, atât din ve­chiul regat cât și din Ardealul, leagă­nul românismului, și manifestate prin păstrarea limbei, a datinelor, a credin­ței și a cântecelor noastre. Peste aceste moșteniri și amintiri scumpe, a venit rândul sacrificiilor ge­nerației noastre, pentru ca să ajungem la marele act național al încoronărei Regelui Ferdinand I și a Reginei Ma­ria Ia Alba lulia, care însemnează în­tărirea legământului de dragoste de țară și vegha neadormită a capetelor înco­ronate pentru masele populare din în­treg ținutul românesc. Acest moment de mărinimie sufle­tească trecând, rămâne pentru nou­­ u izvor de renaștere națională și un în­demn plin de învățătură pentru timpu­rile ce trăim azi, de a ne îndrepta cu gândul, cu munca și cu toate forțele noastre către o mișcare bogată de cul­tivare românească pentru consolidarea României Mari. Conferința d-lui I. Tom­a a fost as­­cultată cu un viu interes de întreaga a­­sistată la care l-a apreciat și l-a aplau­dat îndelung. După conferință au loc mai multe executări de cântece patriotice și jo­curi ale copiilor din școala de băeți sub conducerea d-nei institutoare Eca­­terina Dimitriu, care au reușit pe de­plin. Domnișoara M. Macaroi a recitat bine, cu entuziasm, o poezie a Încoro­nării. Dl. Raul Tessaro, avocat, relevă ac­tivitatea d-lui J. Tom­a, președintele cer­ ■ cu vni, care de la venirea sa în Tg. Frumos lucrează ceas­ cu ceas în des­fășurarea unei acțiuni culturale bine­făcătoare și înălțătoare pentru orășelul­ nostru. D-sa este și organizatorul și condu­cătorul societ­ăței muzicale care in ori­ce ocaziune de manifestare națională ia parte direct prin corurile formate și înalță, mângâie și desfătează sufletul auditorului. Spune că acum mai mult ca ori­când se impune intensificarea culturei națio­nale pentru cucerirea sufletelor întregei populații din țară. Este demnă de admirat acțiunea a­­cestei­ societăți culturale care timp de mai bine de 7 ani lucrează în această direcție de dezvoltarea bunelor idei și sentimente a populației către o armo­nizare frățească în dragostea de țară. Pentru Duminica viitoare 25.Martie, s’a anunțat conferința d-lui A. Smidt Marian, administrator agronom al Fer­mei model din Tg.­Frumos care va trata subiectul „Expropierea și cultura grâului“. Facem cunoscut mai cu seamă săte­nilor și micilor cultivatori di­n tate și împrejurimi pentru a nu locali­lipsi de la această interesantă conferință. OOO ------­ RECRUTĂRILE LA IAȘI Mâine Vineri, începe operațiile de recrutare în oraș. Pentru mâine au a se prezenta tine­rii din dispărțirea s­a.

Next