Evenimentul, aprilie-iunie 1923 (Anul 31, nr. 595-665)

1923-06-10 / nr. 648

Anul al XXXI No. 648 (107) REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA IAȘI.—PIAȚA UNIREI Proprietar: PETRU P. BOGDAN ZIAR COTIDIAN Duminică 10 Iunie 1923 I­N­S­E­R­Ții I ȘI RECLAME Un număr vechi 2 Lei Abonamente : Pe Un an 300 lei Director: RUDOLF SUȚU — rrrr-r’-Tin^r­ii-trrmi­­-in­trriririi Trimiiiii Trii­ciiiW Miiimiii Miiii 'ir....... mm ,iL,n­., 1(„,,.....­­ *­<* v «r «3?v*ttwn<UMM)w>toraina T Sporul de 500 milioane e un spor statistic Din expunerile de mo­tive ale Minisc de Finance asupra distribuirei sporului de 500 milioane—în realitate mult mai mare—ce se acordă funcționarilor Sta­tului până la viitorul buget pe 1924, se pot conta următoarele : 1) Sporul se acordă după 2 baze de calcul : a) Pentru marea majoritate a „func­ționarilor administrativi“ ai celor 10 ministere : Finanțe, Interne, Comunicații Industrie, Lucrări publice, Muncă, A­­gricultură, parte din justiție etc., adică pentru aproape 300.000 funcționari ad­ministrativi s’a acordat un spor global de 504 milioane, după norma sau „curba Lalescu“. Sporul se ridicase inițial, după a­­ceastă curbă, la 750 milioane ; s’a ad­mis o cotă de 80 la sută ceia ce re­duce suma globală la 600 milioane , pentru ca să se ajungă la 500 milioane cât fixase Minis. de Finanțe s’a luat măsura ca să se acorde acest spor nu funcțiunilor, ci funcționarilor, indivi­dual, și o singură dată, cănd un func­ționar are mai multe funcțiuni. Acest corectiv reduce suma globală la apro­ximativ 504 MILIOANE, și o apropie deci de quantumul fixat de ministerul de Finanțe. b) Pentru ofițeri, Magistrați, Pensio­nari, care constituesc corpuri constituite și cari depind de un singur Minister, s’a luat o altă normă pentru atribuirea unui spor; s’au sporit leturile actuale de bază într’o proporție determinată, care e 100 la sută adică dublul lefei de bază pentru magistrați, pentru ofi­țeri, și 40 la sută pentru pensionari.­­­ Sporurile calculate după aceste norme se ridică la 45 milioane pentru magis­trați, la mai multe sute de milioane pentru ofițeri și cari au fost înscrise chiar în budgetul normal pe 1923, a­­tribuindu-se extra budgetur un corectiv de 20 milioane pentru indemnitatea de activitate; pentru pensionari totalul spo­rului se ridică la 90 milioane. Totalul sporului extrabugetar se ri­dică clar : 504 milioane funcționa .administrativi 659 milioane în total. Iată dlar că totalul sporului extrabu­getar nu e cifra magică de 500 mili­oane, ci e mai mare cu 159 milioane. Ori din această cifră totală de 659 milioane, primele 500 milioane sunt a­­coperite, căci sunt prevăzute la întoc­mirea bugetului pe 1923 ; din restul de 159 milioane, 100 milioane se pot a­­coperi din fondul destinat pentru des­chidere de credite noi , „rămân desco­perite numai 59 milioane“, dar cari se vor acoperi treptat prin raport cu si­­tuațiunea încasărilor prevăzute și cari se vor realiza, căci anul financiar 1923 să prezintă în condițiuni favorabile. Măsura întăia de atribuire a sporului, „Curba Lalescu“, a fost poate bine­venită pentru masa funcționarilor ad­ministrativi, cari depinzând de 10 mi­nistere diferite, aveau baze de salari­zare diferite, și deci măsura actuală poate avea un rol provizor de începe­rea unei opere mai mari de unificare bugetară, de echilibrare a indemniza­țiilor masei mari a funcționarilor,, care poate servi ca orientare pentru bugetul viitor 1924. * . Așa­dară sporul de 504 milioane împreună cu acea „curbă Lalescu“ au un rol provizor și PUR STATISTIC, în vederea echilibrării salariilor func­ționarilor de adm­inistrație ai Statului. Măsura a doua de salarizare, adică sporirea între o proporție determinată 100 la sută și 40 la sută a lefilor de bază actuale, aplicate de o­camdată la cele 2 corpuri constituite Magistrații și Ofițerii, aplicate și pensionarilor, toate corpuri cari depind de câte un singur Minister și au un statut intern propriu, este iarăși binevenită. In adevăr, în a­­ceste corpuri, proporționalizarea internă între diversele grade sau categorii ale corpului se face prin însuși Ministerul de resort, care are toate elementele de apreciere necesare și această propor­­ționalizare internă se menține în toate bugetele—vechi și actuale,—doar cu prea mici variațiuni de la un buget la altul. Ceea ce rămâne variabil este cota de racord a ansamblului corpului cu cor­purile învecinate, similare și cu quan­tumul sforțărilor bugetare posibile. A­­ceastă variabilă este determinată prin cota de urcare, eventual scădere în ca­zul unor ani cu valuta noastră ridicată și normalizată, așa s’a stabilit pentru anul curent o cota de 100 la sută spor pentru Magistrați și Ofițeri, 40 la sută pentru Pensionari. Și este echitabil. 2) O neînțeleasă și mare nedreptate s’a adus unui corp constituit, și depin­zând de un singur Minister, și căruia trebuie să i se aplice măsura a doua de salarizare: acest corp e CORPUL DIDACTIC. Acestui corp trebue să i se aplice în întregime o cotă de atâta la sută spor asupra legilor de bază ac­tuale și iată pentru ce : a) Corpul didactic e constituit din 3 grade: c. d. primar c. d. secundar, și c. d. universitar ; dar toate acestea gra­de au o normă de salarizare unică, care e gradația. b) Intre diferitele grade și categorii din interiorul corpului didactic, bazele­­ de salarizare actuale­—1922 - 1923— sunt aproape echilibrate, proporționa­­lizate ; la stabilirea unui nou buget a­­ceste baze actuale ar suferi numai mici modificări în ce privește „proporțiile dintre ele“. c) Corpul didactic reprezintă o func­ție socială distinctă cu o menire și un rol social bine determinat, asemănîn­­du-se în această privință cu corpul Magistraților și cu corpul ofițeresc. De aceia normele de salarizare care convin Magistraturii și corpului ofițe­resc, acelea convin și corpului didactic. Greșit se face dară când se încearcă să se aplice Corpului didactic normele de salarizare ale „corpului administra­tiv“. Corpul didactic nu a făcut și nu face administrație în școală; el are altă me­nire, alt rol și altă funcțiune socială. E nimerit,însă cred a se menține corpul didactic alături de corpul magistraturiii și al ofițerilor, atât în cererea de­­ jertfe dar și în acordarea de avantaje. Pentru a stabili mai de aproape le­gătura bugetară a corpului didactic, cu cele două corpuri amintite mai sus, ar trebui stabilită cota de spor ce ar trebui acordată corpului didactic, luând ca bază loturile din bugetul actual. Normal ar trebui ca această cotă să fie egală cu acea acordată Magistra­turii, adică 100 la sută pentru sporul actual, pentru moment însă, de­oare­ce corpul didactic are un număr de membri (35000) cu mult mai mare ca Magistratura, și deci în­­ condițiile actuale, cu bugetul votat, cota de 100 la sută ar reprezenta un plus prea mare peste buget, corpul acceptă o cotă pe jumătate, 50 la sută, ceia ce înseamnă că sporul acordat ca didactic să fie egal cu „jumătatea legi­lor de bază actuale inclusiv gradația”­. Această normă ar cere un spor ex­trabugetar de 80 milioane, egal cu spo­rul acordat deja, precum se poate con­stata din tabloul alăturat, în care dăm în paralel cotele cerute, cotele acordate corpului didactic secundar precum și cotele acordate Magistraturii , de unde se vede lămurit că cotele ce­rute pentru corpul didactic secundar sunt exact jumătate cotelor acordate magis­traturii din gradele corespunzătoare ; că dublând aceste sporuri pentru corpul didactic în bugetul viitor 1924 se men­ține în totul și paralelismul și proporția cu Magistratura; că în fine totalul spo­rurilor cerute pentru corpul didactic re­prezintă exact dublul sporului acordat deja, adică reprezintă un surplus bu­getar de 80 milioane. " Cerem acest surplus, pentru ca să se respecte principiul că cele trei funcțiuni sociale: MAGISTRATURA, CORPUL OFIȚERESC și CORPUL PROFESO­­I RAL necesitează o aceiași EGALA, ÎNDREPTĂȚITĂ și SIMULTANA ocro­tire din partea statului, ale căror te­melii păzesc și le întăresc în chip egal și simultan. 3. Cu sporul cerut nu se acopăr ne­voile materiale absolut urgente, cu du­blul sporului poate s’ar stabili oarecare cumpănă­m­ cerințele gospodărești ale fiecăruia, căci de cerințele intelectuale mai inalte, artistice, estetice, etc, nici vorbă nu poate să fie acum, și nici­ nu cerem pentru moment acest­ lucru, deci știm bine că rămânem descoperiți indi­vidual, mai ales față de noul val de scumpire ce s’a format de acum 2—3 luni, tocmai de cănd s’a făcut atâta vâlvă cu acest spor absolut insuficient, dar nevoia, lipsurile se suportă ușor cănd resortul moral nu este atins, nu este zdruncinat. Acesta este rostul cererei C. didactic, „ca să se restabilească pe cale buge­tară echilibrul și cumpăna socială din­­­­tre categoriile și funcțiunile sociale ech­i­­­­valente“. Ceea ce n’a putut să întrevadă comi­­siunea bugetară, ca fiind o chestiune de resort, sau n’a avut posibilitatea să indrepteze in timpul seurt căt a funcți­onat, a întrevăzut și a recunoscut Mi­nistrul de resort, Șeful Departamentului Instrucțiunii, care a spus și a repetat că recunoaște nedreptățirea ce s’a adus Corpului didactic. Socotim că această nedreptățire re­cunoscută se poate și îndrepta, cu un surplus de 80 milioane se restabilește liniștea intr’un corp de 35.000 membri devotați culturii, educării și propășirei neamului; se restabilește cumpăna in­tr’un corp social care are menirea să rămână cel mai cumpănit și mai rezer­vat. Și pentru ce să și poată da seamă ori­cine de căt de mare este această ce­rere, vom face calculul repartizării mij­locii a acestei sume: 80 milioane, îm­părțite la 35.000 pe 9 luni, revine la 2200 lei de persoană in 9 luni, ceia ce face ca 220 lei primitori pe lună, după ce se fac reținerile obicinuite către stat. 220 lei lunar! surplus pentru mem­brii corpului didactic! Aceasta este gre­utatea cererei, și cu atât se mulțumește corpul didactic, pentru că se respectă un principiu și se restabilește un echi­libru social. 45 „ Magistrați 20 „ Adaos ofițeri 90____­ Pensionari. Cote ac. Cote cer. Cote ac. p. mag. C. did. ac. C. did. 1500 800 325 prof. sec. 1900 1000 500 „ 1 gr. 2500 1200 700 „ 2 gr. 2700 1400 800 .. 3 gr. 3200 1600 900 „ 4 gr. Ce datorii­le incumbă femeilor Un recent apel lansat de un grup femenist, in scop de a com­bate moravurile rele ale societății, cere între altele tuturor femeilor din țară, să ia măsuri perntru stărpirea luxului. Propunerea este admirabilă și foarte bine venită. Când toată lumea se plânge de scumperea vieței, luxul formi­dabil ce se practică în toate ca­sele sociale, instituie o adevărata calamitate. Ar fi trist să cităm numeroa­sele exemple pentru a arăta că luxul se practică azi în palatele somptuoase ca și în bordeele de la periferiile orașului și chiar la sate, împotriva acestei mari calami­tăți, se ridică apelul despre, care vorbim și asupra căruia s’ar cu­veni să fie atentă toată lumea care poartă răspunderea de viito­rul societăței noastre. Combaterea luxului va cores­punde unei reale necesități cari astfel va degaja greutatea e­­normă a scumpetei care apasă asupra tuturor — și în același timp se va aduce o combinație eficace pentru micșurarea spe­culei și îmbunătățirea valutei noastre. * » Retribuția portăreilor Prin budgetul Ministerului de Justiție pe anul curent, se face o distincțiune intre Portăreii titrați și Portăreii neti­trați, clasăndu-se pe cei dintâi cu ma­gistrații, iar pe cel de al doilea cu fun­cționarii judecătorești. Această distincțiune insă, nerezultănd din nici o lege, iar după actuala lege de organizare judecătorească (art. 2 și 47) Portărei, indiferent de titrați ori ne­titrați, fiind considerați ca Magistrați, a determinat protestul Portăreilor la Minis­terul de Justiție și prin care protest por­tăreii cer să li se recunoască drepturile lor câștigate și să li se plătească spo­rul ca magistrați, iar nu ca funcționari judecătorești, cei de la Iași prin proce­sul verbal ce­ au încheiat, renunțând la sporul ce li s’a atribuit astfel.

Next