Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)

1970-04-08 / 7283. szám

/ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVUL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — Nr. 7283 Miercuri 8 aprilie 1970 4 pagini 30 bani Eforturi mari și constante pentru urgentarea lucrărilor din campania agricolă de primăvară Ing. Alexandru GALOȘ, secretar al Comitetului Județean Cluj al P.C.R. Recenta Plenară a CC al P.C.R. a aprobat un program măreț de dezvoltare și modernizare a agriculturii. Paralel cu măsurile care se iau in aceste zile, pentru transpunerea in viață a prevederilor acestui program, organele și orga­nizațiile de partid, consiliile populare, conducerile și spe­cialiștii unităților agricole, toți oamenii muncii din agri­cultură, sunt chemați să-și concentreze eforturile pentru executarea la timpul optim și la un alt nivel agrotehnic a lucrărilor din campania de primăvară. Subliniind importanța deosebită a executării la timp și de calitate a acestor lucrări, tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din martie a. c. a arătat: „Conturînd amplele perspective ce se deschid în fața agriculturii noastre prin aplicarea celor două pro­grame dezbătute în plenară, nu trebuie să scăpăm din ve­dere, tovarăși, sarcinile imediate care se pun în fața oa­menilor muncii de la sate, de îndeplinirea cărora depinde asigurarea recoltei pe anul în curs. Consider, de aceea, ne­cesar să atrag atenția cu toată seriozitatea asupra faptului că trebuie să luăm măsuri imediate pentru executarea la timp și în condiții bune a însămînțărilor, având în vedere că datorită condițiilor climaterice de pină acum ne aflăm într-o oarecare întîrziere“. Traducerea în viață a acestor indicații trebuie să stea în centrul preocupării organelor și organizațiilor de partid, a tuturor factorilor de răspundere din agricultura Județului nostru pentru ca rămînerile în urmă înregistrate în execu­tarea lucrărilor din campania agricolă de primăvară și în mod deosebit a însămînțărilor, să fie cît mai grabnic re­cuperate. Din analiza realizărilor de pină acum în campania de în­­săm­înțări, rezultă oăi față de perioada de timp în care ne găsim, în majoritatea unităților agricole din județ, lucrări­le de pregătire a terenului și însămînțărilor sînt mult întîr­­ziate. Din cele peste 28.000 h­a ce trebuiesc arate în această primăvară au fost efectuate arături pe mai puțin de 20 la sută, iar însămînțările din prima epocă s-au realizat pe abia un sfert din suprafețele prevăzute. Față de aceste rea­lizări medii pe județ și mai îngrijorătoare se prezintă si­tuația in numeroase cooperative agricole care pină la în­ceputul acestei săptămîni, practic nu au început lucrările de pregătire a terenului și însămînțările. Astfel se prezintă situația în cooperativele agricole din Căianu, Vaida Cămă­­rii, Iuriul de Cîmpie, Cuzdrioara, Vad, Bonț, Sic, Sînpaul și multe altele. Tergiversarea lucrărilor din campania de în­să­mînțări în aceste unități nu poate fi atribuită numai con­dițiilor climaterice mai puțin favorabile din această primă­vară, ci se datorește în mare măsură slabei preocupări a conducerilor și specialiștilor unităților agricole, care în aș­teptarea schimbării generale a mersului vremii n-au mani­festat inițiativă, operativitate și suficient simț de răspundere în luarea măsurilor necesare pentru executarea lucrărilor la timpul optim. Dovada posibilităților care au existat pen­tru executarea unui volum mai mare de lucrări o consti­tuie realizările unor TA.S.­.­ri și cooperative agricole care în aceleași condiții de climă și sol, au efectuat arături și lucrări de pregătire a patului germinativ pe suprafețe în­semnate, iar unele sunt pe terminate cu semănatul culturi­lor din epoca s-a, așa cum este cazul la I.A.S. Cluj, Apa­­hida, Cîmpia Turzii și C.A.P. Luna, Triteni Colonie, Mihai Viteazul, Florești și altele. Realizările obținute de aceste unități au fost posibile datorită preocupării manifestate de consiliile de conducere și cadrele de specialiști sub îndru­marea organizațiilor de partid, pentru folosirea din plin a fiecărui interval de timp prielnic pentru efectuarea lucră­rilor în cîmp, identificarea tuturor suprafețelor de teren care s-a zvîntat mai repede, reamplasarea unor culturi a­­colo unde situația a impus, și organizarea muncii în așa fel, incit tractoarele și atelajele să fie utilizate cu randa­ment maxim. Ținând seama de volumul mare de lucrări care a rămas de executat și de necesitatea terminării vnsămînțării cultu­rilor din epoca s­ a — mazăre, orz, ovăz, sfeclă de zahăr. (Continuare in pag. a lll­a) Din carnetul reporterului e foarte frumoasă, și uti­lă in același timp, inițiativă, iar de acum tradiție, s-a năs­cut la Școala generală din O­­șorhei, comuna Bobîlna. In fiecare primăvară, la începu­tul ei de fapt, unitatea de pionieri a școlii sărbătorește „Ziua păsărelelor Reflex al activității cercului tinerilor naturaliști, ziua aceasta sin­tetizează eforturile făcute în tot cursul primăverii, a verii ce urmează, de către pionie­rii ți școlarii din Oșorhei. Ea are ca scop esențial toate ac­țiunile inițiate in numele a­­cestei pasiuni — ocrotirea pă­sărilor folositoare și stirpirea celor dăunătoare. In această primăvară, ziua păsărelelor a fost sărbătorită odată cu în­cheierea trimestrului. Alături de pionierii și școlarii din O­­șorhei, de profesorii școlii, au participat primarul comu­nei, inginerul agronom, părinți ai copiilor. Prima parte a ma­nifestării a fost dedicată ex­plicării importanței zilei, a inițiativei însăși, s-au ținut a­­poi o serie de comunicări des­pre viața și importanța păsă­rilor care populează satul O­­șorhei, un pionier a citit o informare despre rezultatele frumoase obținute în decursul celor 4 ani trecuți de la de­clanșarea inițiativei, un fel de bilanț cifric, foarte documen­tat de altfel, apoi un alt pio­nier a vorbit despre pregăti­rile din acest an făcute în întîmpinarea acestei zile. Par­tea științifică s-a încheiat cu audierea cîntecului păsărilor, înregistrat pe bandă de mag­netofon. Toată această jumă­tate a manifestării de la Oșor­hei a avut drept scop popu­larizarea și reliefarea impor­tanței ocrotirii păsărilor folo­sitoare, a mijloacelor prin ca­re ele pot fi recunoscute și ocrotite. A urmat un frumos și va­riat program artistic axat pe tema: „Păsările în literatura beletristică", în cadrul căruia s-au recitat poezii, s-au citit povestiri legate de viața pă­sărilor, s-au evitat tot felul de cântece inspirate din viața păsărilor. Deosebit de atrăgă­tor, programul artistic a în­semnat o adevărată incursiu­ne in literatură, făcută cu mijloace artistice. Apoi pionierii și școlarii au plantat cuiburi în pădurile din apropierea satului, în plantațiile de pe dealurile din jur. Spuneam că această și a păsăreselor, manifestare de prestigiu a școlii generale din Oșorhei, este un reflex al u­­nor activități mai largi, în­treprinse pe durata anului în­treg, deoarece pionierii au grijă în permanență de păsă­rile folositoare, plantează și repară cuiburile, alimentează hrănitorile artificiale, plantea­ză și întrețin garduri vii sau diferite plante in care păsă­rile să cuibărească, etc. iar de acum cercul tinerilor natura­liști, va începe să impăieze chiar dacă mijloacele de care dispun sunt destul de sărace. Oricum, inițiativa este deose­bit de meritorie, ea având și un pronunțat caracter educa­tiv, dar și unul practic, utili­tar. V. CEHAȘ ZIUA PĂSĂRELELOR IN ACEST NUMĂR, VIAȚA cultural-artistica CRONICA MARUNTA EXPOZIȚIA „CENACLUL TINERETULUI* IN PAGNA 3-I­I VIAȚA DE PARTID — NU EXISTA OAMENI CA­PABILI SAU LIPSEȘTE PREOCUPAREA? SPORT ÎN PAGINA 4-1 sHfiMimin­j actualitatea internațională Intr-unul din laboratoarele de biochimie ale Institutului de igienă Cluj. Moment de lucru CALCIATOARELE anI DE ! STAU BA «Mii. SĂ LE UTILIZĂM! Frămîntată de clocotul unei noi etape a revoluției tehnico­­științifice, epoca în care trăim, prin ultimele realizări, impu­ne exercițiul neîntrerupt al surprizei. Una dintre cele mai noi creații ale inteligen­ței umane, cu o istorie de doar trei decenii, o reprezintă cal­culatoarele electronice. Utili­zarea și dezvoltarea acestora a condus la ceea ce se numeș­te tot mai frecvent „a doua revoluție industrială”, care de­și este în curs, verifică toate premizele pentru a avea o in­fluență tot atât de mare asu­pra vieții economice ca și pri­ma, dacă nu și mai mare. Țara noastră, lansată defini­tiv pe drumul ascendent al industrializării socialiste, a ob­ținut realizări remarcabile. Sporirea volumului și diver­sificarea producției, crearea unor întreprinderi mari, crea­rea centralelor industriale au dus la o uriașă creștere a vo­lumului de informații. Iată deci că întreprinderea, ca ve­rigă de bază a economiei se a­­flă pusă în fața unei mari probleme — prelucrarea unui volum imens de date, încă de la Congresul al IX-lea al P.C.R., pornind tocmai de la acest fapt a fost preconizată introducerea în economie a prelucrării automate a date­lor prin utilizarea unor siste­me electronice de calcul, fapt ce a determinat apariția în nomenclatorul funcțiunilor a uneia dintre cele mai noi me­serii și anume: specialist în prelucrarea automată a da­telor. In acest context, unele din­tre întreprinderile clujene sunt dotate cu sisteme moderne de prelucrare automată a datelor, iar pregătirea specialiștilor, programatori și analiști se fa­ce la nivel de economie națio­nală în cadrul cursurilor orga­nizate pentru pregătirea ca­drelor (CEPECA) București. Pentru a dezbate și scoate în evidență unele probleme, as­pecte, legate de Introducerea prelucrării automate a datelor în întreprinderile și organiza­țiile economice ale județului și municipiului Cluj, am solici­tat părerile unor specialiști care se ocupă nemijlocit cu aceste probleme. — Cum vedeți problema prelucrării automate a date­lor în perspectiva dezvoltării întreprinderilor și care vor fi avantajele realizate? Am a­­dresat această întrebare ingi­nerului Liviu Oneț, coordona­torul colectivului care se ocu­pă cu introducerea sistemului de prelucrare automată a da­telor la Combinatul industriei alimentare Cluj. — Un „sine qua non“ al ori­cărui proces de producție, sau ramuri de activitate. In pri­mul rînd pornind de la con­ducere. Deciziile luate de con­ducătorul unității și implica­țiile pe care le determină sunt strâns legate de exactitatea și modul de prezentare a datelor. In asemenea circumstanțe, responsabilitatea conducătoru­lui crește foarte mult, ceea ce determină în mod implicit ne­voia de mijloace mai perfec­ționate de informare pentru a da deciziile cele mai bune. A­­cest lucru presupune, în al doilea rînd, un flux informa­țional bine pus la punct, cu un mare volum și o mare va­rietate de date. Ori prelucra­rea acestora cu vechile mij­loace de analiză și calcul se poate face sumar și incomplet, ceea ce, în ultimă instanță, se reflectă direct în calitatea de­ciziilor, în natura lor. Nu es­te același lucru dacă măsurile luate sunt preventive sau au un efect corectiv, adică după producerea efectului la care se referă decizia. Avantajele se recomandă singure: rapiditate și exactita­te în prelucrare, posibilitatea de alegere a soluției optime dintr-un număr mare de va­riante, sau chiar dintre toate soluțiile posibile; în același timp oferă condiții utilizării unor ramuri ale matematicii, ca teoria stocurilor, teoria în­noirii utilajelor, teoria grafe­­lor, sau de exemplu teoria si­mulării care permite previ­ziunea evoluției unui proces e­­conomic. Scutește utilizatorul de un volum uriaș de muncă brută intelectuală, de rutină. — Care sunt etapele și ce durată necesită introducerea prelucrării automate a date­lor în întreprinderi? — Introducerea noului sis­tem de gestiune a informației și trecerea practică a anumi­tor probleme în sarcina calcu­latorului, ne-a spus ing. Mi­hai Georgescu, șeful colectivu­lui ce se ocupă cu introduce­rea prelucrării automate a da­telor la întreprinderea de construcții-montaj, presupune mai multe etape și anume: analiza critică a actualului sis­tem informațional, bazat pe munca manuală; proiectarea noului sistem bazat pe prelu­crarea automată a datelor; programarea de calculator a lucrărilor din cadrul sistemu­lui Informațional; implemen­tarea noului sistem, adică in­troducerea practică, efectivă a prelucrării. Aceste etape au un termen de introducere des­tul de lung — 1—2 ani — da­torită complexității lucrărilor (analiză, proiectare, programa­re și testare), dar și datorită lipsei de experiență a între­prinderilor în pregătirea și prezentarea datelor necesare fiecărei etape. — Cum abordează conduce­rile întreprinderilor problema Tiberiu TORSM­ (Continuare în pag. a lll-a) „ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTATI” Ieri, T aprilie, cu prilejul „Zilei mondiale a sănătății", in sala mare a Casei de cul­tură a studenților din Cluj a avut loc o adunare festivă la care au participat, alături de personalități ale științei me­dicale clujene, cadre care-și desfășoară activitatea in do­meniul sanitar, un numeros public. La adunarea festivă au fost prezenți, de asemenea, tova­rășii Roman Morar, secretar al Comitetului județean de partid, Leontin Stoica, secre­tar al Comitetului municipal de partid, Ioan Beu, vicepre­ședinte al Consiliului popular județean, Garofița Pavel, vi­cepreședinte al Consiliului popular municipal, prof. univ. Octavian Fodor, rectorul In­stitutului medico-farmaceutic din Cluj. Despre preocuparea perma­nentă a partidului și statului nostru pentru ridicarea stan­dardului de sănătate al popu­lației, pentru dezvoltarea ba­zei materiale a rețelei sani­tare și despre aportul oame­nilor de știință clujeni la dezvoltarea științei medicale naționale și internaționale a vorbit dr. Aurelian Mazilu, directorul Direcției sanitare județene. Cu viu interes au fost ur­mărite comunicările prezenta­te în continuare de prof. u­­niv. Cornel Toader și conf. univ. loan Chiricuță consa­crate ultimelor cuceriri ale științei medicale românești și de peste hotare în prevenirea și tratarea cancerului. N­out­ați teatrale PREMIERĂ LA NAIUMUL CLUJEAN. „Doctor în filozofie” de Branislav Nușici Teatrul Națio­nal prezintă joi, 19 aprilie, ora 19,39, premiera co­mediei „Doctor în filozofie” a scrii­torului iugoslav Branislav Nușici. Aducînd un comic direct, divers și bogat, cu satiră la adresa unor mora­vuri social-politi­­ce, comediile lui Nușici justifică deplin populari­tatea de care se bucură autorul In m­odul spectatori­lor. Regia artis­tică a spectaco­lului clujean a­­parține lui Rodica G. Radu, sceno­grafia — Mircea Marcalosi, costu­me — Edith Schranz-Kunovits. Interpretează: George Gherasim, Vera Mărgineanu, Ionel Banu, Olti­­­­ca Munteanu, Gheorghe Radu,­­ Maia Țipan, Ste­­l­la Ciculescu, Ho­­­­dica Daminescu,­­ Eugen Nagy, Oc­­­­tavian Cosmuța,­­ Gheorghe Jurca, Constanța Con­­­­stantinescu, Cor­­­­nel Sava, Ligia Moga, Elena Po­­­­pescu-Galgoțiu,­­ Bucur Stan. I Teatrul de Stat Turda: „Ce vor îngerii", comedie de Miklós Gyárfás. In fo­tografie: Simon SalcS, Eu­genia Chioreanu, Elena Jit­­cov. Regia spectacolului a­­parține lui Constantin Leo­­veanu. Din distribuție mai fac parte: Maria Andrea Raicu, Smara Marcu, Puiu Neagu, Dem Constantines­­cu, Mircea Zabalan, Mihai Ionescu Vrăb­ești, Gheor­ghe Stoian. Spectacolul turdean va fi prezentat clujenilor vi­neri, 10 aprilie, ora 20, în sala Teatrului Național. ITINERARE DE VACANȚĂ VĂ AȘTEAPTĂ AUTOCARELE Sosirea timpului călduros constituie semnalul declan­șării, pe scară largă, a excursiilor și drumețiilor. Pentru facilitarea organiză­rii acestora, tinerii se pot adresa B.T.T. Ce itinerare fi așteaptă pe tineri, care sunt preocupările cu caracter turistic pe plan județean. Pentru a oferi ti­nerilor o informare cit mai exactă asupra unor posibi­le întrebări, ne-am adresat tovarășului Traian Abrudan, șeful sectorului de turism al Comitetului județean Cluj al U.T.C. — In al doilea an de la înființare, sectorul de turism ca organ specializat al Co­mitetului județean Cluj al U.T.C., tot mai mulți tineri nu se adresează solicitînd excursii în țară și peste ho­tare. Numărul acestora în primele luni ale anului se ridică la 55. Dar perioada cea mai potrivită pentru a face cunoștință sau pentru a revedea locuri pitorești, obiective industriale, monu­mente istorice și de cultu­ră, abia începe. Intr-o mai mare măsură, vom urmări latura educativă a acțiuni­lor pe care ne-am propus să le desfășurăm. Vom asi­gura o amploare deosebită drumețiilor. Acestea permit atragerea unui număr mai mare de tineri. Cabana ti­neretului de la Bam, situa­tă la 18 km de Turda, ră­­mîne o invitație permanen­tă unde se pot petrece, în mod plăcut, in zona Cheilor Turzii, 2—3 zile. — Vă rugăm să vă refe­riți la cîteva dintre cele mai atractive itinerare. — Sînt numeroase. In funcție de zona care va fi străbătută, s-a stabilit dura­ta excursiilor. Crestele și văile uriașului Făgăraș (8 zile), pe cărările Bucegilor (5 zile), excursii in Munții Apuseni (6 zile), în Țara Mo­ților (6 sau 5 zile cu cita o zi sau două in Ungaria), mă­năstiri și case memoriale in Moldova și Bucovina (5 zi­le), Capitala, Costineștiul și o zi pe litoralul bulgar (6 zile) și multe altele repre­zintă tot atâtea puncte de a­­tracție pentru iubitorii de excursii. In afara acestora, pentru elevi și studenți se organizează tabere la Pre­deal, Pîrlul Rece, Timișul de Sus, Izvorul Mureș, Ti­mișul de Jos, Sulina, Costi­­nești. Din inițiativa Comite­tului județean Cluj al U.T.C. vor funcționa tabere și se vor organiza numeroase ex­cursii in județ. — Ce ne puteți spune des­pre excursiile în străinătate? — Vor fi mai numeroase. Un număr mare de tineri vor putea vizita U.R.S.S., Un­garia, Franța, Iugoslavia, Polonia, Cehoslovacia, Bul­garia, Anglia, Suedia, Nor­vegia, Italia, Japonia. — Unde și cui se pot a­­dresa tinerii pentru excursii și drumeții? — Solicitările pentru în­scrierea la excursiile mai sus amintite se pot face tn or­ganizațiile U.T.C., la respon­sabilii cercurilor de turism, precum și direct la sectorul de turism al Comitetului ju­dețean al U.T.C. Ion RUS IN PEȘTERA VÎNTULUI TELEX*TELEX»TELEX*TELEX*TELEX»TELEX»TELEX*TELEX»Tg o aA LEX»TEl£X»TELEX»TELEX*7U£X» 7EL£X»TELEX» TELEX»TELl 0 Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ro­bert McMoskey, a declarat că guvernul american studia­ză oportunitatea luării unor măsuri internaționale împotri­va răpirilor de diplomați . Reprezentan­ții adjuncți la O.N.U. ai celor patru mari puteri au avut luni o reuniune in cursul căreia au lucrat la redactarea unui memorandum pri­vind eforturile de­. Cel mai important obiec­tiv al industriei petroliere, din actualul cincinal — Rafinăria de la Pitești, care prelucrează anual 3 000 000 tone de țiței — a atins parametrii tehnico-eco­­nomici proiectați, cu 19 luni înainte de termen, la toate in­stalațiile aflate în funcțiune. • Un Individ înarmat, su­­flat la bordul unui avion a­­parținînd companiei T.W.A., a pătruns în carlinga piloților, încercînd devierea aparatului de la ruta sa. Tentativa a e­­șuat, membrii echipajului reu­șind să-l dezarmeze pe aten­tator la o oră și jumătate de la producerea incidentului. A­­vionul a aterizat apoi în bune condițiuni la Pittsburg. Nu au fost date alte amănunte, puse până acum pentru găsirea u­­nei soluții a con­flictului din O­­rientul Apropiat 0 Adda Benhalima, con­siderat a fi cel mai în vîr­­stă locuitor al Algeriei, a murit marți, la scurt timp după sărbătorirea celei de-a 154-a aniversări a nașterii sale. In timpul în­delungatei sale vieți, Ad­da Benhalima a fost că­sătorit de opt ori și a fl­aut, în total, 20 de copii. Nepoții și strănepoții nici nu i-au fost numărați.­­ După cum anunță agen­ția de presă Khaosan Pathet Lao, unitățile Frontului pa­triotic din Laos au doborît, în perioada 10—21 martie, cinci avioane militare ameri­cane. Astfel, pierderile ame­ricane de avioane de luptă în Laos se ridică la 1277. leit motive de OCTAVIAN BOUR

Next