Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)

1971-06-11 / 7646. szám

CALITATEA AMBALAJELOR - PM VIEOVATA A CALITĂȚII PROMISELOR Deseori ce oprim în fața vitrinei, atrași de frumusețea unei cutii, ingeniozitatea unui flacon sau' ineditul'unei ca­sete. Stăm și privim minute în șir acea măiestrie și frumu­sețe anonimă care a luat forma materială a unui ambalaj, fără să ne gîndim la conținutul său. " Prin puterea de sugestie, prin aspectul său atră­gător, am­balajul a constituit întotdeauna cartea de vizită a produsu­lui pe ca­re-l însoțește. Există chiar părerea că de foarte multe ori Ambalajul vinde marfa. Cred că e adevărat. Pri­viți o cutie oribilă, o pungă confecționată dintr-o hîrtie or­dinară, șifonată și murdară, și fără să vreți, veți pune la în­doială calitatea mărfii pe care o conține, deși n-ar fi exclus să fie dintre cele mai bune. Nemulțumit de cele văzute, vă veți îndepărta de tejghea chiar dacă dulciurile, biscuiții puși în vînzare sunt de cea mai bună calitate. Ambalajul cere o anumită ținută nu numai pentru a atrage și mulțumi. De multe ori cutia, punga, flaconul joa­că un rol protector, asigură o anumită funcționalitate. De­parte, deci, de a constitui doar un simplu element de orna­ment, ambalajul, calitatea acestuia fac parte integrantă din calitatea produsului. Un asemenea fel de a privi lucrurile a făcut ca la Flacăra (cosmetica) ambalajelor să li se acor­de aceeași importanță ca și produselor. Recurgînd la aju­torul altor unități, construindu-și o secție proprie de am­balaje,­ profilată îndeosebi pe mase plastice, întreprinderea a reușit să asigure aproape pentru fiecare produs o amba­lare corespunzătoare. Flacoanele, cutiile, sticluțele au un aspect atrăgător, o formă interesantă. Frumosul a fost insă îm­binat organic cu utilul. Ambalajul, folosit corespunde intru­­totul modului de administrare a produsului. Preparatele a căror aplicare cere o anumită tehnică sunt introduse în fla­coane cu atomizoare, a căror funcționare­­ nu este cu nimic mai prejos decit a sprayurilor similare produse oriunde peste hotare. Și în alte întreprinderi există preocupări de îmbunătățire și modernizare a prezentării. Pe baza propunerilor făcute de Fondul plastic, la Spicul, o parte­ din pungile utilizate la ambalarea produselor au fost îmbunătățite. Noile ambalaje sînt mai atrăgătoare, au o coloratură mai îmbietoare,­­ iar calitatea hîrtiei folosite este mai bună. Tot pe linia înnoiri­lor se înscrie și folosirea cutiilor de mase plastice la halva și gumă de mestecat. Etichetarea unor răcoritoare, încercă­rile de înlocuire a vechilor sticle de citronadă cu un nou tip denotă evidente eforturi de circumscriere pe orbita mo­dernizării formelor de prezentare a produselor. La Fabrica de produse zaharoase, îmbunătățirea calității ambalajelor a constituit obiectul unei investigații, încă cu cîțiva ani în urmă, în planul tematic s-a introdus ca temă confecționarea unei cutii tip robot pentru dragouri, care în ciuda greutăților întîmpinate, a fost realizată. Și o parte din cutiile folosite au fost îmbunătățite. Preocupări similare există în prezent în această direcție și la Electrometal. In urma indicațiilor Comitetului jude­țean de partid, aici s-a întocmit un program de moderni­zare a tuturor ambalajelor depășite. Proiectele noilor tipuri vor fi executate pînă la sfîrșitul lunii august. Orientarea este de extindere a folosirii maselor plastice. Pentru biju­terii, în locul ambalajelor colective, din mase plastice, se vor folosi ambalaje individuale de tip nou, cutii de car­ton îmbrăcate în material plastic — imitație de piele — și căptușite în interior cu postav. Bijuteriile vor fi fixate în interiorul cutei pe un suport. Corpurile de iluminat vor fi, de asemenea, ambalate individual. La­­ produsele sensi­bile, problema a fost deja rezolvată. Materialele folosite co­respund cerințelor și din punct de vedere estetic, și din punct de vedere funcțional. Deși în nici una din întreprinderile vizitate calitatea am­balajelor nu a fost neglijată, nivelul atins nu poate mulțumi. — In ramura produselor zaharoase — ca de altfel și în întreprinderea noastră — ne-a declarat tovarășul Silviu Jol­­imon — sintem­ cu totul departe de unde trebuie să fim. Cîteva mostre de ambalaje folosite în alte țări, albumul în posesia căruia a intrat interlocutorul meu vizitînd o re­centă expoziție (pe care le-am văzut) întăresc afirmația făcută. Exceptînd Fabrica de produse cosmetice, putem spune că situația este identică și în celelalte unități. Indicele de înnoire a ambalajelor este foarte mic: în ultimii zece­ ani, la Fabrica de produse zaharoase Feleacul a­ fost, asimilat un singur ambalaj, la Spicul — două, iar la Electrometal cîteva. Și coeficientul de modernizare este scăzut: cîteva cutii la Feleacul, o parte din pungi și cutii la Spicul și Electrometal etc. Chiar și în întreprinderile mari, unde amenajarea unor sectoare proprii de ambalaje este mai ușor de realizat, pro­cesul de înnoire se desfășoară destul de lent. Medicamentele de la Terapia, o parte din preparatele alimentare, diverse produse de uz gospodăresc se desfac și în prezent ca și acum 10—15 ani, în aceleași cutii, pungi sau hârtii, deși aspectul lor lasă de dorit. Ambalajul, ca să poată trezi interesul cumpărătorului și facilita vânzarea produsului, nu trebuie să fie numai atră­gător, să asigure,o bună păstrare și siguranță a mărfii ci, pe cît posibil, să permită și o utilizare ulterioară, chiar și în alte scopuri. Există țări în care unele produse se vind pentru ambalajul lor. Nu vreau să se înțeleagă prin­ aceas­ta că am milita pentru fabricarea unor ambalaje prin care să obligăm clientul să cumpere o anumită marfă chiar da­că nu-i bună, chiar dacă nu-i trebuie. Un­­ asemenea lucru este contrar scopului, principiilor comerțului nostru,socia­list. Pledăm însă pentru o utilitate ulterioară în favoarea clientului. Dacă o cutie de dulciuri poate substitui perfect o trusă de cusut, iar ursulețul, iepurașul, robotul ,în care sînt ambalate bomboanele constituie și jucării, în mod si­gur produsul la care sînt folosite asemenea ambalaje va fi mai vandabil. Intrebînd însă în unitățile vizitate cite din ambalajele folosite au și întrebuințări ulterioare, nu am pu­tut primi nici un răspuns. Să tragem, deci, concluzia. I. CONSTANTINESCU (va urma) IPOSTAZE... Fotografia: I. MICLEA-MIHALE cronica , marunta . La filiala din Cluj a A.C.R. au sosit bilete de odih­nă pentru stațiunea SATÜRKI de pe litoral. Membrii A.C.R. își pot procura asemenea bile­te pentru seriile de odihnă din iunie—septembrie. Caza­rea se va face la hotelul SI­RET. ■ Duminică, locuitorii co­loniei Sopor (Cluj) au efectuat un important număr de ore d­e muncă patriotică pentru a grăbi terminarea reparării dru­mului de acces. Au mai parti­cipat, la muncă patriotică, lo­cuitorii de pe străzile Cîmpu­­lui, Șerpuitoare, Mărginașă, Artelor etc. Ei au încărcat, descărcat și împrăștiat peste 250 mc de balast.­­ Cu prilejul diferitelor a­­dunări cetățenești, mai mulți locuitori ai­­ Clujului au­ sesizat că nu au unde să-și confec­ționeze lăzi pentru flori care să fie instalate în balcoane. Ca urmare a demersurilor fă­cute, cooperativa „Mobilă și tapițerie“ din Cluj s-a anga­jat ca, pe baza unor comenzi ferme, să confecționeze ase­menea lăzi.­­ In luna ianuarie, locuito­rii satului Cubleșul Someșan s-au angajat ca pînă în luna mai să termine în roșu con­strucția unui magazin coopera­tist. Ioan Opreanu ne scrie că angajamentul a fost îndeplinit și că, în luna august noul ma­gazin va fi dat în folosință. ■ In urmă cu cîteva zile, tov. Ioan Mureșan, a cumpărat de la magazinul de chimicale de pe strada Dr. Petru Groza 1 kg de acetonă. In realitate, vînzătorul l-a servit numai cu 800 de grame. Cînd a consta­tat... înșelăciunea, cumpărăto­rul a cerut condica de recla­mații. Vînzătorul a refuzat să i-o dea, iar șeful magazinu­lui i-a luat marfa, a golit-o la mare repezeală și... i-a resti­tuit banii. De acum are cuvîn­­tul conducerea I.C.S. Metalo­­chimice. ■ In Piața Victoriei din Cluj există o unitate pentru desfacerea pâ­inii. Unitatea nu prea strălucește de curățenie nici în exterior, nici în inte­rior. Drept pentru care orga­­­nele în drept au amendat-o pe Silvia Moldovan, șefa unității, după mai multe­­ avertisment­­e date. H învățătorul pensionar Gheorghe Metea din Cluj ne scrie că anul trecut a dat la curățat, la unitatea „Expres“ de pe strada Horea, un costum de haine. Haina a ridicat-o du­pă două săptămîni. Pantalonii erau mai pătați ca înainte. După alte două săptămîni, pantalonii erau ciuruiți. A dat o vestă nouă ca din ea să-i fie reparați pantalonii. I-au fost așa de bine „reparați“ că nu mai poate ieși pe stradă cu ei. De atunci tot reclamă la con­ducerea cooperativei „Tricota­jul", dar cu... paguba a ră­mas. Halal servire! B Cu cîtva timp în urmă, la brigada din Sânmărghita a C.A.P. Mica a izbucnit un in­cendiu care a transformat în scrum 3.000 kg paie. Paiele au luat foc de la joaca cu focul a unui copil de șase ani, lăsat nesupravegheat. • ••••• * • • • • VIITOARELE PERLE ALE CLUJULUI PARCUL EST O altă mare parte a orașului nostru va dispune în viitorul nu prea îndepărtat de una din cele mai frumoase amenajări, cunoscută de acum sub nume­le Parcul­ Est. Situată pe un teren cu­ un relief variat, de forma unei depresiuni alungi­te, această zonă, parc de agre­ment și de odihnă, va oferi cetățenilor intrări deosebit de atrăgătoare din­­ 4—5 direcții. Imaginîndu-ne materializarea proiectului de sistematizare a Pieții Mărăști, a cartierelor Gheorgheni și Aurel Vlaicu, a­­vem cadrul unui ansamblu de mari proporții, unde vom găsi aproape toate formele de re­­creere activă și pasivă. ’ Pentru prezentarea elemen­telor și detaliilor acestor mari lucrări, am apelat la ing. Ana Micu, de la I.P.S.C. Cluj, șefa proiectului. — Am aflat că la executarea proiectului o contribuție deo­sebită a avut și arhi­tecta Na­talia­­ Helgius ,care în prezent este pensionară. Se spune că pasiunea profesională a arhi­tectei Helgiu s-a îmbinat cu elanul inginerei Micu, rezul­­tînd un întreg, apreciat de specialiști. — Da, este adevărat. Fiind o zonă întinsă și accidentată, la valorificarea celor peste 140 de hectare, (cît va avea par­cul), au fost necesare unele studii aprofundate, care să permită­­ integrarea­­ ideală, în ansamblul general de sistema­tizare preconizat de Consiliul popular municipal Cluj. — Am dori o scurtă descrie­re a amplasării... — După numele prin pro­iect, parcul este situat în es­tul Clujului, între­­ strada­­ A. Vlaicu la nord, microraioanele I și II din cartierul Gheor­gheni (pînă în apropierea li­ceelor pedagogic și industrial) la sud-vest, pepiniera dendro­­floricolă la sud și băile So­­meșeni la est. Longitudinal, te­renul este străbătut de pîrîul Becaș. Amenajarea se face prin utilizarea la maximum a condițiilor materiale excepțio­nale, relieful variat și oglinzi­le de apă permițînd asigurarea spațiului verde necesar acestei părți a orașului.­­ Parcul fiind de fapt un complex cu multiple funcțiuni, vă rog să prezentați zonele sa­le componente. — Parcul cuprinde cinci zo­ne mari de odihnă activă, în următoarea succesiune compo­zițională: partea cea mai a­­propiată de oraș, cu acces din străzile Cehoslovaciei și So­­porului, constituie zona de primire, recepție și conducere­a vizitatorilor spre atracțiile din interior. Aici predomină peluzele întinse, plantațiile joase și cîteva accente din grupuri statuare, însoțite de petele de culoare ale partere­lor de flori. Aleile conduc, prin spații aerate și liniștite la zona de agrement, inițiere și odihnă pasivă, ce se întinde aproape pe toată­­ lungimea parcului, și în jurul­ lacurilor cu debarcadere. Cele 3 mari oglinzi de apă (circa 25 ha), împreună cu vegetația înaltă, specifică locurilor umede, vor domina impresiile vizitatorilor prin mărimea suprafețelor, în­tregite de cîteva jardiniere de flori, dispuse în spațiile liniș­tite, destinate odihnei pasive. Prin accesul din strada Aurel Vlaicu se ajunge în zona spor­tivă, unde centrul compoziției îl formează stadionul, terenu­rile de volei, tenis, handbal, baschet, hochei pe iarbă, o popicărie, pistă de aeromode­­lism, un bazin de înot cu ștrand popular. Pentru copii va fi separat și un teren de mini-fotbal, iar complexul sportiv cu săli multifuncționa­le va sta la dispoziția amato­rilor. Tot în această parte va fi construit și un frumos tea­tru în aer liber. In vestul parcului, cu accese directe din cartierul Gheor­gheni, se întinde zona de dis­tracție pentru copii, unde in­stalațiile de joacă sînt astfel concepute încît să constituie puncte de atracție. Această parte se subdivide în spații pentru cei mai mici, pînă la 4 ani, care vor găsi aici balan­soare, leagăne, bazine cu apă încălzită și nisip, iar pen­tru cei mai mărișori, vor fi trenulețe electrice, tobogane, terenuri de mini-tenis, piste pentru biciclete, trotinete, un labirint etc. Toate terenurile pentru copii vor fi integrate într-o vegetație multicoloră, joasă, cu exemplare arbores­cente pentru umbrare. Partea cea mai de est a parcului reprezintă zona dis­tracțiilor, un fel de Luna parc, care va dispune de un turn cu belvedere, jocuri distractive, chioșcuri cu surprize, labirint, pistă pentru poney etc.­­ Avînd în vedere mărimea parcului, ,ce spații ați rezervat unităților de alimentație pu­blică? — Chiar dacă le-am omis în descrierea de mai­ sus, în pro­iect sunt prevăzute dotări nu numai de acest gen, ci și adă­posturi de ploaie și umbrare. Amplasarea tonetelor, chioșcu­rilor alimentare, braseriilor și cofetăriilor se va face în locu­rile cele mai frecventate de vizitatori, unele dispunînd de frumoase perspective spre o­­glinda lacurilor, spre cartie­rul Gheorgheni sau aleile în­tinse. Prin funcțiile multiple ce urmează să le îndeplinească în ansamblul structurii urbane, Parcul­ Est va permite destin­derea vizitatorilor de toate vîrstele, valorificarea și evi­dențierea cadrului natural al acestuia contribuind — împre­ună cu actualele sau viitoarele construcții din zonele limitrofe și frumosul parc de expoziții ,’,Aurel Vlaicu“ — la completa­rea ansamblului arhitectural modern al Clujului. Costel ȘTEFANESCU Din activitatea lucrătorului din miliție Interese de reporter mi-au încrucișat nu o dată drumu­rile cu cele ale lucrătorilor de miliție. I-am văzut aple­cați asupra unor dosare din care se părea că niciodată nu vor răzbate cauzele faptei penale­­ și identitatea autoru­lui lor, i-am văzut la locul faptei cercetînd urmele in­fractorului, culegînd prin in­tense investigații și neobosite căutăm­ probele vinovăției ce­lor care au încălcat legea. I-am văzut, nu o dată, pe o­­fițerul și subofițerul de mi­liție începînd o nouă luptă cu un dușman nevăzut care încercase să­ ne tulbure viața și activitatea noastră cotidi­ană, să ne dijmuiască avutul și liniștea, i-am văzut pe lu­crătorii de miliție întotdeau­na învingînd, confirmînd în­crederea noastră că oricine ar încerca să se abată de la respectarea legilor conviețui­rii socialiste nu va scăpa ne­pedepsit. Am reținut din activitatea cotidiană a acestor păzitori și înfăptuitori ai le­galității socialiste, fapte lega­te tocmai de căutarea, prin­derea și pedepsirea unor in­divizi ce au încercat să tră­iască în afara acestei lega­lități. IN APĂRAREA AVUTULUI OBȘTESC ȘI PARTICULAR Intr-una din nopțile lunii iulie a anului trecut, în ora­șul Cîmpia Turzii au fost sparte restaurantul „Carpați“, un magazin de textile și lo­cuința unui cetățean din care au fost furați bani, produse alimentare și obiecte de îm­brăcăminte. Răufăcătorii dis­păruseră. Cu conducerea și efectua­rea cercetărilor pentru prin­derea infractorilor a fost în­credințat maiorul Kertesz Dominic, din serviciul judi­ciar al I.M.J. Cluj. Neobți­­nînd nici un indiciu asupra deplasării infractorilor cu o­­biectele furate, ofițerul de miliție a pornit să caute a­ceste obiecte. După intense căutări, căci erau bine dosite, le-a găsit. A organizat apoi o acțiune specific milițieneas­­că pe timp de noapte. Infrac­torii au venit în cele din ur­mă să-și ia prada. Au fost prinși, identificați ca infrac­tori recidiviști și deferiți jus­tiției, iar bunurile furate au fost înapoiate celor păgubiți. Cu aceeași pricepere și perseverență căpitanul Ioan Goga, din secția judiciară a Miliției municipiului Cluj, a reușit să depisteze pe autorul a opt furturi prin spargere, comise în Cluj, în dauna a­­vutului obștesc, neutralizînd pe cel care, desigur, și-ar fi continuat activitatea infracțio­nală dacă răminea în liber­tate. In timpul unei nopți bufe­tul din Aghireș a fost spart, fiind sustrase bunuri de con­sum și bani. Căpitanul Ion Gheorghe din cadrul I.M.J. Cluj a început cercetările la locul faptei. Nu existau indicii prea încurajatorii pentru ofițer. Efectuînd mul­tiple verificări în comună a prins un fir: în ziua anteri­oară furtului fuseseră văzuți doi tineri străini de localita­te, care, după afirmațiile ca­sieriței din gară plecaseră cu trenul spre Oradea. Un să­tean îl cunoștea din armată pe unul din ei. Verificările au continuat săptămîni de zile la București, Pitești, Vîl­­cea, Craiova, Caransebeș și în multe alte localități pe un­de trecuseră infractorii. Zile de căutări, nopți nedormite,7 săptămîni întregi plecat de a­­casă, pe drumuri necunoscute, pentru a găsi doi necunoscuți care încălcaseră legea și tre­buiau pedepsiți. Strădaniile lui n-au fost zadarnice. Pe primul — Mihai Constantin, din comuna Spineni, județul Olt, l-a prins în Pitești, iar pe celălalt — Vilceanu Ioan, din comuna Turburea, județul Gorj, după mai multe verifi­cări și supravegheri, in Gara de Nord din București. MAMA CRIMINALA A FOST IDENTIFICATA Ofițerul de serviciu de la Miliția municipiului­­ Cluj, era anunțat într-una din zile că într-o ladă de gunoi de pe str. Bartók Bela a fost găsit cadavrul unui nou născut. O primă descindere la fața locului nu a putut furniza nici cel­­ mai mic indiciu asu­pra vinovatului. Cauza i-a fost­ încredințată căpitanului Constantin Zeicu, de la Mili­ția municipiului Cluj, apre­ciat de colegii și superiorii săi pentru simțul de răspun­dere, meticulozitatea și răb­darea sa în efectuarea cerce­tărilor. Făcînd ample și va­riate investigații, recoltînd cu competență indicii și exploa­­tînd informațiile primite din discuțiile cu numeroși cetă­țeni cinstiți care condamnau gestul­­ inuman, ofițerul de miliție a reușit să identifice mama criminală — Rad Ele­na, muncitoare la Fabrica „Libertatea“, care, pusă în fața unor­­­ dovezi de necon­testat și-a recunoscut odioasa faptă. COPIII POT PURTA CERCEI Intr-o perioadă de aproape două luni pe raza munici­piului, Cluj fusese­­ semnalată apariția unei­ infracțiuni de un gen oarecum­­ nou. O tî­­nără, acesta diferite minore de vîrstă preșcolară și școlară mică și după ce se împriete­nea cu ele promițîndu-le cumpărarea de dulciuri și al­te lucruri tentante pentru copii „le împrumuta" cerceii pentru a-i arăta unor rude­nii,, fără a-i ,mai­ restitui apoi fetelor. Cazul i-a fost în­credințat spre rezolvare că­pitanului Vasile Chioreanu din Miliția municipiului Cluj. Sacrificîndu-și din timpul li­ber, în urma unor intense in­vestigații și căutări efectuate zile la rînd, cu sprijinul larg al cetățenilor, ofițerul de mi­liție a identificat-o pe făp­tașă — Birău Ana Dorina, domiciliată în Turda, elevă la Școala profesională de co­merț din Cluj, care s-a dove­dit a fi autoarea a nouă a­­semenea fapte penale. .De a­­cum, părinții puteau fi liniș­tiți. Copiii lor pot purta fără grijă cercei... Am redat fapte obișnuite din activitatea cotidiană a cîtorva ofițeri de miliție pe care reporterul i-a cunoscut. Am surprins cîteva cazuri în care lucrătorul de miliție, cu competență și pasiune, dăruirea de sine, cu eforturi și, nu de puține ori, cu sa­crificii, a pus capăt activității unor indivizi certați cu legi­le societății noastre, faptelor infracționale ale acestora. Sunt convins că la fel ar fi procedat oricare ofițer și sub­ofițer în uniforma gri-.albas­­tră, pentru că destoinicia, priceperea, competența pro­fesională și hotărîrea de a nu îngădui nimănui să încalce normele și legile societății noastre socialiste îi caracte­rizează pe toți lucrătorii de miliție. Emil POP FAPTE OBIȘNUITE Clipe de odihnă și recreere Gospodărind mai bine metalul Metalul, supranumit pe bună dreptate „pîinea industriei“, constituie materia primă de bază, hrana permanentă a u­­zinei metalurgiștilor din Cîm­­pia Turzii, ale cărei utilaje, instalații și agregate, conduse de oameni pricepuți și Vred­nici il modelează în produse în mii de sortimente, la rin­­dul lor, materie primă pentru alte întreprinderi sau fabricate finite pentru fondul pieții in­terne sau pentru circuitul ex­tern. Metalul — așa cum se arată in documentele celui de al X- lea Congres al partidului, trer­buie gospodărit mai bine, tre­buie înnobilat valoric. Este o cerință care decurge direct din scopul cincinalului actual, de­numit CINCINALUL CALITĂ­ȚII, al perfecționării stilului de muncă în toate comparti­mentele de­­ activitate, al mo­dernizării și progresului în toate domeniile vieții noastre economice, culturale și sociale. In cadrul Industriei sîrmei, sarcina de a economisi și a fa­ce să crească valoarea metalu­lui se realizează îndeosebi prin reducerea consumurilor spe­cifice, prin diversificarea ga­mei sortimentale și prin îm­bunătățirea continuă a carac­teristicilor tehnice la produse­le pe care le fabrică. Exempli­ficările însă au totdeauna un potențial de convingere mult mai ferm decât aprecierile cu caracter de generalitate, deci... La OȚELĂRIE, de pildă, con­­sultând evidențele, șeful secției inginerul ALEXANDRU LIȘ­­CAN, a conchis că în perioada 1 ianuarie — 31 mai economia de metal însumează 42 de to­ne și provine din reducerea consumului specific la lingou­rile I.S.C.T. îngustarea căilor de pierdere a metalului s-a realizat înainte de toate prin îmbunătățirea calității oțeluri­lor elaborate în cuptoarele e­­lectrice, la care procentul de rebut a fost redus cu 26 la sută față de anul 1970, și prin reducerea deșeurilor netehno­logice. Cînd a fost vorba de cei ca­re au contribuit la această re­ducere de consum, inginerul Lișcan a precizat că acțiunea constitue un permanent obi­ectiv al comuniștilor — mai­ștri și topitori de la cuptoare și din hala de turnare — sus­ținuți de întregul colectiv de muncă al secției, care se în­făptuiește prin creșterea exi­genței la stabilirea încărcătu­rii pentru fiecare șarjă și mai ales prin respectarea tehnolo­giei de elaborare, printr-o a­­tentă pregătire a ansambluri­lor și mai buna organizare a lucrului pe fazele de turnare. In cadrul LAMINORULUI DE PROFILE, economiile sunt generate de reducerea consu­mului specific cu 2 kg per to­na de profile, ca rezultat di­rect al scăderii rebutului in­termediar, optimizarea debită­rii țaglelor pentru profilele contractate la lungimi fixe etc. De notat că în 5 luni, pe adresa laminorului II nu a so­sit nici o reclamație la calitate și acest lucru se datorește în bună parte colaborării eficien­te dintre conducătorii produc­ției și grupa de control tehnic al calității, care sprijină efec­tiv efortul pentru depistarea la timp a amestecurilor, înlătura­rea eventualelor produse su­pradimensionate și cu defecte de suprafață. Economiile de oțel realizate în patru luni, în LAMINORUL DE SIAMĂ nr. 1 Sunt estima­te la aproximativ 60.000 de lei, pe cînd cele obținute la sîrma de cupru se ridică la peste 280.000 de lei. Dintre măsurile care stau la baza acestui suc­ces, șeful secției, inginerul GHEORGHE GALBENU, a in­dicat, pe lîngă reglarea bună a liniei tehnologice și punerea la punct a vîrtelnițelor, rela­­minarea profilelor intermedia­re răcite pe parcursul lamina [UNK] vix. TRĂGĂTORI­A DE METALE se înscrie în acest context de preocupări cu o reducere a consumului la sîrma de cupru laminată cu 2 kg per tona de produs finit, datorită scurtării șurajelor înainte de sudarea colacilor pentru terfilare, a înlocuirii sîrmei de cupru fo­losită la legarea colacilor pre­gătiți pentru antetragere, cu sirmă de oțel moale, și spori­rea exigenței muncitorilor la trefilare, sub raportul bunei funcționări a utilajelor. Aceeași preocupare pentru reducerea consumului de me­tal și ridicarea valențelor lui valorice există în toate sec­toarele uzinei, concretizîndu-se in rezultate care, chiar dacă sunt departe de a epuiza la modul superlativ posibilitățile, merită să rețină atenția. Vasile CHICU SI­MB­AT­A IN SALA SPORTURILOR ROMÂNIA-ITALIA LA GIMNASTICĂ MASCULIN Sala sporturilor din Cluj va găzdui mîine un atractiv eve­niment sportiv internațional: întâlnirea de gimnastică din­tre selecționatele masculine a­­le României și Italiei. Cu a­­cest prilej, spectatorii clujeni vor avea prilejul să-l vadă la lucru pe Giovanni Carminucci, cel mai valoros component al formației oaspete, care recent, la Campionatele Europene de la Madrid, a cucerit medalia de aur. Din formația țării noa­stre vor face parte, printre al­ții, Mihaiuc, Gheorghiu, A­­chim și Oprescu. Cele două fe­derații de specialitate au.,a că­zut de acord ca gimnaștii să prezinte doar exerciții liber a­­lese. întâlnirea va începe­ la ora 17,30. în campionatul municipal de fotbal Echipa Construcții Montaj virtual campioană Cu o etapă înainte de sfîrșit, în clasamentul campionatului de fotbal al municipiului Cluj conduce echipa Construcții Montaj cu 39 de puncte, fiind urmată de formația Poligrafia, care a acumulat 34 de puncte. Așadar, fotbaliștii de la Con­strucții Montaj se pot conside­ra virtuali cîștigători ai com­petiției. In penultima etapă s-au înregistrat următoarele rezultate: Electrica — Dinamo 1-3, C.F.R. N­ — A.S. Surzilor 9-1, Poligrafia — Porțelanul 1- 0, Textila — Bradul Luna 2- 2, Triumf — Politehnica 1-3, Armătura — Metalul roșu 1-1. Și după această etapă subco­misia de disciplină a fost ne­voită să „împartă“ cîteva... „cadouri“. Astfel, jucătorul Be­nedict Szabó (Porțelanul) a fost suspendat pe 6 etape, iar Ioan Căpușan (Bradul) pe 4 etape, pentru aceiași infrac­țiune: lovirea intenționată a adversarului. Programul etapei următoare: VINERI 11 IUNIE, teren Ba­­ciu, ora 17,30: Metalul roșu — Electrica, stadionul Clujeana, ora 18: Porțelanul — Textila; SÎMBATA 12 IUNIE, teren A. Vlaicu, ora 17,30: Politehnica — Armătura: DUMINICA 13 IUNIE, teren Someșeni, ora 10: Dinamo — C.F.R. II. IBI O VIITOARE LEGE (Urmare din pag. 1­ a) funcției de director se cere ca persoana în cauză să fi absol­vit un curs de perfecționare în domeniul conducerii și or­ganizării și să dea dovada cu­noștințelor acumulate într-o lucrare practică. Este bine că proiectul are în vedere folosirea testelor la încadrarea sau promovarea în muncă. Cred însă că articolul 49 ar trebui să fie mai cate­goric, impunînd obligativitatea testării, mai ales pentru cei ce urmează să dețină funcții de conducere. — Fiindcă am trecut la pro­puneri pe marginea viitoarei legi, ce articole sau paragrafe credeți că ar trebui îmbunătă­țite, după părerea dv.? — In legătură cu vechimea, cred că ar trebui­­ mai multă e­­lasticitate. Viața arată că sunt oameni care nu au nevoie de prea mulți ani de muncă în specialitate sau funcție pentru a fi bun maistru, șef de ate­lier sau secție. De aceea, tre­buie redusă, de la caz la caz, obligativitatea de vechime pe care o va prevedea legea. Se impune o formulare în acest sens. — Nu se dă astfel o nouă portiță subiectivismului? — Avînd în vedere că la promovare se cere părerea co­lectivului de muncă, cred că subiectivismul este minim. FACLIA PAGINA 3 Campionatul județean de fotbal Ca și în divizia A, in ca­drul Campionatului județean­­ de fotbal, penultima etapă a competiției s-a caracteri­­zat­ prin numeroase goluri: în cele 7 partide au fost­­ înscri­se 30 de goluri, „recordul“ deținîndu-l întîlnirea Flacă­ra — Electrometal (scor 4-5). Daca pentru primul loc lup­ta s-a încheiat de mult, pen­­­tru evitarea penultimului loc disputa va lua sfîrșit abia după ultima etapă. Pe „lista neagră" a săptămînii trebuie Să trecem doar pe­ Mircea U­­țiu (Flacăra-juniori), care a fost suspendat pe o etapă pentru joc periculos. Iată rezultatele înregistrate 7 (în paranteze rezultatele de la juniori): Motor U.R.A. Ci­mentul Turda 0-1 (1-0); Vlă­­deasa Huedin — I.O.T.C. 4-1 (0-7), Locomotiva „16 Februa­rie“ — Tehnofrig 0-3 (2-3), Flacăra — Electrometal 4-5 (2-1), Libertatea — C.F.R. Dej 7-1 (2-1), Someșul Gherla — Vulturii Minti ai Gherlei 0-1 (2-1), Carbochim —­ Unirea Florești 1-2 (4-2), Min­erul A­­ghireș — Izolatorul Turda 3-0 (3-0) — fără joc. • Clasament La juniori, înaintea ultimei etape conduce formația Elec­trometal cu 47 puncte (gola­veraj: 97-23),­ înaintea­­­ echi­pelor Tehnofrig cu 45 p . (91- 27) și Flacăra cu 44 p. . Programul ultimei­­ etape: VINERI :i IUNIE, teren Mi­­h­ai Viteazul, ora 17: Cimen­tul Turda — Locomotiva „16 Februarie“ Cluj (juniorii de la ora 15,30). SÎMBATA, 12 IUNIE, teren Sînicoara, ora 17,30: Electrometal­­ Vlă­deasa Huedin (juniorii de la ora 16); DUMINICA, 13 IU­NIE, teren Babeș I, ora 12: Tehnofrig — Vulturii Minti ai Gherlei (juniorii la aceiași o­­ră, dar pe terenul Babeș II); teren Florești, ora 13: Unirea — Flacăra (juniorii de la ora 11,30); teren Leghia, ora 11: Minerul Aghireș — Carbo­chim (juniorii de la ora 9,30); stadionul Clujeana, ora 11,30. Libertatea — Someșul Gherla (juniorii de la ora 9,45). 2. Libert. . 29 15 9 5 65-34 39 3. Cimentul 29 14 7­8 52-31 35 4. I.O.T.C. 29 14 6­9 46-38 34 5. Vlădeasa 29 13 4 12 48-42 30 6. Unirea 29 HO 10 9 41-35 30 7. Carboch. 29 12 1 6 H 46-42 30 8. Minerul 29 12 6 11 41-54 30 9. C.F.R. 29 11 7 11 54-49 29 10. Locom. 29 10 8 11 48-38 28 11. Flac. 29 12 4 13 35-37 28 12. Motor 29 8­9 12 32-43 25 13. Vulturii .29 11 3 15 38-59 25 14. Bl.­m. 29 7­6 16 33-52 20 15. Someșul 29 8­3 18 33-74 19 16. Izolator. 29 4­­ 4 21 14-53 12

Next