Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)

1971-04-08 / 7591. szám

PAGINA 2 FĂCLIA PROGRES­IE OCROTIREA SĂNĂTĂȚII ȘI PE TĂRÎM PROFILACTIC Ziua Sănătății a fost întâm­pinată cu însemnate realizări de ordin profilactic repurtate și de cadrele din sectorul sa­­nitaro-antiepidemic. Intereselor și scopurilor o­­crotirii și ameliorării sănătă­ții populației, le corespunde Intrutotul sistemul nostru de măsuri social-economice. Prin­cipiul profilaxiei își găsește posibilități nelimitate, spre dezvoltarea maximă a forțelor fizice și psihice a cetățenilor, într-un regim în care ocroti­rea sănătății este o funcție a însăși orînduirii de stat. Consecvenți liniei partidului de ridicare permanentă a ni­velului de trai a populației, lucrătorii Inspectoratului Sa­nitar au promovat crearea condițiilor igienico-sanitare și în județul nostru. Activitatea de bază a In­spectoratului Sanitar a fost și este promovarea stării de să­nătate a muncitorilor prin îm­bunătățirea condițiilor de muncă și de mediu și astfel prevenirea îmbolnăvirilor pro­fesionale și cu incapacitate temporară de lucru. Pentru acestea sarcinile rețelei noa­stre au fost și sunt esențial profilactice, urmărind comba­terea tuturor factorilor care sub o formă sau alta pot le­za starea de sănătate a oame­nilor ,muncii din întreprin­deri și instituții. In vederea cunoașterii cît mai temeinice a noxelor și pentru o cît mai complexă ca­racterizare igienico-sanitară a condițiilor de mediu și muncă din întreprinderi precum și pentru fundamentarea pre­scripțiilor, Inspectoratul Sa­nitar a utilizat într-o largă măsură analizele toxicologice. Astfel numai în cursul anu­lui trecut au fost efectuate peste 7.000 analize pe lîngă cele 1.090 determinări de zgo­mot și vibrație, iluminat, mic­­roclimă. De asemenea a fost intensi­ficată activitatea cunoașterii aspectelor de patologie profe­sională. In acest sens s-au în­treprins o serie de acțiuni complexe, care au vizat în principal supravegherea me­dicală a muncitorilor din me­diul cu­­ noxe, activitate care a urmat o curbă ascendentă a­­tît în ceea ce privește cali­tatea examinărilor medicale periodice, cît și a unor acțiuni speciale în vederea depistă­rilor precoce a îmbolnăvirilor profesionale prin examinări clinice de specialitate și de­­­pistări R.M.F. De pildă, s-a urmărit starea­ de sănătate a muncitorilor expuși la pul­beri,­ fiind examinați numai în ultimii 2 ani prin R.M.F. peste 45.000 de persoane. La unele întreprinderi ca: Someșul Cluj, Atelierele 16 Februarie, Clujeana, Sectorul Minier, Terapia, România Muncitoare, Porțelanul și al­tele, prin studii și cercetări a fost urmărită și adaptarea or­ganismului la efort, la munca Dr. KARÁCSONYI ZOLTÁN, inspector șef al Inspectoratului sanitar județean Cluj mecanizată cu procedeele și utilajele moderne de produc­ție, în condițiile diferitelor nocivități ca pulberi, gaze, zgomot, trepidații, temperatu­ră înaltă etc. Ca urmare a prescripțiilor date de Inspectoratul Sanitar la nivelul întreprinderilor s-au obținut o serie de îmbu­nătățiri, dintre care mențio­năm doar cîteva: darea în funcțiune a halei monobloc fonoizolantă la România Mun­citoare, complexe de deservi­re U.J.C.M., grupurile sociale noi la Unirea Cluj și U.I.L. Poieni, Secția nouă de bento­­nită la E. M. Cluj — care a eliminat total riscul de îmbol­năviri profesionale la această unitate etc. Reflectarea condițiilor de mediu și muncă în evoluția bolilor profesionale, arată că totalul acestora pe județ este în continuă scădere, singura care se mai menține în pla­tou fiind silicoza. Menționăm că intoxicații cu plumb și mercur nu s-au depistat în ultimii ani. O problemă esențială urmă­rită a fost scăderea număru­lui de îmbolnăviri, legat de consumul de alimente. In a­­cest scop, întreaga activitate s-a axat în direcția igienizării producției și desfacerea ali­mentelor, verificarea calității acestora. Sunt numeroase obi­ective de industrie alimentară ca Feleacul, Laboratoarele de preparate I.A.S., unitățile de alimentație publică (Zahana, Gospodina Corvin, Pelișor etc.) ca și unitățile de alimentație colectivă din sectorul studen­țesc (cantinele Elena Sîrbu, Avram Iancu, Jozsa Bela, I.M.F.), care au realizat igie­nizarea. Elocventă din acest punct de vedere este cifra morbidi­tății prin toxiinfecții alimen­tare care de la 71,4 0/0000 din 1965 scade la 14,25 0/0000 în 1970. De asemenea s-au intensifi­cat acțiunile de îmbunătăți­re a apr­ovizionării cu apă po­tabilă a populației — insis­­tîndu-se prin factorii compe­tenți pentru construiri de mi­­crocentrale în mediul rural — ca sisteme centrale de apro­vizionare cu apă mai­ igieni­ce și mai economicoase. Se e­­vidențiază pe această linie consiliile populare comunale: Vultureni, Căian, Suatu, Co­­jocna, Gîrbou, Suceag, Viișoa­­ra etc., care au construit ase­menea microcentrale și în sa­tele aparținătoare acestora, a­­jungîndu-se astfel la 78 mi­­crocentrale pe județ. In acțiunile comune cu In­spectoratul școlar, s-au urmă­rit condițiile igienico-sanitare în rețeaua școlară de toate gradele obținîndu-se rezultate bune. La Grupul școlar Con­strucții Cluj s-a dat în folosin­ță un cămin și o cantină de mare capacitate. S-au con­struit o nouă școală și grădi­niță la Mărișel, pe șantierul I.C.H. Gilău, 2 cămine studen­­țe­ști cu o capacitate de 920­ de locuri. S-au efectuat­­ in­vestigații complexe în diferi­te categorii de școli (profesio­nale, învățămînt superior) în preșe și grădinițe, urmărindu­­se condițiile de mediu, deter­minări de microclimă, noxe, probe de salubritate, alimen­tația, regimul de activitate și de odihnă, deprinderile igieni­ce, corelate cu morbiditatea, cuprinse fiind în materiale de sinteză și prelucrate cu facto­rii interesați. In colectivitățile investigate ca drept rezultat au fost aduse îmbunătățiri în condițiile igienice, lărgirea de spații, dotare cu mobilier co­respunzător, îmbunătățirea iluminatului artificial, recipi­ente pentru distribuirea igie­nică a apei de băut, întocmi­rea unor orare mai judicioase la elevi și studenți, precum și scăderea îmbolnăvirilor în ge­neral și a celor aerogene. Divizia A de fotbal Meciul STEAGUL ROȘU­­ „U” CLUJ se joacă la ODORUl SECUIESC Așa după cum am anunțat, partida de fotbal dintre echi­pele de divizia A dintre STEAGUL ROȘU BRAȘOV și „U“ CLUJ se va desfășura pe teren neutru, întrucît stadionul din Brașov este suspendat pe o etapă. In urma propunerii secției de fotbal a clubului brașovean, partida se va desfă­șura DUMINICA, 11 APRILIE, cu începere de la ora 16, pe stadionul din ODORHEIUL SECUIESC. Partida dintre echipele de tineret-rezerve se va desfășura la Brașov. CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE FOTBAL In cea de-a XX-a etapă a campionatului județean de fotbal, liderul clasamentului, formația Tehnofrig a obținut o clară victorie, în timp ce „urmăritoarea“ ei, echipa Li­bertatea n-a reușit să „smul­­g decit un punct fotbaliștilor de la Motor U.R.A., astfel că diferența dintre cele două protagoniste a crescut din nou la 5 puncte. Mai putem men­ționa că jumătate din me­ciurile etapei s-au încheiat­­ la egalitate. Rezultatele înregis­trate (în paranteze rezultatele de la juniori): Flacăra — Car­­bochhn 1-1 (7-0), Tehnofrig — Unirea Florești 3-0 (amî­­nat), Locomotiva „16 Februa­rie“ Cluj — C.F.R. Dej 3-2 (5-2), Vulturii Mintiul Gher­lei — Minerul Aghireș 1-1 (3-3), I.O.T.C. — Someșul Gherla 2-1 (10-0), Vlădeasa Huedin — Izolatorul Turda 2-0 (5-0), Cimentul Turda — Electrometal 0-0 (0-0), Motor U.R.A. — Libertatea 2-2 (1-1). CLASAMENT 1 Tehnofr. 20 15 4­1 56-15 34 2. Libert. 20 11 7 2 41-18 29 , 3. Vlădeasa 20 10 3 7 38-27 23 4. Carboch. 20 9 5 6 32-28 23 5. Flacăra 20 10 3­7 25-23 23 9. Cimentul 20 7 6 7 33-26 20 10. C.F.R. Dej 20 7 6 7 34-29 20 11. Unirea 20 7 5­8 28-27 19 12. Motor 20 6 6­8 24-30 18 13. Bl. metal 20 5 3 1216-32 13 14. Someșul 20 5 2 13 20-60 12 15. Izolator. 20 4 3 13 13-33 11 16. Vulturii 20 4 3 13 23-50 11 La juniori, situația în frun­tea clasamentului se prezintă astfel: Electrometal 33 p., Flacăra 31 p., Motor U.R.A. 30 p., Tehnofrig 28 p., etc. Programul meciurilor din e­­tapa următoare: SÎMBĂTĂ, 10 APRILIE: Florești, ora 16,30: Carbochim — Vlădeasa Hue­din (juniorii de la ora 15); Turda II, ora 17: Izolatorul — Motor U.R.A. Cluj (juniorii de la ora 15,30); Stadionul „Clujeana“, ora 16,30: Liberta­tea — Locomotiva „16 Februa­rie“ (juniorii pe terenul­ C.F.R. de la ora 15,30); Baciu, ora 16,30; Electrometal — I.O.T.C. (juniorii pe terenul C.F.R. de la ora 17); Gherla, ora 16,30: Someșul — Flacăra Cluj (ju­niorii de la ora 15); DUMI­NICA, 11 APRILIE: Mănăsti­rea, ora 11: C.F.R. Dej — Vul­turii Mintiul Gherlei (juniorii de la ora 9,30); Leghia, ora 11î Minerul Aghireș — Tehnofrig (juniorii de la ora 9,30); Flo­rești, ora 11: Unirea —Cimen­tul Turda (juniorii de la ora 9,30). 6. Loc. 16 F. 20 8 6 6 39-21 22 7. I.O.T.C. 20 8 5 7 30-27 21 1 8. Minerul 20 93 8 30-36 21 Pe prima pagină a „Tribu­nei“ de azi — lașul contem­poran — de Ioan Manciuc și Coordonate — Comunarzii de Ștefan Pascu. In paginile de critică literară — cîteva in­tervenții pe marginea noului volum de versuri al lui Nico­­lae Prelipceanu ■— 13 iluzii: Mișcarea interioară a poeziei de Ion Vlad, Nicolae Prelip­ceanu, 13 iluzii de Victor Fe­lea, Efemer, ironie, luciditate de Adrian Marino, Poematica iluzorului de Marcel Petrișor, Traiectoria poemului de Ion Pop, alte două pagini — des­pre modă în litere, științe, fi­losof­ie, Argument la o dez­batere necesară de Ion Oarcă­­su, Ce credeți despre moda li­terară? de Al. Dima, Cui dău­nează? de Kántor Lajos, Mo­da în știință și filosofie de N. Mărgineanu, Priveghi de Mircea Zaciu, Inscripții — Profesorul Ion Breazu de Al. Căprariu, Primăvara poetului cărunt de Lászlóffy Aladár, Peregrinul transilvan — Un ardelean față cu Europa de Nicolae Balotă, Caleidoscop francez de Rodica Baconsky, Doctor Faustus între istorie și legendă de Vasile Voia. In paginile de știință și fi­losofie: Consultații — Pentru „TRIBUNA” nr. 14 (741) o știință antropocentrică și antropofilă de Octavian Fo­dor, Cronica ideilor — Istoria unei comune de Ion Lungu, Evadat din temnița de întu­neric și tăcere de Ion Rus, Sociologia și practica socială de Vintilă Vulpescu, Dialog de Vasile Lucaciu, In paginile de artă: Muzică — Rază de soare de Michaela Caranica Fulea, La un debut... de Emiliu Dragea; T. V. — Dina Cocea de Viorel Știrbu; cronici dramatice la Zodia taurului — de Romulus Dia­­conescu, Casa sărbătorilor —­ de Fodor Sándor, Săptămîna patimilor — de Ion Cocora, Film — Zîmbetul lui Fernan­­del de Justin Ceuca, Plastică — Trienala de scenografie de N. Carandino, De vorbă cu pictorul Nicolae Apostol de Negoiță Irimie. In paginile de beletristică: versuri de Adrian Păunescu, Monica Mărgineanu, Marcel Mureșeanu, Erik Lindegren (în românește de A. E. Bacon­sky); proză de Petre Sălcu­­deanu —­ Bunicul și păcatele lumii, Itinerarii — Dacă toa­te minele din lume.., de­­ Vio­rel Lupu, Cronica marilor mistere de Leonida Neamțu, • Participînd la acțiunea de înfrumusețare a Clujului, locuitorii microraionului III din cartierul Gheorgheni au muncit cu însuflețire la ame­najarea spațiilor verzi. Ex­cepție au făcut doar locatarii blocului de pe Aleea Albac nr. 15, care au stat cu mîini­­le în sîn — ne scrie cores­pondentul nostru Pavel Hă­­rănguș. • Cooperativa de consum „Clujeana“ în colaborare cu C.A.P. Chinteni, a organizat o crescătorie de iepuri de casă. Aceasta în scopul unei mai accentuate contribuții la exportul de carne. • Datorită focului dat u­­nor ierburi uscate, în zona cartierului Someșeni s-au a­­prins cîțiva stâlpi ai rețelei electrice. Urmarea? Stâlpii au căzut, curentul s-a între­rupt și unele unități econo­mice au fost nevoite să-și în­ceteze activitatea un răstimp.­­ Operînd în autobuze și troleibuze, în ultima vreme hoții­­ de buzunare au furat mai multe portmonee cu bani. Prinși, ei și-au recunos­cut faptele. Douăzeci de port­monee se găsesc la Miliția municipiului, își așteaptă proprietarii păgubiți.­­ „Un pescar anonim“ ne scrie că peștele „Canebulla“ care se vinde la Sora, ia­ma­­ cronica măruntă bazinul Alimentara cu auto­servire din Piața Mihai Vi­teazul se vinde sub denumi­rea de „ton“. „Tonul“ are forma peștelui „pălămidă“. Deci „tonul în cauză nu este ...ton“. 9 Cititorul P. H. de pe A­­leea Albac nr. 17 ne sesizea­ză că casierița magazinului Gostat din cartierul Gheor­gheni, pe nume Elvira, ade­sea se plimbă fără nici un rost prin unitate. Iar clien­ții, făcînd coadă la casă, aș­teaptă, așteaptă, așteaptă. De . Locuitorii imobilului de pe strada Dacia nr. 11 din Cluj se plîng că uzina elec­trică a început o lucrare de circa 6 luni și o tot tărăgă­nează — pe șantierul respec­tiv se muncește doar o oră și ceva pe zi —­ creîndu-le lor multe neajunsuri și ne­plăceri. Dacă-i așa, uzina e­­lectrică ar trebui să accele­reze lucrarea respectivă.­­ Un gest frumos într-o stație de getax. Trei adulți și doi copii mici, plus un tâ­năr... singuratec așteptau un getax. A sosit unul. Tînărul a țîșnit ca un bolid în ma­șină. Dar șoferul Gavril Mu­­reșan l-a dat frumos jos, lu­­înd familia cu cei doi copii mici. Bine a făcut. NI felici­tămi. 9 Un anonim vine cu ur­mătoarea propunere: în mi­­croraionul III din cartierul Gheorgheni să fie înființat un chioșc pentru ziare. Pro­punerea pare justă și îndrep­tățită. Cei în drept s-o ana­lizeze. „Primăvara studențească“ Redescoperire și reeditare Șirul spectacolelor de tea­tru în limba maghiară a fost deschis marți de echipa de teatru a Facultății de filolo­gie, echipă prezentă la toate edițiile festivalului cu un re­pertoriu consecvent, foarte a­­decvat filologilor: redescoperi­rea unor piese uitate sau ne­observate la vremea lor, din trecutul mai îndepărtat al istoriei dramaturgiei maghia­re. Fidelă acestui repertoriu, echipa condusă acum de regi­zorul Bereczky Péter a pre­zentat o piesă mai puțin cu­noscută a dramaturgului din secolul trecut, Csiky Gergely, o comedie satirică cu temati­că exprimată chiar în subtitlul său: Mukányi sau Boala ran­gului și a titlurilor. Este o te­matică mai puțin actuală" și " exprimată într-un stil tradi­­­­țional destul de sec și mono­ton; piesa necesita deci o in­­­­tervenție hotărîtă a regizoru­­­­lui, o intervenție din păcate _ neefectuată. Astfel premiera­­ se înscrie în cronica festiva­­­­lului mai mult pentru consec­­­­vența încercărilor de redes­­­­coperire. Echipa de teatru în limba­­ maghiară „Echinox“, anul tre­­­­cut debutantă la „Primăvara­­ studențească“, a avut un suc­­ces considerabil atât la Cluj , cît și la faza finală a con­­tl­cursului cu o piesă de Mro­­zek. Anul acesta echipa con­­­­dusă de unul dintre interpre­­­­ții principali din anul trecut, ■ Kublicska Kálmán, a încer­­­­cat reeditarea succesului din­­ nou cu o piesă poloneză Jo­ g cui întrerupt de Tadeusz Ro­­­­zeviez — și nu fără speranțe. Piesa de avangardă și total I nonconformists a lui Roze­­­­viez a apărut pe scenă într-o montare plină de culori, de­­ surprize și de umor, cu unele­­ scăderi accidentale, însă cu reușite ieșite din comun, cum­­ ar fi pe plan de ansamblu , scena suprarealistă și pe plan individual acel tur de forță I de înalt nivel profesional pe­­ care ni l-a oferit foarte talen­tata Jakab Măria în rolul I­­ Gospodinei. Jocul întrerupt­­ este un spectacol total, cu un ansamblu omogen, cu decoruri­­ semnate de Szentkirályi Mik­­­­lós, costume de Kecskés Pé­ter, muzică de András Enikő I (toți trei și interpreți foarte­­ buni). KRIZSÁN Zoltán | Dezvoltarea complexă (Urmare din pag. l­a) în numai 22 de zile, iar în u­­nele ramuri într-un timp și mai scurt: 5 zile în chimie, 6 zile în industria energiei e­­lectrice și termice, 8 zile în construcția de mașini, 16 zile in metalurgia feroasă. Dezvoltarea mai accelerată a producției ramurilor hotărî­­toare a determinat sporirea ponderii lor în producția glo­bală industrială de la 18,1 la sută în 1938 la 52,4 la sută în 1970. Concomitent cu sporirea ponderii ramurilor de bază în producția industrială, s-au produs modificări structurale importante în însăși interiorul acestora prin dezvoltarea mai rapidă a subramurilor lor mo­derne. Mutații structurale de o deosebită eficiență au avut loc în cadrul industriei con­structoare de mașini, mai a­­les în decursul perioadei 1966 —1970, prin dezvoltarea mai accelerată a industriei elec­trotehnice și electronice, a mecanicii fine și opticii, a producției de mașini unelte. Gama de produse s-a extins prin asimilarea în fabricație a peste 3.400 tipodimensiuni de mașini, aparate și instala­ții; ponderea produselor noi și modernizate in valoarea to­tală a producției acestei ra­muri a fost în anul 1970 de peste 60 la sută. Una din caracteristicile e­­sențiale ale industriei moder­ne și un moment calitativ nou care s-a manifestat în dezvol­tarea industriei românești și va caracteriza evoluția struc­turii ei și în viitor este dez­voltarea mai rapidă a ram­uri­lor prelucrătoare în compara­ție cu ramurile extractive și ca urmare creșterea ponderii celor dinții în producția în­tregii industrii. Devansarea industriei extractive exprimă în principal creșterea gradului de valorificare a resurselor na­turale, prin atragerea lor în măsură mai mare în circuitul economic și înmulțirea fazelor succesive de prelucrare. Ast­fel, perfecționarea structurii industriei nu a constat numai în sporirea ponderii ramurilor de bază în producția indus­trială globală, ea a dobîndit coordonate și valori noi prin apariția de noi ramuri și sub­­ramuri și accentuarea procesu­lui de diversificare a produc­ției lor, multiplicarea gamei valorilor materiale de între­buințare și ridicarea perfor­manțelor lor calitative. Apariția de noi ramuri și subramuri, diversificarea pro­ducției reflectă accentuarea caracterului complex și multi­lateral al economiei, înfăptuind cu consecvență politica de dezvoltare comple­xă și multilaterală partidul și statul nostru au acordat o neslăbită atenție și celorlalte ramuri ale economiei naționa­le: industria construcțiilor, a­­gricultura, transportul și tele­comunicațiile. Pe temeiul in­dustrializării țării aceste ra­muri au cunoscut un progres neîntrerupt. Cooperativizarea agricul­turii, trecerea de la mica pro­ducție la marea producție so­cialistă, au smuls satul din imobilismul de veacuri, așezîn­­du-l pe făgașul unei dezvoltări dinamice și echilibrate. Ținînd seama de condițiile economi­ce și naturale partidul și sta­tul nostru au promovat o po­litică de intensificare a pro­ducției agricole, de asigurare a specializării acesteia conco­mitent cu dezvoltarea ei mul­tilaterală, prin stabilirea unor corelații cât mai juste între di­feritele ei subramuri, între producția vegetală și cea ani­mală, între producția de ce­reale — ca ramură de bază a producției vegetale — și cele­lalte culturi, între baza fura­jeră și producția de animale etc. Ca urmare a promovării cu consecvență a politicii P.C.R. de dezvoltare complexă și multilaterală a economiei, Ro­mânia s-a numărat în mod constant în ultimele două de­cenii printre țările cele mai dinamice din lume. Schimbările cantitative și calitative care s-au produs în structura de ramură a econo­miei naționale, îndeosebi în cadrul industriei, au avut drept rezultat reducerea de­calajului țării noastre față de nivelul țărilor avansate. Cu toate acestea pentru a lichida diferențele față de țările cu­­ înalt potențial industrial este­­ necesară dezvoltarea în conti­­­­nuare într-un ritm accelerat a­l ramurilor și subramurilor mo­derne, perfecționarea poten­­­­țialului tehnic al tuturor ra­­­­murilor, sporirea și diversifi­carea producției industriale și­­ ridicarea continuă a calității­­ produselor.­­ Succesele obținute în pro­­fi gresul multilateral al țării­­ noastre sunt rezultatul hărni­ciei și iscusinței poporului ro­­­­mân condus de Partidul Co­­­­munist, al muncii lui libere ■ și creatoare, al unui efort por­­­­nit din conștiința unui nou­­ destin istoric al patriei noas­­­­tre. Directivele Congresului al I­X-lea al P.C.R. conturează, pe­­ temeiul prezentului, coordona­te și sensuri majore ale unui­­ nou capitol al istoriei patriei­­ și poporului nostru, în pagi­­­­nile căreia continuarea pe o­ treaptă superioară a construc­­­­ției socialismului, a progresu­­­­lui rapid și multilateral al e­­­­conomiei, științei și culturii își vor găsi o fidelă și amplă­­ reflectare. * CALENDAR 8 APRILIE 1971 ROMANIA: 1913 — A mu­rit poetul Panait Cerna (n. 25.IX.1881). 1970 — Inaugu­rarea oficială a aeroportului internațional „București-Oto­­peni" (1 an), BULGARIA: 1898 — S-a născut Gheorghi Traikov, președintele Prezi­diului Adunării Populare. * TV 18.00 — Deschiderea emi­siunii. Emisiune în limba maghiară. 18,30 — La volan —O emi­siune pentru conducătorii auto. 18,50 — Mult e dulce frumoasă. Și 19,15 Publicitate. 19,20 — 1­001 de seri — e­­misiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — 50 de ani în 50 de evocări. 20,10 Istorie vie. 20,50 — Antologie lirică, e­­misiune de versuri. 21.10 — Intermezzo folclo­ric cu frații Petreuș. 21.20 — „Planeta se gră­bește“ — film documentar de montaj. „Contraste pe pla­netă“. 22:00 — Telejurnalul de noapte. 22.10 — Recital Enrico Ma­cias. RADIO Programul Studioului Cluj Joi, 8 aprilie, 17,45 — Deschiderea emisiunii. Ac­tualitatea sonoră — știri, co­mentarii și reportaje la zi; 17,55 — Unda preferințelor — muzică ușoară cerută de ascultători; 18,25 — Breviar cultural. Din sumar: Mani­festări închinate semicente­narului. Carnetul cinefilului — perspectivele filmului ro­mânesc de C. Colhon. Con­vorbiri literare de Mircea Vaida; 18,40 — Selecțiuni din recitalul pianistului D. Bas­­kirov la Cluj; 19,05 — Tea­tru serial — „Șoseaua Nor­dului“ (III) de Eugen Barbu, cu un cuvînt înainte al au­torului. Vineri, 9 aprilie, 6,00 — Bună dimineața, oa­meni ai ogoarelor! — ediție specială pentru sate de Ște­fan Barna.­ l TEATRU Teatrul de păpuși (joi, 8 a­­prilie, ora 10). POVESTIRI DE ION CREANGĂ, secția maghiară. * I I.C.H. BUCUREȘTI GRUPUL DE ȘANTIERE „SOMEȘ” Angajează de urgență, pentru șantierele TARNIJA, MĂRIȘELU și FINTINELE, următoarele categorii de muncitori: H MINERI (subterani și la suprafață) B BETONIȘTI m MECANICI SUBTERANI ■ ELECTRICIENI ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII ■ ȘOFERI, pentru mașini TATRA BI EXCAVATORIȘTI­I BULDOZERIȘTI ■ ZIDARI Ü DULGHERI a NECALIFICAȚI SE ASIGURĂ: BI Salarizare conform H.C.M. 914/1968 fsi Majorarea salariilor cu 5, 10 și 15 la sută, con­form H.C.M. 914/1968, articolul 4 9 Spor de șantier conform H.C.M. 1­053/1959 . Regim de lucru 8—10 ore, în acord și regie 19 Cazare în colonia șantierului 9 Masă contra cost. (1544) COMBINATUL EL STICLĂRIE TURDA Strada Fabricii nr. 51 ANGAJEAZĂ: W ABSOLVENT AL INSTITUTULUI DE ARTĂ PLASTICĂ Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968. (1596) STATIA MECANICA CLUJ -­ Calea Baciului nr. 2 Angajează imediat: ■ INGINER PRINCIPAL sau ECONOMIST PRINCI­PAL, cu probleme de O.P.M. B INGINER PRINCIPAL sau ECONOMIST PRINCI­PAL, cu probleme de salarizare B TEHNICIENI PRINCIPALI, normatori construcții de mașini Salarizare conform H.C.M. nr. 914/1968. Informații suplimentare zilnic la telefonul 2-34-53. (1595) CENTRUL DE LEGUME-FRUCTE CLUJ Calea Baciului nr. 2 Angajează de urgență­­ UN TINICHIGIU CAROLIER, categoria 2-5 ■ UN FIERAR FORJOR, categoria 2-4 Angajarea și salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968. (1594) AUTOBAZA CALATORI CLUJ Strada B. N. Antal 29, telefon 1-46-98 Angajează urgent, prin repartiția Oficiului forței de muncă său prin transfer: Bi SOFERI, cu minimum 3 ani vechime la volan ES TAXATORI, cu studii școala generală II MECANIC­ AUTO, categoriile de salarizare 4—6. Relații suplimentare la conducerea Autobazei călători Cluj. (1542) UNITATEA DE PENSULE CLUJ strada H. Barbusse nr. 59-61 Angajează imediat MERCEOLOG PRINCIPAL la compartimentul desfacere. Salarizare conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare la telefonul 3-18-20, inte­rior 3. (1540) ÎNTREPRINDEREA BL REȚELE ELECTRICE ȘĂNTIEIÎUL COMI­CȚII MONTĂI ANGAJEAZĂ: TRACTORIȘTI RUTIERIȘTI și TRACTORIȘTI PE TRAC­TOARE CU ȘENILE ce vor lucra pe șantiere în raza județelor: CLUJ, SĂLAJ și BISTRIȚA-NASĂUD. Salarizarea între 1 400-1 800 lei. Informații de amănunt se pot obține la sediul S.C.M. din Cluj, strada Mie Măcelaru nr. 28. (1497) * OPERA Opera Maghiară de Stat (joi, 8 aprilie, ora 19,30): TRUBADURUL. Abonament­e, seria de bilete 24. * CONCERTE Conservatorul de muzică „G. Dima“ Cluj (joi, 8 apri­lie 1971, ora 20, Sala festivă): RECITAL DE LIEDURI — Gheorghe Roșu voce, la pian Eva Sava. FILME GENOVEVA DE BRA­BANT (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Republica. PE LUCIUL GHEȚII, ci­nemascop — Victoria. STRADA LĂTURALNICA (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Arta. ANCHETA (11); POMUL DE CRĂCIUN — Muncito­resc. ÎNGERII NEGRI, seriile I și II, cinemascop (8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30) — 23 Au­gust. CICLU DE FILME ROM­NEȘTI AVÎND CA TEMA LUPTA POPORULUI SUB CONDUCEREA P.C.R. PEN­TRU ELIBERARE SOCIALĂ ȘI NAȚIONALĂ: STRĂZILE AU AMINTIRI (11; 14; 16; 18, 20) — Timpuri noi. TUNELUL — Steaua roșie. MUZEE MUzeul de artă. Piața Li­bertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13 și 17—19,30. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada­­ 1 Mai nr. 23, 11—18. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decem­brie nr. 21, este închis pen­tru lucrări de reorganizare. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădi­na botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Re­publicii nr. 42, zilnic între 9—19. Serele deschise zilnic între orele 9—17. MICĂ PUBLICITATE A Vînd. cărucior modern copil, două piese, stare perfec­tă. Strada Kogălniceanu 7, a­­partament 10. (1586) A­vînd pianină germană, birou, bibliotecă-mobilier. Stra­da Horea 18, apartament 12, telefon 3-10-88. (1563) . Vînd . Moskvici 408, cu 4 faruri și aparat radio. Plo­pilor 44, bloc D 1, apartament 4, orele 17—20. (1570) Ü Vînd covor oriental 25 mp, aparat auditiv. Telefon 1-10-23. (1567) Ü Vînd pictură ulei Emil Cornea. Meditez matematici. Strada Arany János 21, apar­tament 2. Popa. (1565) IS Caut femeie pentru în­grijit copil mic 8 ore pe zi. Telefon 1­ 42-50. (1572). > H Anunțăm încetarea din viață, în dimineața zi­lei de 7 aprilie 1971, după o scurtă și grea suferință a scumpei noastre soții, mamă, soră și bunică FEIER MARGARETA, în vîrstă de 71 ani. Inmormîntarea va avea loc în ziua de 9 aprilie 1971, la ora 14, în capela cimiti­rului mare din Dej. Familia îndurerată

Next