Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)

1971-04-08 / 7591. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII — Nr. 7591 Joi 8 aprilie 1971 | 4 pagini 30 bani DEZVOLTAREA COMPLEXĂ ȘI MULTILATERALĂ­­ A ECONOMIEI NAȚIONALE O trăsătură esențială și de­finitorie a politicii economice a Partidului Comunist Ro­mân își găsește expresia în orientarea eforturilor princi­pale spre dezvoltarea com­plexă și multilaterală a eco­nomiei naționale. O economie complexă și multilaterală este o economie cu multe ramuri și subramuri, în care se îmbină în mod ra­țional și echilibrat industria, agricultura, transportul etc.; ramurile industriei extractive și ramurile industriei prelu­crătoare; producția mijloacelor d­e producție și producția­ bu­nurilor de consum, producția agricolă vegetală și cea ani­mală și care asigură condiții optime pentru valorificarea superioară a resurselor natu­rale existente, creșterea con­tinuă a eficienței economice a procesului de producție în toate compartimentele comple­xului economic național, dez­voltarea economică armonioa­să a tuturor județelor și lo­calităților țării, sporirea ne­întreruptă și în ritm rapid a întregii producții sociale. Caracterul complex și mul­tilateral al economiei nu pre­supune dezvoltarea tuturor ra­murilor și subramurilor exis­tente la un moment dat în cadrul economiei mondiale, după cum aceasta nu înseam­nă nici o dezvoltare unifor­mă a ramurilor și subramuri­lor care constituie complexul economic național al țării. Dimpotrivă, ramurile și subra­­murile evoluează în mod di­ferențiat, în concordanță cu cerințele progresului tehnic, cu nevoile și trebuințele so­cietății, a membrilor ei, asi­­gurîndu-se o creștere priori­tară ramurilor cheia, hotărî­­toare pentru dezvoltarea ra­pidă și echilibrată a întregii e­­conomii naționale: industria constructoare de mașini, side­rurgică, industria producătoa­re de energie electrică și ter­mică, cea electrotehnică și e­­lectronică, industria chimică. Pornind de la teza marxist­­leninistă conform căreia ro­lul hotărîtor în dezvoltarea so­cietății îl are creșterea și per­fecționarea continuă a forțelor de producție, Partidul Comu­nist Român a pus la baza progresului multilateral al ță­rii noastre dezvoltarea neîn­treruptă a economiei, înteme­iată pe crearea unei industrii puternice cu o structură mo­dernă și de înaltă eficiență e­­conomică. Experiența acumula­tă pe plan internațional ca și propria noastră experiență, pune în mod pregnant în e­­vidență rolul industriei ca promotor al progresului tutu­ror ramurilor economiei, ca factor dinamizator al întregii veți economice și sociale a ță­rii. Industria deține locul ho­tărîtor în înzestrarea cu apa­ratură modernă a economiei naționale în întregul ei, în valorificarea superioară a re­surselor naturale și de mun­că existente și ridicarea bu­năstării materiale și spiritua­le a membrilor societății, în consolidarea independenței și suveranității naționale. Ritmul susținut de creștere­a industriei, în cadrul politi­cii consecvent promovate de partidul nostru de industria­lizare socialistă a țării, a constituit, în anii făuririi noii orînduiri, o trăsătură carac­teristică a dezvoltării econo­miei românești. Industria s-a transformat, astfel, în ramu­ra conducătoare a economiei naționale, fapt concretizat în greutatea specifică precumpă­nitoare a acestei ramuri în crearea venitului național, in­dicator caracteristic produc­ției sociale moderne. In pre­zent în industrie se creează circa 60 la sută din venitul național al țării. In funcție de condițiile con­crete ale dezvoltării forțelor de producție, a locului și ro­lului ramurilor industriale în desfășurarea cu o eficiență sporită a procesului reproduc­ției socialiste lărgite și a în­scrierii economiei țării noastre în tendințe­le mondiale ale progresului tehnic, au fost sta­bilite, pentru fiecare etapă a construcției socialiste, ritmuri diferențiate de creștere a pro­ducției ramurilor și subramu­rilor, asigurîndu-se dezvoltarea cu prioritate a ramurilor producătoare de mijloace de producție industriale, iar în cadrul acestora creșterea preponderentă a producției ra­murilor care condiționează în­zestrarea tehnică superioară a economiei și valorificarea e­­ficientă a resurselor naturale. Satisfacerea necesităților producției contemporane cu mașini de înaltă tehnicitate, cu mijloace mecanizate și auto­matizate, introducerea proce­selor tehnologice moderne, crearea de noi obiecte ale muncii, lărgirea bazei de ma­terii prime și valorificarea lor superioară impun cu necesita­te dezvoltarea cu prioritate a ramurilor și subramurilor in­dustriale de bază. Astfel, față de creșterea de 11 ori a pro­ducției globale industriale în perioada 1950—1970, produc­ția de energie electrică și ter­mică a crescut de 23 ori, a metalurgiei feroase de 12 ori, a construcțiilor de mașini de 27 ori, a chimiei de 54 ori. Ni­velul atins în dezvoltarea in­dustrială a țării este oglindit și de faptul că, în anul 1970, o producție echivalentă cu cea a anului 1938 s-a realizat Conf. dr. Constantin A. OLAH (Continuare în pag. a II-a) ÎNCHEIEREA CONCURSULUI ANUAL DE LITERATURĂ PENTRU ELEVI Miercuri s-a încheiat Con­cursul anual de literatură pentru elevi, organizat de Ministerul Invățămîntului, So­cietatea de științe filologice și Uniunea Tineretului Comu­nist Manifestare intrată în tradiția școlii românești, com­petiția din acest an are o semnificație deosebită fiind de­dicată semicentenarului Parti­dului Comunist Român. Tema concursului — „Dragostea fa­ță de patrie și popor oglin­dită în operele literare studia­te“. întrecerea s-a bucurat de un larg interes, la ea parti­­cipînd 26 000 de elevi din în­treaga țară. Etapa finală a concursului de literatură română a avut loc la București. In același timp, s-au desfășurat con­cursurile de literatură ma­ghiară la Cluj și de literatură germană la Sibiu, pentru ele­vii școlilor cu limba de pre­dare maghiară și germană. După opinia forurilor orga­nizatoare, lucrările prezentate au oglindit capacitatea de sinteză a școlarilor, o cu­noaștere temeinică a creației literare. Apreciind pregătirea concurenților, au fost acorda­te numeroase premii și men­țiuni. (Agerpres) Nu este vorba despre un reactor atomic sau despre sală de turbine a unei hidrocentrale. Fotoreporterul a surprins un aspect de pe șantierul Combinatului clujean de produse ceramice pentru con­strucții. Se toarnă fundația castelului de apă. „Talpa" castelului a necesitat 61 tone de oțel și urmează să se toarne 530 metri cubi de betoane. Lucrarea este încredințată echipei de betoniști condusă de Ștefan Manu, care o realizează rapid și precis Contribuția Consiliului intercooperatist la reușita insămințărilor de primăvară . In centrul preocupării: aplicarea judicioasă a retri­buției în acord global. ■I Repartizarea și utilizarea rațională a mijloacelor mecanice. H Intr-ajutorarea între cooperativele agricole. — Se poate afirma cu de­plin temei, că în această pri­măvară am reușit să obținem rezultate mai bune în campa­nia de însămînțări, față de anii precedenți. Acestea se concretizează prin semănatul la timpul optim a culturilor din epoca I-a și prin lucră­rile de bună calitate realizate — spunea inginerul șef Aurel Bile, președintele Consiliului intercooperatist de la Cășei. Care a fost contribuția adu­să de consiliul intercoopera­­tist la aceste rezultate? — Imediat după înființarea sa — spunea interlocutorul nostru, consiliul intercoopera­­tist a luat în dezbatere și a stabilit o serie de măsuri pri­vind rezolvarea unor proble­me fundamentale ale activită­ții de producție din coopera­tivele agricole. Principala noastră atenție a fost îndrep­tată spre îndrumarea și spri­jinirea consiliilor de conduce­re ale cooperativelor agricole, în organizarea aplicării judi­cioase a sistemului de retri­buție în acord, global, precum și pentru cunoașterea acesteia de către masele de țărani cooperatori. In acest scop am căutat să mijlocim schimburi de experiențe între unitățile cu condițiile de producție a­­propiate, ca de exemplu între C.A.P. Măgoaja, Chiuiești și Rugășești, situate în zona co­­linară sau între C.A.P. Cîțcău și Cășei, care dispun de un sector horti-viticol dezvoltat și cultivă pe mari suprafețe plante tehnice. Introducerea retribuției în acord global, în toate sectoa­rele de producție, care a fost primită cu multă satisfacție de către cooperatori, consti­tuie o principală pîrghie de largă mobilizare la muncă a membrilor din toate coopera­tivele agricole. Datorită îm­bunătățirii participării coope­ratorilor la lucru s-a putut asigura folosirea tuturor ate­lajelor și a mijloacelor de transport, cu întreaga capa­citate. La C.A.P. Cîțcău s-a reușit astfel să se transpor­te la cîmp peste 3 000 tone de îngrășăminte naturale. De a­­semenea, și în celelalte uni­tăți s-a transportat în cîmp întreaga cantitate de îngrășă­minte naturale. Totodată, s-au executat la timp lucrările de pregătire a terenului pe su­prafețele nemecanizabile ale cooperativelor agricole din zo­na colinară. Bune rezultate s-au obținut și în executarea lucrărilor de sezon în vii, livezi și în gră­dinile de legume. Pe lângă lucrările din cam­pania de însămînțări, consi­liul intercooperatist a îndru­mat conducerile cooperative­lor agricole să folosească bra­țele de muncă disponibile la executarea unor lucrări de desecări. Ca urmare, în a­­ceastă primăvară s-au făcut lucrări de despotmoliri de văi, refaceri și amenajări de canale pe o lungime de peste 4 km liniari — Desigur, că pentru reali­zarea volumului mare de lu­crări din campania de însă­mînțări, o importanță deosebi­tă prezintă utilizarea rațio­nală a mijloacelor mecanice. — Ținînd seama de atribu­țiile ce revin consiliului inter­cooperatist în acest domeniu, împreună cu tov. Gheorghe Siminel, directorul S.M.A., ca­re este membru al consiliu­lui intercooperatist și cu șefii secțiilor de mecanizare, ne-am îngrijit de o mai bună re­partizare a mijloacelor meca­nice pe secții, avînd în vede­re condițiile de relief și ne­cesitățile de producție ale fie­cărei unități. Secțiile S.M.A., care deservesc cooperativele agricole din zona deluroasă, cu terenuri frămîntate, au fost dotate, cu prioritate, cu tractoare pe șenile. Totodată, secțiile din unitățile cu sector horti-viticol dezvoltat, au fost înzestrate cu tractoare legu­micole și pomicole. Aceste măsuri, cu­ și mai buna co­interesare a mecanizatorilor, au dus la folosirea cu un randament sporit a trac­toarelor în campania de însămînțări. Terminînd în­­sămînțarea culturilor­­ din epoca I-a, mecanizatorii participă acum cu toate for­țele la pregătirea terenului pentru semănatul porumbu­lui. Dar întîmpinăm greutăți în privința utilizării tractoa­relor pomicole. Bunăoară, deși secția de mecanizare de la Cîțcău este dotată cu 3 trac­toare pomicole, nu putem u­­tiliza decit un singur tractor, deoarece există numai o ma­șină de stropit. — In campania de însămîn­țări s-au ivit și cazuri de or­ganizare a într-ajutorării în­tre cooperativele agricole? — Deocamdată s-au ridicat numai unele probleme legate de împrumutarea cu sămînță a unor cooperative agricole mai slab dezvoltate. Vom a­­vea în vedere în viitor orga­nizarea într-ajutorării între unități și la alte acțiuni. Bu­năoară, dacă va fi cazul,­ în­­tr-ajutorarea cu răsaduri de legume. Am prevăzut, de a­­semenea, ca pe măsură ce cooperativele agricole termină mai devreme sămînatul po­rumbului mijloacele mecanice să fie concentrate în unitățile care solicită ajutor, astfel ca în toate cooperativele agricole din raza Consiliului intercoo­peratist, lucrările din campa­nia de însămînțări să fie exe­cutate la timpul optim și în mod exemplar. Alexandru VLAD Cis flCAZIĂ ZILEI SĂNĂTĂȚII Ieri la prînz, la Consiliul popular municipal Cluj a avut loc o adunare festi­vă consacrată Zilei sănă­tății. Au participat reprezen­tanți ai organelor locale de partid și de stat, cadre didac­tice din învățămîntul medical superior, medici și personal tehnico-sanitar. Tovarășul dr. A. Mazilu, directorul Direcți­ei sanitare­ județene a vorbit despre succesele obținute în dezvoltarea bazei materiale și ocrotirii sănătății, iar prof. u­­niv. dr. docent Grigore Viorel a ținut o expunere despre pro­filaxia și terapeutica bolii dia­­betice. i 20 DE SORTIMENTE ALIMENTARE IN CURS DE APARIȚIE La începutul anului Combinatul județean ali­mentar ne-a comunicat că în cursul anului 1971 va pune la dispoziția consumatorilor 20 sorti­mente noi. Deocamdată, în unitățile de desface­re nu prea găsim din aceste preparate. Aceasta nu înseamnă că specialiștii nu se țin de cuvînt. In laboratorul din Baciu al Combinatului se depu­ne o activitate febrilă de cercetare și de expe­rimentare. Este greu să precizezi ce este mai interesant, mai gustos. Vor preciza însă consu­matorii. Ne permitem să apreciem că fiecare sortiment servește interesele gospodinelor și sa­tisface nevoile alimentare mai multor categorii de consumatori,­ inclusiv pe suferinzi. Doar cîte­­va exemple. Foile de tort sunt pregătite în așa fel incit să se poată aromatiza cu diferite siro­puri și umplute cu creme gata pregătite în pahare. In cîteva minute, o gospodină poate­ prepara un tort gustos și ieftin. Prețul scăzut este un criteriu important la prepararea mai multor asemenea sortimente. Se caută o soluție de ieșire din impasul în care se găsesc prefabri­catele alimentare — prețul acestora este, de obicei, mai ridicat decât al unor produse „fini­sate“ sau al celor pe care gospodinele le pre­pară cu mijloacele proprii. Iată acum și acest avantaj, bineînțeles pe lângă restul — rapiditate în pregătire, varietate de arome etc. Un alt astfel de produs este și „prosa“, un fel de clă­tite. Preparat din făină de porumb, făină de grîu, praf de ouă, lapte praf etc., în cîteva mi­nute poate fi servită și satisface pe deplin gusturile. La acestea am adăuga și pișcoturile populare. La gust seamănă cu cele cunoscute. La preț însă... jumătate. Urmează o întreagă gamă de produse pentru diabetici, bolnavi de stomac etc. O parte din cele douăzeci de sortimente vor apare încă în luna aprilie. Altele mai tîrziu. Se înfăptuiește și un alt proiect interesant al combinatului: pe lingă brutării se intenționează amenajarea unor magazine de prezentare, care să pună la dispoziția consumatorilor produse proaspete ale brutăriilor respective, sortimente de patiserie etc. (a. v.) Peste trei decenii de activitate culturală Primăvara acestui an, ano­timp de lucru și de sărbătoare, va rămîne înscrisă cu litere de aur în istoria partidului și a întregului nostru popor. Alături de ceilalți artiști a­­matori din țară, membrii for­mației de cor și fanfară din Mintiul Gherlei întîmpină mă­rețul eveniment cu toată dra­gostea lor. De altfel, sărbă­toarea semicentenarului parti­dului este nu numai un prilej de afirmare a creației muzica­le românești, ci, mai ales, un prilej de a omagia prin cînte­­cele noastre partidul, de a lup­ta prin întreaga noastră activi­tate pentru triumful operei de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Ambele formații înființate încă din 1935, au participat la numeroase concursuri dotate cu premii, făcîndu-se cunos­cute pe scenele județului nos­tru și a altor județe. Merită amintită participarea forma­ției de fanfară la concursul internațional de la Praga, din anul 1936. Activitatea acestor formații a continuat, cu între­ruperi în anii celui de-al II- lea război mondial, după care cu sprijinul și sub conducerea unor inimoși dascăli ca: Axin­­te Vaier, Pătrașcu Vasile, iar mai tîrziu Coste Tiberiu, se reiau repetițiile. Diplomele și premiile în o­biecte care se află la căminul cultural sînt o mărturie auten­tică a valorii și calității inter­pretative a celor două formații de-a lungul anilor. Din anul 1965 dirijoratul corului îl preia prof. Chioreanu Ion, animat de dorința de a continua tra­diția. Astfel, în anul 1969, la concursul interj­udețean de la Mediaș, corul obține locul III. Repertoriul se îmbogățește cu creații inspirate din lupta partidului, din tematica so­­cial-patriotică și cu prelucrări folclorice ale unor compozitori ca: Tudor Jarda, Ion Vidu, George Dima, Augustin Bena, precum și cu cîntece locale în prelucrarea prof. Teofil și Ti­beriu Coste, pe versuri de Dio­­nis Fărcașiu. In anul 1970 urmează alte concursuri la care corul și fanfara căminului cultural din Mintiu sînt auzite pe diferite scene din județul nostru. Nu putem uita însă comportarea pe care a avut-o corul la con­cursul „Cîntare patriei", orga­nizat de radioteleviziunea ro­mână la Cluj, în data de 8 noiembrie 1970, ocupînd lo­cul II. Deși aspiram la un loc mai bun, nu ne-am descurajat și cu mai multă însuflețire și dragoste de muncă ne-am continuat activitatea, pregă­­tindu-ne pentru Concursul al X-lea al formațiilor muzical­­coregrafice. La faza județeană corul, fanfara — de data aceasta și echipa de dansuri din satul Bunești, formată din 16 pe­rechi — au luat locul I, califi­­cîndu-se toate la faza finală. Urmăriți de dorința de a reprezenta cît mai bine jude­țul nostru, ne-am pregătit in­tens pentru faza finală de la Baia Mare. Ambele formații s-au remarcat prin interpre­tarea prelucrărilor folclorice. Echipa de dansuri, care a par­ticipat la faza finală centrul Cluj, a fost la înălțimea exi­gențelor estetice pe care le reclamă o astfel de fază, Inter­­pretînd suita de dansuri locale cu multă măiestrie. Desigur, toate aceste succe­se se datoresc și sprijinului pe care l-am primit din partea Comitetului județean pentru cultură și artă prin acordarea asistenței de specialitate în persoana compozitorului Tudor Jarda, Pop Dorin, precum și Stroe Octavian. Le mulțumim tuturor: Dionis HODIȘ PLENARA CONSILIULUI JUDEȚEAN AL SINDICATELOR CLUJ Ieri după-masă a avut loc plenara Consiliului județean al sindicatelor la care au fost invitați președinții comitetelor sindicatelor din cuprinsul ju­dețului, conducător­i de între­prinderi și instituții, oameni de știință, artă și cultură, re­prezentanți ai organizațiilor de masă. Participanții au as­cultat o informare prezentată de tovarășul Ioan Udrea, pre­ședintele Consiliului județean al sindicatelor, privind prin­cipalele documente dezbătute și aprobate de Congresul U­­niunii Generale a Sindicatelor și sarcinile ce revin organelor sindicale pentru aplicarea lor în viață. Participanții la discuții au analizat activitatea depusă pînă în prezent și au exprimat hotărîrea unanimă a colective­lor de muncă de a-și spori e­­forturile pentru perfecționarea vieții economice și social-po­­litice, pentru realizarea inte­grală a sarcinilor ce le revin. In acest scop a fost adoptat un amplu plan de măsuri. Plenara a adoptat și unele măsuri organizatorice. Potri­vit prevederilor Statutului or­ganelor teritoriale ale sindica­telor, a fost îmbunătățită com­ponența biroului executiv al Consiliului județean al sindi­catelor cu tovarăși care lucrea­ză nemilocit în producție. Cu acest prilej au fost aleși ca vicepreședinți tovarășii Darko Bela, muncitor la Combinatul I de pielărie și încălțăminte I „Clujeana“, Natalia Popa, lec­­­­tor la Universitatea „Babeș-­­ Bolyai“, și Romulus Pamfil,­­ președintele Comitetului sindi­­­­catului de la Industria sîrmei­­ Cîmpia Turzii. Exploatarea minieră Aghireș, Vedere parțială a instalației de amestecat caolin. (In pagina a IlI-a: reportajul HARNICUL DETAȘAMENT AL MINERILOR. Retrospectivă privind dezvoltarea ramurii miniere a județului în cincinalul trecut) Expediția românească trans-africana 99 MARILE CASCADE“ Duminică, 14 februarie 1971. De dimineață am pornit, în­­ formația stabilită ieri, spre­­ „Marile Cascade“ de pe rîul I M’Bali, la aproximativ 95 km s de Bangui. Drumul se întoar­­­­ce aproximativ 100 km în di­­­­recția de unde am intrat în I Bangul, traversează rîul și­­ după puțin timp cotește la I stingă, înspre localitatea Boali, I lingă care se află cascada, a­­­­ceasta frumoasă operă a na­­­­turii. La capătul micii așezări I lăsăm mașinile în paza unor­­ copilași, ce se mulțumesc în schimbul acestui serviciu cu cîțiva biscuiți. O potecă ne scoate la restaurantul de pe terasa căruia multă lume ad­miră, mai ales duminica, mă­reția cascadei... După cum ne anunța mai înainte și reclama, căderea a­­pei se produce de la o înălți­me mai mare decit a Niagarei. Rîul M’Bali, cu un debit scă­zut în acest sezon secetos, se împarte în mai multe limbi, ce se prăbușesc cu un zgomot asurzitor în prăpastia căscată sub el... Limbile scînteietoare sînt despărțite acum de vege­tație, dar în sezonul umed toa­te se unesc și formează o cas­cadă unică. Apa de pe platoul de sus curge repede, se învolburează și spumegă, iar prăbușirea ridică adevărați nori de stropi printre care recunoști ușor curcubeul... Clipocitul șuvo­iului grăbit este acoperit apoi de tunetul trombelor de apă, ce dispar în adîncuri... De sus, de pe mica punte, sau mai bine zis „balcon" de observație, nu-ți poți imagina adîncurile prăpastiei. Abea după ce cobori cîteva șiruri de trepte, după ce treci peste ci­neva podețe de lemn, „șuturile“ — cum se numesc aici căderile apei — ți se dezvăluie în ade­vărata lor măreție... Peretele, ca un imens semi­­cilindru este brăzdat de șu­voaie, ce se prăbușesc direct pînă jos, sau mai zăbovesc o clipă, parcă împiedicate de ci­te o stîncă colțuroasă întîlnită în cale! Rocile acestui zid na­tural au­­ culori minunate, iar acolo unde apa nu le spală puternic sînt pline de mușchi, de un verde proaspăt, scînte­­ietor... Luni, 15 februarie 1971. Am părăsit Bangulul pe ploaie. Pentru prima dată de Liviu UNGUREANU (Continuare în pag. a IV-a) Drum barat de copaci căzuți

Next