Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)

1971-10-26 / 7763. szám

PAGINA 2 FACLIA Actualitatea culturală CIUCEA 1071 Duminică ne-am oprit o cli­pă la Ciucea ca sa reamin­tiră lucruri frumoase. Ne-am oprit pentru a sărbători una dintre imaginile dragi ale trecutului nostru cultural: poezia lui Octavian Goga. Despre ea ne-a vorbit cu căl­dură scriitorul Dumitru Mir­­cea, președintele Comitetului județean pentru­­­ cultură și e­­ducație socialistă. Il comemo­răm pe Goga, spunea vor­bitorul, pentru c­ă poezia sa a devenit, în cel mai strict înțeles al cuvântului, un bun al întregului nostru popor. In opera sa oricine descoperă lucruri foarte ușor d­e înțeles, lucruri de o mare a­dîncime de sen­timent și de id­ee, ori­cine descoperă marea dărui­re a poetului patriot. Mani­festările culturale de la Ciu­cea rămîn una dintre acțiu­nile specifice prezentului Niciodată n-au avut valorile noastre cultural­e în care se integrează și poezia lui Oc­tavian Goga, o așa- platformă de pe care să se înalțe în conștiința universală ca a­­ecum­. Dar Ciucea înseamnă și un nimerit prilej pentru mani­festarea noilor talente. Ini­țial, serbările dedicate poe­ziei lui Octavian Goga cu­­prinde­. i și un­ concurs de po­zie, ai cărui cîștigători e­­rau anunțați și primeau dis­tincțiile acolo, la Ciucea. Era una dintre acțiunile frumoa­se, care a fost abandonată dar care va fi desigur relua­tă pentru a împlini semnifi­cațiile serbărilor închinate poeziei. Duminică au citit din operele lor poeții Negoiță Iri­­im­ie, Nicolae Prelipceanu, A­­drian Popescu, Gheorghe Pugna, iar Ion Mircea — o poezie de Octavian Goga. A­­poi au început manifestările artistice. Mai întâi recitalul de poezie susținut in limbile română și maghiară, de elevi ai Școlii populare de artă din Cluj (clasele Lili Munteanu și Békési Juliana), intercalat de melodii intepretate, sub­­ baghete profesorului Marius Cuteanu, de corul Casei mu­nicipale de cultură din Cluj, avînd ca soliști pe Alexan­dru Teognoste, Ion Comșa și Siminic Filimon. Manifestă­rile culturale de la Ciucea s-au încheiat cu un program folcloric susținut de orchestra Filarmonicii clujene și soliș­tii Julia Pop, Maria Marcu și Maria Peter.­­La a patra lor ediție, ma­nifestările culturale de la Ciucea îndeplinesc toate ce­rințele unei permanentizări caracterizată prin seriozitate și profunzime și eliberată de balastul aparențelor care tre­buie să fie salvate. Este lu­crul esențial ce trebuie să fie subliniat, odată cu felici­tările aduse organizatorilor, care dovedesc seriozitatea și competența necesară. Mai trebuie însă rezolvat un lu­cru: stabilirea unei date fi­xe de desfășurare, o dată pa­re să fie puțin devansată, de­oarece sfârșitul lui octombrie nu­­ oferă cele mai bune con­diții de organizare a unei a­­semenea manifestări. Ne gândim, in primul, rînd la faptul că, odată terminat teatrul de vară ce se con­­struiește în incinta castelului de la Ciucea, manifestările culturale, mai complexe, vor fi organizate în aer liber. Vaier CHIOREANU ★ DE ZIUA FORȚELOR ARMATE ALE R.S.R. Despre importanța și sem­nificațiile Zilei Forțelor Ar­mate ale Republicii Socialiste România au vorbit, în cursul zilei de duminică, tovarășii, locotenent-colonel Balint Jean — la căminul cultural din Fizeșul Gherlei, locote­­nent-colonel Ioan Crețu — la căminul cultural din Gi­­lău, locotenent-colonel I. Mă­­rinceanu — la căminul cul­tural din­ Geaca. Expunerile au fost urmate de manifes­tări cultural-artistice. CONSTITUIREA FILIALEI CLUJ A SOCIETĂȚII NUMISMATICE ROMÂNE Dup­ă cum se știe, ca știință auxilia­ră a istoriei, numisma­tica se ocupă cu studiul isto­ricului monedei, al tehnicii materie a acesteia, al circula­ției mo­­ne­tare, precum și al artei monetare. Numismatica are în țara noastră o veche tradiție, încă în 19QB, ca ur­­m­are a progreselor obținute im domeniul cercetărilor de nu­­mismatică și a disciplinelor înrudite cu aceasta — metro­logia,­ m­etalistica, heraldica, sigiiografia­­ r- s-a constituit Soc­ietatea Numismatică Ro­­mănă, care ființează și astăzi, of­er­ind, prin, activitatea sa reran­treab­ilă, un bogat mate­rial pentru interpretarea și rezol­varea unor probleme ale istoriei politice, economice și culturale, ale țării noastre și ale istoriei universale. Contribuții de seamă la dezvoltarea numismaticii au adus, î­n decursul anilor, is­toricii clujeni, îndeosebi prin studiile asupra monedelor ro­mane și dacice, a circulației monetare în evul mediu pe teritoriul­ Transilvaniei etc. Se cuvine remarcat totodată faptul că Muzeul de istorie și arheologie din Cluj dispu­ne de o colecțție de monede dintre cele mai valoroase, nu­mărîn­d peste 50 000 de piese­­monede antice grecești, au­tohtone , bătute de daco­­geți, romane, bizantine, me­dievale, moderne și contem­porane din diverse state ale lumii, cercetate de specia­liști. De asemenea, o prețioasă colecție de monede vechi ro­mânești posedă . Biblioteca centrală universitară. NU mai puțin importante sunt colec­țiile monetare ale muzeelor din Turda, Gherla, Dej și ale unor muzee școlare sătești și colecții particulare. Cercetătorii clujeni au fost prezenți cu contribuții presti­gioase la manifestările științi­fice organizate de societate în decursul ultimelor decenii. A­­cestea sunt, de altfel, elemen­tele principale care au stat la baza constituirii la Cluj a li­nei Filiale a Societății Nu­mismatice Române. Astfel, duminică, în sala de confe­rințe a Arhivelor Statului, a avut loc ședința festivă inau­gurală a activității filialei. La propunerea acad. Emil Con­­durachi, președintele Societă­ții Numismatice Române, a fost ales, ca președinte de o­­noare al Filialei, acad. Con­stantin Daicoviciu. Secretarul general al socie­tații, George Buzdugan, a fă­cut apoi cunoscut comitetul de conducere al filialei clu­jene, care are ca președinte pe dr. Gheorghe Bran, și a e­­nunțat acțiunile ce se cer des­fășurate pe linia cercetării, a orientării activității , colecțio­narilor, care trebuie să ur­mă­­rească, de asemenea, scopuri științifice,, și,,. educative, . în continuare, furg. Octavian Lu­­chian (București) a evocat personalitatea istoricului Con­stantin Moisil, specialist în numismatică­ și arhivistică, iar cercetătorul Titus Furdui (Cluj) — pe a cunoscutului botanist și numismat Alexan­dru Borza. Cercetători ai Institutului de arheologie din București și Institutului de istorie și arheologie din Cluj au pre­zentat următoarele comunicări științifice: „Schimbul premo­­netar și monetar în Dacia preromana“, de Constantin Preda (București); „Prezența monedelor romane imperiale târzii și bizantine pe teritoriul țării noastre“ de Bordea Poe­­naru (București); „Colecția monetară a Institutului de is­torie și arheologie din Cluj“, de Iudita Winkler și Fran­­cisc Papp (Cluj); „Tezaurul de la Șimleul Silvaniei“, de Gheorghe Matieșan (Cluj). Ce­­rmin­qările i-au evidențiat une­le contribuții remarcabile pe care cercetări arheologice, de numismatică și din alte dis­cipline înrudite cu numisma­tica, asupra unor tezaure mo­netare recent descoperite, le aduc la luminarea unor mo­mente și aspecte importante din­ istoria poporului român. Mulțumind pentru faptul, că a fost ales ca președinte de onoare al Filialei Cluj a So­cietății Numismatice Române, acad. Constantin Daicoviciu și-a exprimat totodată con­vingerea că aceasta instituție se va bucura de o activitate rodnică, spre folosul științei, al stimulării preocupărilor în această disciplină a istoriei. .,Frunzele toamnei“ Fotografia: R. NEGREA Expoziție de carte ieri dimineață, la Librăria „Universității“,, a avut loc deschiderea unei­ expoziții de carte din Republica Demo­crată Germană. VEB Verlag Enzyklopädie și VEB Biblio­graphisches Institut expun circa 360 de exemplare de cărți tipărite .in ultimii ani, lexicoane, enciclopedii, dicțio­nare bilingve și de speciali­tate, metode de învățare a limbilor străine, istorii litera­re și alte cărți de referință. Pînă acum, Editura Enzyklo­pädie, din Leipzig, a tipărit cărți în 23 de limbi europene și 24 de limbi asiatice și a­­fricane, în ultima perioadă editura ocuipîndu-se intens de lucrări din domeniul orienta­listică, africanisticii și slavis­­ticii. Expoziția de la Biblioteca „Universității“ face parte din­­tr-o convenție de colaborare dintre editura din Leipzig și Editura Științifică din Bucu­rești, care în mai, anul curent, a organizat o expoziție simi­lară la Halle și a donat căr­țile expuse Bibliotecii „Mar­tin­ Luchter“; pe lângă organi­zarea reciprocă de expoziții, cele două edituri au un plan amplu de coproducție și co­ed­i­tări. La deschiderea expoziției au fost prezenți tovarășii Livivi Văcariu, șef de secție la Co­mitetul județean de partid, Alexandru Cucu, șeful Comi­siei economice a Comitetului județean de partid, acad. Constantin Daicoviciu, prof. dr. docent Ștefan Pascu, mem­bru corespondent al Acade­miei, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“, Dumitru Mir­cea, președintele Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă, reprezen­tanți ai editurilor și tipogra­fiilor clujene, oameni de știință, artă și cultură, stu­denți. Festivitatea a fost deschisă de tovarășul Gheorghe Cons­­tantinescu, directorul Editurii Științifice, care a mulțumit e­­ditorilor germani pentru orga­nizarea la Cluj a acestei ex­poziții. Mulțumind organiza­torilor români, Heinz Köhler, directorul VEB Verlag Enzyk­lopädie, și-a exprimat satisfac­ția de a fi organizat nici­ a­­ceastă expoziție, ale cărei ex­ponate vor fi donate Biblio­tecii Centrale a Universității „Babeș-Bolyai“, și a făcut o succintă prezentare a istoricu­lui și activității editurii din Leipzig. M. OPREA Recital extraordinar al pianistului italian FAUSTO ZADRA Cunoscut publicului melo­man din evoluțiile anterioa­re, cînd a colaborat in cadrul unor concerte simfonice cu Filarmonica de Stat din Cluj, pianistul Fausto ZAD­RA, din Italia, va apare, în ziua de miercuri 27 oct. a.c. orele 20, pe scena Casei U­­niversitarilor, intr-un recital extraordinar, fiind progra­mat cu Sonata în Do-major K.V. 330 de W. A. MOZART, Carnavalul op. 9 de R. SCHUMANN și Sonata în sil m­inor de F.v LISZT. O înviorare a activității cooperativelor de credit Duminică a avut loc la U.J.C.C. ședința împuternici­ților cooperativelor de credit din județul Cluj pentru con­stituirea Comisiei județene de coordonare a activității cooperației de­ credit. La șe­dință au participat în afară de împuterniciți, invitați din partea A.D.A.S., C.E.C., Banca pentru­­ agricultură și industria alimentară etc. Cu prilejul acestei ședințe a fost făcută și o analiză a activității desfășurate de coo­perativele de credit din ju­deț. S-a apreciat că în ulti­mii ani acest tip de asociere a înregistrat progrese eviden­te. Au sporit mereu numărul membrilor asociați și, în con­secință fondurile proprii. Așa a fost posibil că din fonduri­le proprii de aproape 22 mi­lioane lei, cooperativele de Credit din­ județ să acorde pe primele trimestre ale anului în curs împrumuturi de pes­te 26.000.000 lei, din care cir­ca 2.500.000 lei în scop pro­ductiv. Trebuie să subliniem că din cele circa 2.500.000 lei, beneficiarii de împrumuturi și-au procurat animale a căror producție au contrac­ta­t-o cu organizațiile specia­lizate în contractări și achi­ziții. S-a apreciat însă că ac­tivitatea cooperativelor de credit — datorită formelor ei închistate, de­, lucru nu s-a ridicat la nivelul dorit.. Con­dițiile de acordare a împru­muturilor — mai ales a ce­lor­ cu scop productiv — n-au fost dintre cele mai favora­bile. De altfel, fenomenele negative din activitatea a­­cestui tip de asociere s-au manifestat în întreaga țară. De aceea, conducerea Ceritro­­coopului­ a preconizat măsuri menite să învioreze substan­țial activitatea cooperativelor de credit. In cadrul ședinței de duminică au fost prelu­crate, deci, și noile acte nor­mative privind îmbunătățirea activității în cooperația de credit, regulamentul de func­ționare a comisiei județene — compusă din reprezentan­ții tuturor cooperativelor de credit — planul de măsuri pentru 1972 etc. Din materialele prezentate și din discuțiile purtate s-a văzut că prin măsurile luate ritmul de atragere a popu­lației sătești în cooperativele de credit va spori aprecia­bil. Vor spori, incontestabil, și fondurile proprii. Drept urmare, vor putea fi acorda­te împrumuturi mai substan­țiale, îndeosebi pentru sco­­­­puri productive. In 1972, îm­­­prumuturile pentru scopuri productive vor spori cu 25­ 30 la sută. Accentul va fi pus mai ales pe acordarea de îm­prumuturi pen­tru procurări de animale, pentru dezvolta­­rea apiculturii și legumicul­turii etc. Merită evidențiat faptul că participanții la discuții au stăruit asupra ne­­cesitâții popularizării mai ac­centuaite a activității coope­­tivelor de credit. Toți au sub­liniat că mase mari de locui­tori ai satelor nu știu încă de existența acestor cooperative și de avantajele pe care le pot avea devenind membri asociați ai acestor cooperati­ve — asociații obștești de în­trajutorare reciprocă. (1. m.) In drum spre cabana Cioplea — Predeal cronica marunta B La­ioneta I.A.S. Cluj, de pe strada Dr. Petru Groza nr. 13, s-a întîmplat dumini­că un fapt reprobabil, obiec­­tînd că i s-a pus între stru­gurii comandați și­ un ciorchi­ne putred și distrus, o­­ cum­părătoare s-a pomenit ținta insultelor și apostrofărilor ‹ vînzi›oi^d*›..­.,<Se regutîînd­ a­­cestele întâmplări îl lăsăm pe seama conducerii magazinelor I.A.S. S La Jighișul de Jos au fost construite în ultimii doi ani 22 de case noi și moder­ne și au fost reparate alte 23 de case. Tot aici a fost con­struită o clădire nouă pen­tru postul de miliție. ■ Corespondentul nostru Vasile Verde — după ce critică o serie de neajunsuri privind lipsa unei rețele co­merciale în microraionul III A din cartierul Gheorgheni din­ Cluj — propune ca spa­­ț iu­l ultimului­ bufet de pe­­ strada Gheorgheni să fie re­pactizat pentru extinderea u­nității Alimentara, aflată în aceeași clădire, Klasi motivea­ză propunerea subliniind că două sute de metri mai jos se află un alt bufet. Cei în drept au cuvîntul. B Pentru furt în dauna a­­vutului obștesc, Iosif Gabor de pe strada V. Alecsandri nr. 12 din Turda a fost con­damnat la 6 luni închisoare. E Ioan Gaci din Orman ne scrie că asistenta medicală care servește punctul sanitar din satul său nu-și face co­rect­­ datoria. Rugăm conduce­rea­­ Spitalului din Gherla să cerceteze­ și să ne comunice care este­ adevărul. B Pentru lipsă la gramaj și dezordine în bufet, bar­­mana Maria Snelenzan și Do­­chița Apahidean de la bufe­tul Tunarul de pe strada Ciu­pariu din Cluj au fost amen­date contravențional.­­ S-a constatat că la restaurantul nr. 2 din Hue­din condițiile din bucătărie pentru păstrarea materiei prime sunt sub orice critică. Sperăm că tov. Gh. Mureșan, vicepreședintele cooperativei din Huedin, va lua măsuri în consecință. Altfel, riscă să fie amendat a doua oară. B Ing- I. Bucșa de la I.R.E.C. ne-a scris că în ziua de 23 octombrie, la ora 13:15, șoferul de pe troleibuzul nr. 13 a intrat la cap de linie în Mănăștur cu viteză excesivă și fără să facă cuvenitele semnalizări. Drept urmare, l-a lovit pe tînărul Ioan Oltea­­nu din Florești, care se afla pe bordura trotuarului. * CALENDAR 26 OCTOMBRIE Soarele răsare 6,43, " apr­ne 17,14." ROMANIA: 1673 — S-a născut Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei între anii 1710—1711, scriitor, istoric de seamă al secolului al XVII-lea (m. 1723). AUS­TRIA: 1955 — Proclamarea suveranității și neutralității perm­anente a Austriei. Zi națională! IRAN: 1919 — S-a născut Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, șahinșa­­hul Iranului. Sărbătoare na­țională. VIETNAMUL DE SUD: 1955 — Proclamarea Republicii,­ ­ TV 16,15.,— Deschiderea emi­siunii. Handbal feminin: Iugoslavia — U.R.S.S. (Tro­feul Carpați) — Transmisiu­ne directă de la Cluj. 17,15 — Revista literară TV. Fes­tivalul „George Bacovia“ — reportaj filmat. 17,30 — Bră­țara de aur — emisiune­­concurs pe meserii. 18,30 —1 Handbal feminin: România — Olanda (Trofeul Carpați). Transmisiune directă de la Cluj, în pauză, la ora 18,55 — „1001 de seri“ — emisiu­ne pentru cei mici. 19,30 —• Telejurnalul de seară. 20,00 — Reflector. 20,15 — Popas folcloric bănățean. 20,30 — Seară de teatru: „Moartea unui artist“ de Horia Lovi­­nescu. 22,45 Imagini din Austria. 23,00 — Telejurna­lul de noapte. * RADIO Programul Studioului Cluj MARȚI, 26 octombrie, 17,45 — Deschiderea emisiu­nii. Actualitatea sonoră — știri, note și interviuri la zi; 18,00 — „Bună dimineața glasuri mici“ - radioreportaj; 18,30 — Melodii de estradă; 18,40 — Convorbiri literare: V. Rebreanu despre scriito­rul I. Agîrbiceanu. La mi­crofon criticul D. Ceserea­­nu; 18,45 — Retrospectivă „Toamna muzicală clujea­nă“­­ 19,10 — între noi, fe­meile/ MIERCURI, 27 Octom­brie, 6,00 — Bună diminea­ța, oameni ai ogoarelor! — ediție pentru sate. * TEATRU Teatrul Național (19,30): INTERESUL GENERAL. A­­bonamentul B. U. FILME DUPĂ VULPE, cinemascop — film italo-american, în completare: Chopin în Polo­nia (orele 8,30; 11; 13,30; 1S­; 18,30; 21) — Republica. eu sunt jerom, om maghiar. In completare Ste­le pe gheață — Arta. GENOVEVA DE BRA­BANT, film hlspáno-italián. In completare; Monolog — 23 August. FILME DOCUMENTARE (ora 11), KING-KONG EVA­DEAZA, (cinemascop), film japonez. In completare: Ar­hitectura feudală (orele 13; 15; 17; 19) — Timpuri noi. SERBĂRILE GALANTE, film româno-francez. In com­pletare: Motanul ghinionist — Muncitoresc. AMINTIRI BUCUREȘTE­­NE, film românesc. In com­pletare: Triptic bizantin — Steaua roșie. Ut MUZEE Muzeul de artă, Piața Li­bertății nr. 30, 11—18. (Luni și marți închis). Muzeul de istorie, stradă Emil Isac, nr. 2, 9—14. Muzeul memorial „Emil Isac", strada 1 Mai, nr. 23, 11 — 18. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decem­brie nr. 21, închis pentru reorganizare. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, secția în aer liber din Hoia, deschisă între ore­le 10—18. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr\ 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădi­na botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Re­publicii nr. 42, zilnic între 8—­19, Serele deschise zil­nic de la 9—13 și 15—19, Ut VREMEA Centrul de prevedere a vremii Cluj comunică tim­pul probabil pentru 24 de ore. Vreme în general frumoa­să, în curs de încălzire u­­șoară, cu cerul variabil Ziua. Temperatura în creștere. Minimele vor fi cuprinse în­tre minus 1 și plus 4 grade, iar maximele între 12 și 15 grade. Vine slab din secto­rul vestic. Dimineața ceață locală. Izolat brumă și în­gheț slab de sol. Timpul probabil pentru ur­mătoarele trei zile: La început vremea se menține­ frumoasă apoi de­vine schimbătoare și în ră­cire, favorabilă ploilor tem­porare. Temperatura mai în­­tîi staționară apoi în scă­dere ușoară. Minimele vor fi cuprinse între 0 și 5 gra­de, iar maximele între 10 și 14 grade. Vînt potrivit din sectorul Nord-vest. Diminea­ța ceață locală la începutul intervalului. ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ MOLDOVA NOUĂ cu sediul în orașul Moldova Nouă, județul Ca­raș-Se­verin ANGAJEAZĂ: B MUNCITORI MINERI Și NECALIFICAȚI, pentru munca în subteran. CONDIȚII: B Vîrsta 18—45 ani B Apți pentru munca in subteran SALARIZARE: ■ MINERI: 98 lei pe 8 ore ■ AJUTORI MINERI: 87 lei pe 8 ore ■ NECALIFICAȚI: 76 lei pe 8 ore ■ SPOR DE IZOLARE 8 V6 ■ SPOR DE NOAPTE, SPOR DE VECHI­­ME, PREMII, conform H.C.M. 914/1968. Asigurăm transfer, conform art. 16/2 CM, pentru mi­neri, ajutori mineri și brigăzi complete. CAZARE: B­In BLOCURI, pentru familiști, în CĂMINE, pen­tru nefamiliști. MASA:­B Contra cost la cantină. ★ ★ ★ Angajații au posibilitatea de a se califica prin șco­­larizare în meseria de MINERI și AJUTORI MINERI. ★ ★ ★ Sosirea se face la gara Orșova sau la Oravița, unde există mijloace de transport, cu racheta navală sau cu autobuzele I.T.A. Informații suplimentare se primesc zilnic la telefon 36, interior 174. (5596) COOPERATIVA „CONSTRUCTORUL“ CLUJ ANUNȚĂ: B Contractăm cu populația, pentru anul 1971—1972, construcții de case familiare de la 1—10 apartamente, cu plată integrală și în rate. ■ Lucrări de fundații din materialul cooperativei. B Turnări prefabricate (stilpi, plăci, dale). B Executăm zugrăveli, vopsiri, sobe de teracotă și parchetară . Confecționăm și livrăm garaje metalice pentru autoturisme, precum și porți metalice. Contractarea se face la adresele: CLUJ, Strada Șt. O. Iosif nr. 3 TURDA, strada Șuluțiu nr. 1 HUEDIN, strada Armata Roșie nr. 23 DEJ, strada 1 Mai nr. 32 GHERLA, strada Mihai Viteazul nr. 1 (5441) AUTOBAZA CĂLĂTORI­ULUI ANUNȚĂ: Eliberarea abonamentelor lunare I.T.A. se face pînă la data de 26 a fiecărei luni care precede luna de vala­bilitate a abonamentului, fiind însoțite de tichete de călătorie. Abonații individuali precum și delegații întreprinde­rilor se vor prezenta pînă la data susmenționată sub autogara Cluj, pentru obținerea abonamentelor. (5605) TRUSTUL DE MONTAJ UTILAJ CHIMIC BUCUREȘTI 7 ANGAJEAZĂ­ muncitori calificați în următoarele meserii: • SUDORI ELECTRICI ȘI AUTOGENI • LĂCĂTUȘI-MONT­ORI • LĂCĂTUȘI-ȚEVARI • CAZANGII pentru șantierele T.M.U.C.B. de la: • GOVORA • PITEȘTI • FĂGĂRAȘ • COPȘA MICĂ • ALEȘD—ORADEA • TR. SEVERIN • SĂVINEȘTI Doritorii se vor adresa la sediile grupurilor de șan­tiere T.M.U.C.B. din localitățile mai sus arătate. (5610) MICA PUBLICITATE B Meditez matematică con­tra gazdă. Telefon 8-17-64. (5657) B Vînd 5 cauciucuri Da­cia 1100, puțin uzate. Strada Mecanicilor 21. (5650) B Vînd casă în plin cen­tru, ocupabilă prin schimb. Informații: Strada Făcliei 8. B Cu adîncă durere a­­nunțăm încetarea din via­ță a scumpei mele soții, soră, cumnată și mătușă CHIFOR MARIOARA, în­­ vîrstă de 52 ani, înmormîntarea va avea loc în comuna Cojocna, la 27 octombrie 1971. Pleca­rea din Cluj la ora 11 cu autobuzul, (5682) apartament 23, Intre orele 16—18,(6663) . Predau japoneza și en­gleza. Strada Anatole B­rance 45. Telefon 7­ 33-84, după ora 20. (5664) B Cu adîncă durere a­­nunțăm încetarea din via­ță, după o lungă și grea suferință.1' a scumpului nostru soț, tată, socru, bu­nic și străbunic MORARU ANTON, pensionar în vîrstă de 80 ani. Inmormîntarea va avea loc în cimitirul din stra­da Crișan, marți, 26 Oc­tombrie, ora 13,00. Pleca­rea de la domiciliul de­functului, strada Karl Marx 44. (5678)

Next