Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)

1971-10-27 / 7764. szám

P­ROLET­ARI DIM TOATE f URILE» U­ÎȚI-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CARNET DE REPORTER Dăltuitorul in sticlă Mașinile de gravat sticlă, nu fac zgomot. Putem deci discu­ta în voie. Interlocutor — co­munistul Ion Chiorean, omul care a întrunit sufragiile una­nime ale colectivului in mijlo­cul căruia muncește. —­ Se numără printre cei mai buni gravori... _— Este un foarte bun orga­nizator de grupă sindicală, to­varăș și prieten ... Așadar, numai superlative. Însemne ale unei dezvoltate conștiințe muncitorești, ale­­ unui talent autentic. ... Ion Chiorean a terminat școala profesională în anul 1950. De atunci și pînă acum, muncește cu tenacitate și per­severență în atelierul de gra­vură al Fabricii de sticlă din Turda. An după an, datorită setei sale nepotolite de a cu­noaște cît mai multe din arta dăltuitorilor în sticlă a urcat mereu în ierarhia valorilor Cea mai elocventă dovadă sunt cele șase steluțe rubinii care îi împodobesc pieptul. Este iu­bit și stimat, cuvîntul său a­­vînd, de fiecare dată, putere de argument. Dar să lăsăm faptele să vor­­­bească, în grupa sindicală, al cărei organizator este, are 57 de sticlari, 57 de caractere di­ferite, de preocupări și țeluri. — Cum ați reușit să vă descurcați în acest labirint u­­man? — Prin muncă, prin exem­plul personal, prin forța de catalizator a colectivului... Colectivul atelierului de gra­vură, nu este prea mare. In schimb, meseria — am putea să-i spunem fără să greșim, artă — îi solicită mult. De a­­ceea se și simte ori­ce dare înapoi. Și­ atunci, opinia intră în acțiune. Vasile Pop este în al treilea an de cînd lucrează în atelier. Intr-o vreme, dădea mai mult pe fotbal, decît pe meserie. Să nu fi știut că meseria e bră­țară de aur? Grșit de prefil­­pus. Gravorii nu i-au cerut să se lase de sport. I-au dat însă să înțeleagă că a fi gravor tn sticlă înseamnă a fi artist. Ori arta cere sacrificii. — Mai joacă fotbal? — Nu. Acum își desăvîrșește cunoștințele profesionale. Virgil Munteanu, un an­ tî­­năr, oricît se străduia, nu reușea să intre în cadența co­lectivului. Nu-l ajutau puteri­le. La un moment dat, și-a fă­cut hotărîrea publică: — Mă las de meserie! Ion Chiorean, ceilalți comu­niști din atelier, au stat de Ion CORDOȘ (Continuare în pag. a aII-a) Comunistul Ion Chiorean la locul său de muncă. I Anul XXVII Nr. 7764; • Miercuri 27 octombrie 1971 , 4 pagini 30 bani CINCINALUL 7977-7975 AMPLU PROGRAM DE EDIFICARE SOCIALISTĂ EDITORIAL Planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale a României socialiste pe perioada 1971—1975, recent adoptat de Marea Adunare Națională, materializează concludent politica științifică marxist-leninistă a P.C.R. de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Sintetizind in ritmuri, proporții și nivele amplul program de prosperitate și progres jalonat de Congresul al X-lea al P.C.R., recentul plan cincinal reflectă intrutotul interesele și năzuințele întregului nostru popor. Caracteristica sa principală este dinamismul accentuat pe care il va cunoaște în următorii ani economia noastră națională. Răspunzfnd unor cerințe obiective ale progresului econo­mic și social, în următorii ani, industria, ramură hotărî­­toare a economiei noastre naționale, va cunoaște o dezvol­tare susținută. Față de cincinalul precedent, la sfârșitul ac­tualului cincinal, producția globală industrială a țării noas­tre va fi cu 71—81 la sută mai mare. Comparativ cu anul 1965, creșterea va fi și mai substanțială. Calculele efec­tuate evidențiază că în 1975 se va realiza o producție de _________ 3 ori mai mare decât în 1965. Deci, numai în zece ani, va avea loc o triplare. Ritmul anual înalt de dezvoltare — 11—12 la sută — nu este singura caracteristică demnă de reținut a procesului dezvoltării industriale a României socialiste in următoarea jumătate de deceniu. Sporurilor însemnate de producții ob­ținute în anii viitori li se vor alătura o îmbunătățire sub­stanțială a structurii industriei, permanenta modernizare a producției materiale, perfecționarea organizării și conduce­rii activității industriale. Reflectînd cerințele obiective ale progresului tehnic, ten­dințele dezvoltării științei și tehnicii pe plan mondial, in­dustria constructoare de mașini, chimia, electrotehnica, me­canica fină, precum și ramurile legate de valorificarea su­perioară a resurselor materiale vor cunoaște în ansamblul dezvoltării industriale o creștere mai accentuată. Orientarea dată dezvoltării industriale poartă, de aseme­nea, amprenta politicii de repartizare judicioasă a forțe­lor de producție pe întregul teritoriu al țării, fapt ce va permite dezvoltarea tuturor regiunilor, înflorirea și bună­­starea fiecărei localități. Raționala repartizare teritorială face posibilă folosirea eficientă a resurselor materiale și umane, apropierea marilor edificii industriale de resursele de materii prime. Concomitent cu progresele înregistrate în dezvoltarea i in­dustriei, și agricultura va cunoaște o amplă înflorire. Ca urmare a investițiilor acordate în perioada 1971—1975, duble față de cincinalul anterior, producția agricolă va spori cu 36—49 la sută. Creșterile prevăzute vor fi asigurate prin dezvoltarea multilaterală și intensivă a acestui sector, me­canizarea și chimizarea, folosirea celor mai adecvate și moderne metode agrozootehnice de lucru. Altfel spus, agri-Ion CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a II-a­ CREȘTEREA producției globale industriale Largă mobilizare, ritm intens de lucru pentru recuperarea restanțelor la semănat și stringer­ea recoltei In cooperativele agricole de producție din cadrul Consi­liului intercooperatist Bonțida se însămințează, în aceste zi­le, grîul pe ultimele hectare. Pînă marți seara, în cele 5 u­­nități — Bonțida, Jucu, Gă­­dălin, Răscruci și Coasta — au fost însămînțate cu grîu 1.532 hectare din 1.645 planifi­cate. Prin hărnicia mecaniza­torilor și a cooperatorilor, prin buna organizare a muncii din partea consiliilor de conduce­re și a specialiștilor din unități s-a reușit ca lucrările din cam­pania de însămînțări să fie încadrate în epoca optimă în majoritatea unităților. Așa cum am avut ocazia să relatăm, nu cu mult timp în urmă, cooperatorii din Jucu au luat un „demaraj“ bun în cadrul lucrărilor din actuala campanie de toamnă, de însă­­mînțare a griului și de strîn­gere fără pierderi a recoltei, menținîndu-se în fruntea coo­perativelor agricole din raza consiliului intercooperatist pî­nă la încheierea acestor lu­crări. —­ Marți, 26 octombrie, au fost însămînțate ultimele hec­tare cu grîu din cele 335 pla­ V. CALUGARU (Continuare în pag. a ll-a) După ce prin stră­dania lor, membrii celor 6 cooperative agricole de producție din raza municipiu­lui Dej au reușit ca în majoritatea lor să încheie recoltările, în prezent aceștia fac eforturi susținute pentru a încheia cu succes și campania însămînțărilor de toamnă. Astfel, cu mai multe zile în ur­mă, la C.A.P. Viile Pe ultimele suprafețe Dejului erau însă­mînțate toate cele 60 ha planificate cu orz, 30 ha cu secară fu­rajeră și 4 ha cu spanac. Luni, în a­­ceastă unitate s-au executat însămînțări­le și pe ultimele din cele 260 ha prevăzu­te cu grîu de toam­nă. Pe ultimele su­prafețe se fac însă­mînțări și la coope­rativele agricole de producție Cuzdrioara și Mica. I TELEGRAMĂ Tovarășului MAO TZEDUN, PREȘEDINTELE COMITETULUI CENTRAL­ AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Tovarășului CUI EIt-LAI, PREMIERUL CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII POPULARE CHINEZE Dragi tovarăși. Luînd cunoștință cu deosebită satisfacție de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Or­ganizației Națiunilor Unite, dorim ca în numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Mi­niștri ale Republicii Socialiste România, in numele între­gului popor român și al nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului frate chi­nez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii dreptu­rilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organiza­ția Națiunilor Unite și tn toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Organizației Națiunilor Unite, pentru cauza progresului și păcii in lume; ea constituie o victorie a politicii juste de recunoaștere a rolului și im­­portanței deosebite a Republicii Populare Chineze în viața internațională, a faptului că in zilele noastre rezolvarea du­rabilă și în conformitate cu aspirațiile popoarelor a marilor probleme ale contemporaneității nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărîre consacră, in mod solemn, realitatea de netăgăduit că în lume există o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul reprezentant legal al întregului popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezența Republicii Populare Chineze în O.N.U. va constitui o contribuție esen­țială la respectarea normelor dreptului internațional, la Creșterea rolului Organizației Națiunilor Unite în promo­varea principiilor independenței și suveranității naționale, deplinei egalități în drepturi, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forță și la amenințarea cu folosirea forței, care trebuie să guver­neze relațiile dintre state. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma convingerea că relațiile de prietenie și colaborare multilaterală dintre partidele și țările noastre, întemeiate trainic pe stimă și respect reciproc, pe principiile marxism—leninismului și internaționalismului socialist, vor cunoaște o dezvoltare con­tinuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forțelor antiimperialiste, al cauzei socialismului și păcii in lume. Urăm din toată inima succes deplin in activitatea pe care Republica Populară Chineză o va desfășura In Orga­nizația Națiunilor Unite și in celelalte organisme inter­naționale. NICOLAE CEAUȘESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA ION GHEORGHE MAURER, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA ACTUALITĂȚI DEJENE ȚINTARE OSTAȘILOR ȚARII" Sîmbătă după-marsă, pe te­renul sportiv al Liceului nr. 2 din Dej a avut loc un bogat și apreciat spectacol închinat Zilei Forțelor Armate ale Ro­mâniei. Cei aproape­ 1.000 de părinți, școlari și cadre didac­tice prezenți aici au apreciat după merit strădania școlari­­lor-artiști, soliști, recitatori sau membri în formațiile de cor, dans și orchestră.­ Cu mult interes a fost așteptată evoluția în spectacol a grupu­lui vocal de limbă franceză a Liceului nr. 2, câștigător al premiului I pe țară la Con­cursul artistic al pionierilor și școlarilor, ediția 1971. Alt spectacol închinat osta­șilor apărători ai patriei a a­­vut loc sîmbătă la Casa mu­nicipală de cultură. EXPOZIȚIE DE TABLOURI DIN FRUNZE ȘI FLORI De ci­te­va zile în sala Clu­bului Casei municipale de cultură din Dej se află des­chisă o Interesantă expoziție de tablouri create din frunze și flori presate și uscate. Au­torul celor peste 40 de lucrări expuse la Dej este clujeanuuL Fülöp Hermann. LA BIBLIOTECA MUNICI­PALA Pe lîngâ obișnuita activita­te de împrumutare a cărții pentru cititori, personalul Bi­bliotecii municipale din Dej desfășoară o susținută muncă de spriin metodic pentru bi­bliotecile afiliate din munici­piu și comunele suburbane. Pe linia acestor preocupări se în­scrie și recenta editare a ce­lui de-al 69-lea caiet „Biblio­teca publică“. Materialul me­todic este legat de „Chipul co­munistului oglindit în litera­tură“ și este întocmit de că­tre bibliotecara Valeria Ta­­maș. Printre recentele reali­zări ale bibliotecii municipale Dej se numără și cel de al III-lea catalog „Cărți noi“, în­tocmit de către lucrătorii bi­bliotecii, între care și M­ircea Lechințeanu, directorul insti­tuției. Catalogul nr. 3 cuprinde prezentările a 181 cărți, intra­te în bibliotecă în ultima vre­me. ȘEDINȚA CONSILIULUI PROFESORAL AL INSTITUTULUI AGRONOMIC „DR. PETRU GROZA’* »* Ieri la prînz a avut loc o ședință a consiliului profeso­ral al Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“ din Cluj. La ședință au participat to­varășii Aurel Duca, prim-se­­cretar al Comitetului jude­țean Cluj al P.C.R., președin­tele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Roman Morar, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Leontin Stoica, secre­tar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R., Grigore Dron­­doc, secretar al Comitetului de partid pe Centrul universi­tar Cluj. Ședința a analizat, pe baza unei informări prezentată de prof. univ. Ioan Puia, prorec­tor al Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“, măsurile luate pentru o mai strânsă le­gare a invățămîntului agricol de practică, precum și pen­tru creșterea ponderei și îm­bunătățirea predării științelor sociale în procesul de învă­­țăm­înt. Luînd cuvîntul, tovarășul Aurel Duca a subliniat faptul că, pe lingă atenția acordată pregătirii de specialitate a viitorilor ingineri agronomi, este necesar să se insiste în direcția formării unei gindiri economice care să-i ajute pe inginerii agronomi în efortu­rile depuse pentru valorifica­rea tuturor posibilităților ca­re există în diferite sectoare de activitate ale cooperative­lor agricole de producție. Sub acest aspect învățămîntul a­­gricol trebuie să fie orientat spre cunoașterea realităților concrete ale agriculturii noas­tre socialiste. Pe de altă par­te, a subliniat vorbitorul, in­ginerul agronom nu trebuie să fie numai un tehnician priceput, ci și un bun acti­vist, om politic și psiholog. Aceasta înseamnă că el tre­buie să aibă un nivel politic ridicat, care se obține atît prin însușirea științelor socia­le cit și prin munca de edu­cație pe care trebuie să o de­pună toate cadrele didactice din învățămîntul universitar agricol. In partea a doua a ședinței consiliului profesoral a fost sărbătorit prof. emerit Emil Negruțiu, rectorul Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“, cu prilejul împlinirii a 60 de ani. Felicitîndu-l pe cel săr­bătorit, tovarășul Aurel Duca i-a urat mulți ani de activita­te științifică și didactică, pusă în slujba progresului agricul­turii noastre socialiste, a creșterii noilor specialiști, multă sănătate și fericire. iliaiil IlIBLIHER IIIRHail BILIIIII Una din concluziile importante ce se des­prind din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activu­lui de partid din domeniul ideologiei și al activității politico-educative este necesitatea desfășurării unei munci continue și perseve­rente, pentru formarea și dezvoltarea la toți membrii de partid a înaltelor trăsături ce tre­buie să-i caracterizeze pe comuniști Experiența ne arată că în activitatea de e­­ducație comunistă nu este suficient să expui anumite principii și norme, ci trebuie să ac­ționezi, pe multiple planuri, pentru ca a­­ceasta să se transforme în convingeri și com­portare, să devină mod de viață, parte com­ponentă a activității oamenilor. De aici și ro­lul însemnat al organizațiilor de partid de a găsi mijloace adecvate de cultivare a înalte­lor trăsături moral-politice și a face din fie­care membru de partid un model pentru cei­lalți oameni ai muncii, un luptător activ pen­tru socialism, pentru echitate socială, pentru realizarea principiilor comuniste de organiza­re a societății, a principiilor noi de viață. Cum își îndeplinesc organizațiile de partid această importantă sarcină? Aceasta a fost tema unei dezbateri avute zilele trecute cu mai mulți secretari ai comitetelor de partid din cuprinsul județului. REDACȚIA: Ne-ar interesa de la început să aflăm părerea dumneavoastră asupra felu­lui în care comuniștii își înțeleg rolul și me­nirea în unitățile respective. Eugen MIHUȚ, secretarul comitetului de partid de la Metalul roșu: Este de necon­testat faptul că marea majoritate a membri­lor noștri de partid sunt pătrunși de senti­mentul responsabilității ce le revine in cali­tatea ce o au și se străduiesc să fie la înăl­țimea cerințelor. Acest lucru se exprimă prin hotărîrea cu care luptă pentru mobilizarea celor din jur la îndeplinirea sarcinilor de plan, prin curajul cu care scot la iveală lip­surile și neajunsurile, prin poziția fermă ce o adoptă față de rămășițele înapoiate din conștiința oamenilor. Nu o dată comuniștii dau dovadă de abnegație și eroism, de spirit de sacrificiu, de voință și dîrzenie in îndepli­nirea sarcinilor ce li se trasează. Principiali­tatea partinică, combativitatea revoluționară, intransigența față de fenomenele negative, a­­titudinea înaintată față de muncă, față de a­­verea obștească, comportarea demnă în ca­drul colectivului, în societate și familie sunt trăsături definitorii ale multor comuniști. Emil Crișan, secretarul comitetului de partid de la Nodul C.F.R.-Cluj: Intr-adevăr, cei mai mulți membri de partid întrunesc majoritatea calităților moral-politice și profe­sionale ce se cer unui comunist. Nu e mai puțin adevărat însă că se mai găsesc și din­tre aceia care se rezumă doar la îndeplinirea sarcinilor profesionale și nu participă la ac­tivitățile politico-educative, nu constituie un exemplu de conduită în viața personală. U­­nii membri de partid, în dorința de a nu „su­păra" pe nimeni, trec nepăsători pe lângă fe­nomenele negative sau se mulțumesc doar să le sesizeze fără a lua poziție pentru curmarea acestora. Mai avem și dintre aceia care ig­noră legile echității sociale, pun interesele personale mai presus de cele generale, socot că lor li se cuvine mai mult decit altora, că își pot permite să ducă o viață neconformă principiilor eticii socialiste. Tocmai de aceea consider ca deosebit de important programul adoptat de conducerea partidului și concreti­zat în planurile noastre de măsuri, în care accentul se pune pe promovarea cu insistență a înaltelor valori morale în rândul tuturor comuniștilor.­­ REDACȚIA: Care sunt mijloacele prin care se asigură realizarea obiectivelor stabi­lite? Floarea GAVRIȘ, secretarul comite­tului de partid de la „Terapia" Cluj. Forme și mijloace sunt foarte multe și ele diferă de la o organizație la alta. Dar, după cum a sub­liniat și tovarășul Nicolae Ceaușescu, rolul principal în organizarea activității membrilor de partid și educarea comuniștilor trebuie să-i joace adunările de partid. Ceea ce ne preocupă este ca toate adunările să devină, intr-adevăr, nu numai un mijloc de dezbatere colectivă a problemelor, ci și o școală de e­­ducație comunistă, de confruntare a părerilor, de răspindire a ideilor și concepțiilor parti­dului, de criticare a neajunsurilor, de găsire a soluțiilor adecvate în munca cu oamenii. Nemeti ANDREI, secretarul comite­tului comunal de partid Chinteni: Ceea ce lip­sește din multe adunări ale organizațiilor noas­tre de partid este analizarea de pe poziție partinică a fenomenelor. Chiar și atunci cînd se dezvăluie lipsuri, se uită că de apariția și existența lor se fac vinovați în primul rînd comuniștii, că în asemenea cazuri ei nu și-au îndeplinit întocmai obligațiile statutare și că, deci, trebuie să se intervină cu fermitate la această direcție, trăgîndu-i cu severitate la răspundere pe linie de partid. Trebuie să re­cunoaștem că la ultimul timp, cu unele ex­cepții, organizațiile de partid n-au fost sufi­cient de intransigente față de asemenea feno­mene, combativitatea și exigența partinică au fost înlocuite pe alocuri cu o atmosferă căl­dură, de „înțelegere" reciprocă. Grigore MARCUȘ, secretarul comi­tetului comunal de partid Panticeu: Să nu uităm că, de cele mai multe ori, conținutul adunări­lor, rolul lor educativ depinde de modul în care sunt pregătite de către birourile organi­zațiilor de bază. Și nu puține sînt cazurile cind formalismul și superficialitatea se ma­nifestă direct, înlocuind munca educativă cu șabloane și tipare neconvingătoare. La C.A.P. Cubleș, bunăoară, adunările de partid au a­­vut pînă de curind un pronunțat caracter șa­blonard, ascultînd de regulă informări sche­matice asupra mersului lucrărilor agricole. Ca urmare, atît prezența și participarea mem­brilor de partid la discuții, cît și influența a­­supra conștiinței lor lăsa întotdeauna de do­rit. Intre cei peste 50 de membri de partid se găsesc și oameni care nu s-au evidențiat a avea înalte calități, al căror exemplu bun să fie urmat de toți cooperatorii. Așa se ex­plică întârzierile în efectuarea lucrărilor agri- Dezbatere consemnată de Victor LENȚA (Continuare in pag. a III-a) O sarcină de mare răspundere: mm a mmm whim UE CMHCKH 3

Next