Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)

1971-11-26 / 7790. szám

PROIETARI m TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Adunările pentru dări de seamă în organizațiile de partid PRILEJ DE ADÎNCI REFLECT» tn cuprinsul Județului nos­tru, ca și în întreaga țară, au loc în prezent adunări pentru dări de seamă ale organiza­țiilor de partid. Ele se înscriu ca un eveniment de mare im­portanță în ansamblul efortu­rilor economice și al vastului program de educație comunis­tă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. La Fabrica de pielărie și în­călțăminte din Cluj, adunări­le de dări de seamă sunt pe terminate. Marea majoritate s-au caracterizat printr-un înalt spirit de responsabilitate partinică, generată de docu­mentele din iulie și 3—5 noiembrie a.c. ale conducerii partidului nostru. Cum era și firesc, dările de seamă și dezbaterile au relie­fat preocuparea organizațiilor de partid, a comuniștilor, pen­tru îndeplinirea la un nivel calitativ superior a sarcinilor de producție și de export, a angajamentelor luate pe anul curent. Comuniștii de la Pr’Oiectare, spre exemplu, au analizat atenția ce s-a acor­dat activității de creație, in­troducerii noilor modele în fa­bricația de serie, realizării la timp a colecțiilor și mostrelor pentru export, îmbunătățirii calității produselor executate in cadrul secției. S-a remarcat faptul că în timp de un an de zile s-au creat peste 1.700 de modele noi de încălțăminte pentru bărbați, femei și copii. Colecția de modele pre­zentată la cel de al V-lea Pa­vilion de mostre s-a bucurat de o apreciere deosebită, fa­bricii fiindu-i atribuit premiul I pentru creația de încălță­minte, cantități considerabile fiind contractate de beneficia­rii interni și externi. în centrul dezbaterii adună­rii de partid din secția între­ținere s-a aflat modul în care s-a acționat pentru îmbună­tățirea calității lucrărilor de întreținere și reparații și redu­cerea duratei de execuție. S-au menționat eforturile de­puse de salariații secției, din îndemnul comuniștilor, cu oca­zia opririlor planificate a u­­nor instalații, cînd intr-un ter­men scurt au fost revizuite și reparate toate utilajele, evi­­tindu-se în felul acesta stag­nările ulterioare ale instalații­lor tehnologice. Cert este că toate secțiile și serviciile, organizațiile de partid din cadrul acestora, și-au adus o contribuție de seamă la rezultatele bune pe care fabrica le-a obținut în a­­cest an, concretizate în depă­șirea planului producției glo­bale cu aproape 30 milioane lei, a producției marfă cu 23.400.000 lei, dindu-se peste plan, 92.500 perechi încălță­minte. Sarcinile pentru export au fost depășite cu 1.700.000 lei valută, iar angajamentele cu aproape 4.000.000 lei. Dările de seamă, ca și par­ticipanții la dezbateri nu s-au rezumat numai la evidenție­rea rezultatelor obținute. In dorința de a afirma și mai puternic rolul de forță politică conducătoare al organizațiilor de partid și a ridica nivelul activității acestora, în adunări au fost criticate cu curaj fe­nomenele negative din con­ducerea activității economice, cum ar fi greșelile în execu­tarea unor modele și expedie­rea cu întîrziere a unor mos­tre pentru beneficiarii exter­ni, nerealizarea indicatorului croit fețe, returnările de la secția cusut pe rame, slaba calitate a unor lucrări de în­treținere și reparații, indisci­plina și nerespectarea unor procese tehnologice etc. Nu putem trece cu vederea peste lipsurile din activitatea noas­tră productivă — se spunea în adunarea organizației de bază Cusut pe rame, schimbul II. Aceasta ar însemna să perse­verăm în greșeli și ar consti­tui o frînă în calea dezvoltării și perfecționării activității fie­căruia dintre noi. în același timp, în adunări s-au căutat soluții de reme­diere a neajunsurilor, de îm­bunătățire continuă a activi­tății productive, insistîndu-se asupra aplicării cu perseve­rență a metodei controlului în lanț și sporirii responsabilită­ții factorilor de conducere și a tuturor comuniștilor pentru bunul mers al muncii. Adunările ce au avut loc au constituit, totodată, un mi­nunat prilej de abordare a problemelor vieții interne de partid, de analiză a modului în care organizațiile de partid, birourile acestora, s-au pre­ocupat de sporirea spiritului de răspundere, a exigenței și combativității membrilor de partid, de promovarea demo­crației interne și a principiu­lui muncii și conducerii co­lective, de asigurarea clima­tului favorabil exprimării deschise a părerilor și crește­rea rolului educativ al adună­rilor generale. Peste tot se re­simte o îmbunătățire a pre­gătirii și desfășurării adunări­lor de partid. Ele se ocupă cu mai multă competență de problemele majore ale colec- Victor LENȚA (Continuare în pag. a lll-a) V I • • Anul XXVII Nr. 7790 Vineri 26 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani Cetatea luminii de la Porțile de Aer Fotografia: I. MICLEA-MIHALE WWVȘ^^VWS/^^WWVWWV//WWW\/WWWWWWVW Cit am cheltuit în acest an pentru o mie lei producție marfă? • Ce parte din economiile realizate sunt re­zultatul efortului propriu? • în plan econo­mii, în practică pierderi • Economii, dar de ce nu la nivelul posibilităților? • Legile sunt obligatorii, să nu uităm de elei în complexul măsurilor lua­te de partidul nostru pentru perfecționarea activității pro­ductive, un obiectiv de primă importanță îl constituie creș­terea continuă a eficienței ac­tivității economice. Concomi­tent cu introducerea pe scară largă a progresului tehnico­­științific în toate ramurile producției materiale, are loc și procesul de maximizare a randamentului ce se obține în tot mai multe unități prin u­­tilizarea resurselor de care dispun. Pe această linie, în dome­niul producției industriale, un rol crescînd revine reducerii nivelului cheltuielilor la 1 000 lei producție-marfă. Acest in­dicator răspunde în mare mă­sură imperativului de caracte­rizare a eficienței activității productive și oferă posibili­tatea aprecierii activității de ansamblu în domeniul redu­cerii prețului de cost al în­tregii producții-marfă, compa­rabilă și necomparabilă. După cum este cunoscut, ni­velul cheltuielilor de produc­ție la 1­000 lei producție mar­fă rezultă din raportarea pro­­ducției­ marfă evaluată la preț de cost, la totalul producției marfă evaluată la prețul cu ridicata al întreprinderii și ponderarea cu 1000. Prin ur­mare, cu cit valoarea produc­­ției­ marfă evaluată la preț de cost este mai mică, cu atît e­­ficiența este mai ridicată. .­■pin analiza succintă a si­tuației înregistrate pe 9 luni ale anului curent în industria județului nostru, rezultă că fa­ță de 870,3 lei cit s-a planifi­cat la 1 000 lei producție-mar­­fă, s-au cheltuit efectiv 868,5 lei. Așadar, cheltuielile de producție au scăzut față de plan cu 1,8 lei la fiecare 1 000 lei producție-marfă. Esențialul ce trebuie reți­nut din acest rezultat constă în faptul că prin reducerea cheltuielilor de producție cu 1,8 lei, s-a obținut pentru fie­care 1­000 lei producție-marfă un beneficiu potențial supli­mentar de 1,8 lei. Problema pe care vreau s-o supun atenției este aceea a principalilor factori a căror acțiune se regăsește în nive­lul cheltuielilor de producție și, în ultimă analiză, să stabi­lesc partea ce se datorează e­­fortului propriu. Nu încape îndoială că rezul­tatul obținut pe ansamblul in­dustriei județului este rodul aplicării măsurilor luate de multe întreprinderi ale căror Deci reducerea cheltuielilor a 1­000 lei, care oglindește c­­ortul propriu al întreprinde­­ilor este doar de 0,3 lei și nu colective de salariați, tu du­bla lor calitate de proprietari și producători, au acționat cu pricepere și energie , pentru i­­dentificarea și utilizarea mul­tor rezerve de ieftinire a ac­tivității productive. Am în vedere colectivele de la uzî­­iv* *'ie <■Triumf',­ Tehnofrig, Ar­mătura, Fabrica de porțelan din Cluj, Fabrica­­,9 Mai" și Electroceramica din Turda, Combinatul de celuloză și hîr­­tie — platforma Dej etc., ca­re au acționat cu rezultate pozitive asupra principalilor factori ce determină nivelul cheltuielilor de producție: creșterea productivității mun­cii, a volumului producției, re­ducerea consumurilor specifi­ce, îmbunătățirea indicilor de utilizare a utilajelor, a teh­nologiilor de fabricație, redu­cerea cheltuielilor cu aprovi­zionarea tehnico-materială etc. Rezultatele de ansamblu obținute se datoresc însă nu­mai efortului propriu, întrucît mărimea cheltuieli­lor depinde de influența exer­citată concomitent de mai mulți factori: structura pro­ducției, prețul cu ridicata și prețul de cost, se poate des­compune această influență și se poate măsura exact con­tribuția fiecărui factor la re­ducerea cheltuielilor planifi­cate. Procedînd așa ajungem la următoarea situație: de 1,8 lei ci­ rezultă efectiv în urma acțiunii tuturor facto­rilor. (Continuare în pag. a III-a) : influența modificării structurii producției -p 4,0 lei _ influența modificării prețului cu ridicata —5,5 lei — influența modificării­ pr­ețului de cost____—0,3 lei Total —1,8 lei A» noiembrie 1971. t c Tarnița. Decor de iar­­nă timpurie. Maistrul Petre Toșa, șeful betoniștilor de la baraj, ne spune zîmbind, cu șiretenie izvorită din experiență și în­țelepciune, cu bucurie dată de faptă împlinită: — Gata, am prins cele mai grele ploturi, adică 10, 11 și 12. Duminica trecută, când am lucrat la 11, a fost o zi de mare încordare pentru noi toți, dar a trecut cu bine. — Fiți bun și explicați ci­titorilor ce sunt ploturile și cum le-ați prins. — Să încerc a lămuri pro­blema. Văzut în secțiune longitudinală, adică de la un­ versant la altul, barajul apa­re, la cota inițială, ca un pro­fil de vale, mai bine zis de fundație concavă, deschisă în sus. Ei, bine, această fun­dație este împărțită in sec­toare, nemijlocit legate între ele, numite ploturi. Turnarea betonului se face pe ploturi. Este o operație extrem de pretențioasă și delicată din punct de vedere tehnologic, mai ales cînd afectează zona centrală, așa cum a fost ca­zul cu ploturile 10, 11 și 12. Spunînd că le-am prins, am vrut să afirm că turnarea primelor lamele de beton a decurs în condiții optime și am scăpat de un dușman de temut: infiltrația apelor. — Ce dificultăți ați avut cu 11? — Au fost condiții de lu­cru foarte neprielnice. Tur­narea primei lamele, înaltă de 1 metru, s-a făcut pe frig și ninsoare, însă sub egida unei complexe aparaturi de măsură și control (tempera­tură, umiditate, presiune, re­zistență și altele). Peste a­ceasta lamelă se vor turna altele de 2 metri grosime. — La celelalte ploturi cum stați? — 12 a ajuns deja la o înălțime de 9 metri, fiind cel mai avansat ca volum de turnare. La 10 turnăm 5 la­mele de 1 metru, apoi va veni rîndul uneia de 2 metri. Va sosi astfel și momentul cină vom preda temporar plotul 10 celor de la energo­­montaj pentru a instala con­ducta forțată (blindaj de oțel) prin care apa din lac va cădea în agregatele hi­drocentralei, care va fi construită în aval, chiar la piciorul barajului. După in­stalarea conductei forțate, vom continua­ turnarea be­tonului în plotul 10. De alt­fel turnarea betonului este o operație care, o dată în­cepută, se desfășoară conti­nuu, extinzîndu-se în toate Lucian SÂMBOAN (Continuare în pag. a lll-a) Interviul zilei Gala, am prins cele mai grele ploturi" Tarnița. Continuă excavațiile pentru Centrala hidroelectrică COMUNICAT COMUN La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federati­ve Iugoslavia, președintele U­­niunii Comuniștilor din Iugo­slavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socia­­listă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971. înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej Municipiul Timi­șoara, întreprinderile indus­triale „Electromotor" și „Indus­tria Linii“ și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, teh­nicienii și inginerii acestor în­treprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o căldu­roasă primire înalților oaspe­ți — expresie vie a sentimen­telor de prietenie și stimă re­ciprocă ce caracterizează rela­țiile româno—iugoslave, în timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniș­tilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat: Din partea română, tovară­șii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., Ilie Ver­­deț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., vicepre­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno—iugoslavă de colabo­rare economică, Corneliu Mă­­nescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mi­­tea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, amba­sadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tova­rășii: Genial Bredici, președin­tele Consiliului Executiv Fe­deral al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Drago­­slav Markovici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiu­lui Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia, Stane Do­­lani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezi­diului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Tepa­­vaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniș­tilor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Con­siliului Executiv Federal, pre­ședintele părții iugoslave în Comisia mixtă româno—iugo­slavă de colaborare economică, Isa Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui re­publicii, Milos Mejovski, con­silierul președintelui republi­cii pentru probleme de poli­tică externă, Giura Vukolici, director în Secretariatul Fe­deral pentru Afacerile Exter­ne, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pen­tru Afacerile Externe, în cadrul convorbirilor, des­fășurate într-o atmosferă prie­tenească, cordială, de deplină înțelegere și încredere reci­procă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în con­tinuare a prieteniei și colabo­rării dintre Republica Socia­listă România și Republica So­cialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniști­lor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor interna­ționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncito­rești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării vii­toare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența României și Iugoslaviei in o­­pera de construire a socialis­mului.­ ­ Președinții Nicolae Ceaușes­cu și Iosip Broz Tito au evi­dențiat cu deosebită satisfacție (Continuare în pag. a IV-a) ia [UNK]•■ [UNK] [UNK] ȘEDINȚĂ FESTIVĂ A SENATULUI INSTITUTULUI POLITEHNIC ieri la prînz a avut loc șe­dința festivă a Senatului In­stitutului politehnic, cu oca­zia trecerii prof. dr. docent ing. Alexandru Domșa, profe­sor emerit, în rîndul profe­sorilor consultanți ai institu­tului, în cei 35 de ani de activitate didactică, în calita­te de director al Institutului de mecanică, apoi rector al Institutului politehnic — cti­tor al primei școli tehnice superioare din Transilvania — inginerul­­ Alexandru Dom­șa a desfășurat o activitate perseverentă, multiplă și fruc­tuoasă, pe plan organizatoric, didactic și științific. Cu ex­periența conducerii fostei școli­­ de subingineri electro­mecanici, D-sa a îmbinat, în activitatea didactică, aspectul instructiv cu­ cel educativ, le­­gînd organic ,cunoștințele, teo­retice de cele­­ practice, fiind părintele­ spiritual al multor generații de studenți, din care mulți sunt astăzi personalități în știință și producție. Crea­tor al școlii clujene de meta­lurgia pulberilor, izvorîtă din necesitățile producției meta­lurgice și constructoare de mașini, omul de știință Ale­xandru Domșa a reprezentat cu cinste știința clujeană în țară și peste hotare, fiind a­­les membru în două impor­tante institute de cercetare de metalurgia pulberilor. Tot D-sale i s-a încredințat, la înființare, conducerea Centru­lui de cercetări în metalurgia pulberilor, calitate în care depune o rodnică activitate organizatorică și științifică, contribuind la soluționarea u­­nor importante probleme ale economiei naționale. în cadrul ședinței festive a Senatului, prof.­ dr. docent ing. Alexandru Domșa, profe­sor emerit, a fost felicitat, pentru succesele activității D-sale, de către prof. dr. ing. Bazil Popa, rectorul Institutu­lui politehnic, prof. ing. Gheorghe Petriceanu, decanul Facultății de mecanică, conf. ing. Horia Colan, din partea catedrei de Tehnologia meta­lelor, studentul Viorel Ga­liș, Remus Bucșa, prim-secre­­tar al Comitetului municipal de partid Cluj, primarul Clu­jului, Roman Morar, secretar al Comitetului județean de partid. Mulțumind pentru aprecie­­rile elogioase, pentru felicitări și urările de sănătate și ac­tivitate îndelungată, alături de cadrele didactice ale insti­tutului, prof. Alexandru Dom­șa a subliniat meritele co­lectivului de cercetare pe ca­re l-a condus, sprijinul primit din partea organelor locale de partid și de stat, al între­prinderilor județului, în reali­zarea obiectivelor didactice și științifice ale Institutului și a promis pentru viitor sprijinul său, în final a urat activitate prodigioasă cadrelor didacti­ce și studenților Institutului politehnic clujean. Aspect din secția montaj a uzinei constructoare de mașini — Unirea Cluj t mozaic arbean • La cele 24 de adunări generale ale salariaților, ți­nute recent, au luat cuvîn­­tul 154 de oameni ai mun­cii care au făcut 288 de pro­puneri eficiente cu caracter economic-social și de protec­ție a muncii. • în următorii doi ani, la Stațiunea experimentală agricolă se va construi, din fonduri de investiții, un bloc cu 12 apartamente și o cen­trală termică. • Prin lucrări de reame­­najare, în anul viitor, re­țeaua de desfacere a I.C.S. Produse Industriale, se va îmbogăți cu un magazin cu produse pentru noii năs­cuți și un altul pentru expu­nerea mobilei. • Din cele peste 2 milioa­ne lei afectate pentru in­vestiții la cooperativa „De­servirea“, începînd din anul viitor, în cadrul atelierului mixt, se vor mai introduce și activitățile lăcătușerie, tîmplărie, reparații obiecte de uz casnic, rebobinări și reparații auto. • Numai într-un an de zile, atelierul de preparate din carne al Industriei căr­nii, și-a triplat activitatea. Datorită preocupării condu­cerii întreprinderii, suitei bogate de sortimente, recent i s-au mai alăturat și al­tele. Este vorba de intro­ducerea în fabricație a sala­mului „Victoria“, „Turist“, a șuncii presate, tobei cu șo­­ric, cîrnațului „Dobrogea“ și a caltaboșului „Mănăștur“. • Pentru a se acomoda ci­ mai repede la condițiile specifice producției indus­triale, tinerii absolvenți de facultăți de la Electrocera­mica au fost repartizați să lucreze în colective formate din specialiști cu o îndelun­gată practică. Muncind îm­preună, ei au reușit să con­tribuie, prin aplicarea unor studii, la modernizarea a 70 la sută din produsele între­prinderii și la asimilarea a 50 de produse noi cu înalți parametri tehnici.­­ Peste 2300 de cadre tehnice din întreprinderile republicane, numai în acest an au studiat și consultat cu regularitate documentația tehnică pe care au avut-o în dotare. • Cadrele tehnice de spe­cialitate de la Fabrica de sticlărie au rezolvat, în de­curs de un an, cîte una sau două teme cuprinse în pla­nul M.T.O. Astfel și-au găsit soluționarea fabricarea sti­clei colorate, determinarea cantitativă a tensiunilor in­terne, aplicarea industrială a laserului, îmbunătățirea pro­prietăților fizico-mecanice ale klingerelor de 40 atmosfere și altele. • Aplicarea studiilor pri­vind eficiența economică a exploatării calcarului, în două trepte de exploatare, trecerea în autogestionarea sectoarelor mari etc., vor a­­duce Fabricii de ciment o e­­conomie anuală de 2 milioa­ne lei. Ion CORDOȘ Peste prevederile planului anual de export obiectele de porțelan fabri­cate la Cluj au început să fie tot mai mult cunoscute peste hotare, atît pentru calitatea lor cît și pentru promptitudi­nea cu care cei care le pro­duc își onorează obligațiile asumate. Dovezi în această di­recție sînt destule. Nu ne vom opri însă decît asupra uneia — îndeplinirea încă din 20 noiembrie a planului de ex­port pe anul 1971. îndeplinire e însă prea puțin spus. Cal­culele făcute la data respec­tivă dovedesc că Fabrica de porțelan reușise să livreze cu H,1 0/« mai mult decit preve­derile planului anual de ex­port. Așadar, pe lîngă faptul că obligațiile asumate au fost onorate cu aproape o lună și jumătate mai devreme, clien­ților le-a fost livrată în plus o cantitate de 41.400 obiecte de porțelan. Prin urmare, nu e de mirare că în anul viitor va lua drumul diverselor țări o­ cantitate de porțelan cu 2500/h mai mare față de acest an. tV

Next