Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)

1972-04-08 / 7903. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, MNIJI-VÂL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Uzina „Tehnofrig“. Ioan Horvat, șef de echipă din secția de ansamble sudate, lucrând la montarea unui bazin de lapte de 2.000 I. PRIMUL TRIMESTRU A FOST ÎNCHEIAT CU BINE. IN AL DOILEA SE AȘTEAPTĂ SUCCESE ȘI MAI MARI Pregătindu-și din timp condițiile necesare unei des­fășurări normale a activită­ții productive, folosind cu randament superior mașinile și utilizînd mai chibzuit for­ța de muncă, întreprinderile industriale din județ au rea­lizat peste plan, în primul trimestru, însemnate canti­tăți de produse. Printre al­tele au fost date suplimen­tar economiei naționale: 787 tone oțel aliat, 423 tone la­minate finite pline, produse ale industriei electrotehnice și electronice în valoare de 2.458 mii lei, medicamente în valoare de aproape 9 mi­lioane lei, 2.600 tone ciment, 2.458 mc prefabricate din beton armat, peste 300.000 cărămizi și blocuri ceramice, mobilier din lemn în valoa­re de 2.900.000 lei, 18 mii mp țesături. Aceste realizări au făcut ca prevederile de an­samblu la producția globală, să fie depășite cu 76 mi­lioane lei. O caracterizare sintetică a calității produc­ției obținute în ultimele luni în industria județului o fac cu deosebită concludență realizările la producția mar­fă vîndută și încasată, indi­cator la care prevederile tri­mestrului I au fost depășite cu peste 5 la sută. Expresie a calității activi­tății desfășurate în trimes­trul recent încheiat o consti­tuie și ritmul în care a cres­cut productivitatea muncii, contribuția acesteia la obți­nerea sporului de producție față de anul trecut depășind 80 la sută. La obținerea acestor rezul­tate un aport deosebit au a­­dus Industria sîrmei Cîmpia Turzii, Electroceramica și U­­zina chimică din Turda, Fa­brica de produse refractare Dej, Clujeana, Fabrica de tricotaje Someșul, întreprin­derile industriei locale, care și-au îndeplinit sarcinile tri­mestrului la principalii in­dicatori cu multe zile în a­­vans. Subliniind realizările pri­mului trimestru, socotim to­tuși necesar să reținem a­­tenția și cu unele aspecte a căror eliminare este de na­tură să contribuie la ridica­rea pe o treaptă superioară a activității productive. Mă refer în primul rînd la o e­­șalonare neechilibrată a sar­cinilor de producție în ra­port de timp și de potenția­lul productiv. Sub acest as­pect primele două luni din trimestru au reprezentat pe­rioade lejere, în timp ce lu­na martie a apărut ca o pe­rioadă aglomerată. Este su­ficient să arătăm că 37 la sută din prevederile trimes­trului I au revenit lunii martie. O asemenea reparti­zare a sarcinilor de produc­ție creează un lanț de nea­junsuri atît la producători cît și la beneficiari. Printre întreprinderile care nu și-au defalcat judicios pianul tri­mestrului se află Fabrica de produse cosmetice, întreprin­derile de industrializare a laptelui și cărnii, uzina Triumf. Se acreditează pe a­­locuri scuza cu ciclul lung de fabricație al unor produ­se sau cu scadența în luna a III-a a unui mai mare volum de obligații contrac­tuale. O examinare atentă a­­testă însă că dacă totul se face la timpul prevăzut, munca în asalt la sfîrșit de trimestru nu se justifică nici la nivel de întreprindere și cu atît mai puțin la nivel de județ. Adăugăm și aspectul ne­gativ al rămînerilor în ur­mă la unele sarcini de plan, situații care atrag și ele nu­meroase neajunsuri. Dintre întreprinderile care au ră­mas datoare la una sau mai multe poziții din planul tri­mestrului î, menționăm: Fa­brica de sticlărie Turda, Me­talul roșu, exploatările mi­niere Cluj, Căpuș și Aghireș, întreprinderea locală Tur­­deana și altele. Ambele aspecte trebuiesc grabnic înlăturate pentru a asigura în viitor o producție ritmică în fiecare întreprin­dere industrială. Avem con­vingerea că oamenii muncii din întreprinderi, sub îndru­marea organizațiilor de partid, își vor mobiliza și mai mult eforturile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan în perioa­da ce urmează. Tuturor le urăm succes ! Mihai ZAHARESCU CU 9 ZILE MAI DEVREME Maistrul principal Vasile Vana, echipele lui Grigore Su­­ciu, loan Rusu IV, Francisc Cubleșan, Boldogi Elemer, Szarvadi Alexandru, Taur Si­gismund, grupa de sudori for­mată din Romul Borza, Major Sigismund, Vasile Balea și alții, toți oameni cu simțul răs­punderii și stăpîni pe meserie, și-au înscris numele pe una din faptele cele mai de sea­mă întîmplate în ultima vre­me la Fabrica de ciment din Turda în cadrul efortului pe care acest harnic colectiv îl face pentru a asigura șantie­relor de construcții cît mai mult ciment și alte materia­le de construcții. E vorba de cuptorul nr. 8 de clincher, care a ieșit din reparație capitală cu 9 zile mai de­vreme, creîndu-se ast­fel posibilități pentru obține­rea unei producții suplimenta­re de cel puțin 9 000 tone de ciment. In plus reparația a fost executată de un efectiv de numai 120 de oameni, față de 200 cît lucrau în mod normal pînă acum la asemenea­­ cup­­toare de mare tonaj. O dată cu reparația, cuptorului i s-au adus și unele îmbunătățiri funcționale prin introducerea unui exhaustor de capacitate mărită și a unei doze de lan­țuri mai perfecționată, mărin­­du-i nu numai productivitatea dar mai ales economicitatea. Consumul de combustibil sca­de cu 7 mc pe tona de produs, iar cel de energie electrică cu peste 40 kW. Este vorba deci de un record în materie de reparații capi­tale. Inginerul Ioan Oprea, mecanicul șef, ne desfășoară în fața ochilor un cuprinzător grafic. „In el constă „secretul“. Reparația a fost executată pen­tru prima dată pe baza metodei drumului critic care ne-a per­mis urmărirea și executarea întocmai a fiecărei faze de lu­cru pe ore, schimburi, echipe etc. Lucrul a fost organizat în trei schimburi și la sfîrșitul fiecărui schimb se făcea ana­liza modului cum s-a lucrat, ce trebuie întreprins pentru înlăturarea diferitelor greutăți ivite etc. O dată cu efectua­rea reparației capitale s-a fă­cut și normarea muncii la re­pararea răcitorului grătar pentru extinderea în vii­tor a lucrului în acord glo­bal. Un mare avantaj ne-am creat prin pregătirea reparați­ei la care un aport deosebit și-a adus subinginerul Vasile Feldinger. Din timp a fost pre­gătit , exhaustorul, subansam­­blele și piesele pentru noua zonă de lanțuri, virola conică și cilindrică, labirinții de e­­tanșare etc. In același timp s-a colaborat cu Uzina „Inde­pendența“ Sibiu în problema calității sudurilor. Experien­ța cîștigată ne va fi de un real folos la viitoarele repara­ții capitale“. , , Al. SOMEȘAN Anul XXVIII Nr. 7903 • Simbătă 8 aprilie 1972 • 4 pagini 30 bani VERNISAJUL EXPOZIȚIEI DE ARTĂ PLASTICĂ A CENACLULUI TINERETULUI Ieri la prînz, în sălile Ga­leriilor mari ale Fondului plastic, a avut loc vernisajul expoziției Cenaclului tineretu­lui de pe lîngă Filiala Cluj a Uniunii Artiștilor Plastici. Or­ganizată în cinstea semicen­tenarului Uniunii Tineretului Comunist, expoziția prezintă 117 lucrări aparținînd unui număr de 49 de membri ai ce­naclului, 22 de sculpturi, 59 de picturi, 26 de lucrări de grafică și 10 lucrări de artă decorativă. Tinerii expozanți demonstrează, în mare parte, personalități artistice formate, stăpîne pe mijloacele folosite­­ de o mare varietate în ex­poziție. La vernisaj au fost prezenți tovarășii Liviu Văcariu, pre­ședintele Comitetului județean pentru cultură și educație so­cialistă, Ioan Beu, vicepreșe­dinte al Consiliului popular județean, Ion Noja, secretar al Comitetului județean U.T.C., oameni de artă și cultură, plasticieni, studenți, un nume­ros public. Festivitatea a fost deschisă de pictorul Gheorghe Apostu, secretarul Cenaclului tinere­tului. Tovarășul Arghir Mo­­ceanu, prim-secretar al Comi­tetului municipal Cluj al U.T.C., a salutat expoziția ti­nerilor plasticieni clujeni, ca­re omagiază organizația revo­luționară a tineretului. Despre activitatea tinerilor creatori clujeni și valoarea exponatelor a vorbit criticul de artă Mir­­cea Țoca, CURS DE PERFECȚIONARE A PROFESORILOR DE ȘTIINȚE SOCIALE Documentele partidului nostru privitoare la intensifi­carea muncii politico-ideologice în m­odul tuturor catego­riilor d­e oameni ai muncii, inclusiv a tinerei generații, au subliniat cu pregnanță necesitatea îmbunătățirii sistemului de predare a științelor sociale în școlile de toate gradele. Ca urmare, în perioada ce s-a scurs, s-au luat numeroase măsuri de ridicare a calității muncii în acest domeniu. Printre ele, se înscrie și deschiderea în cursul zilei de ieri a unui curs de perfecționare cu profesorii de științe sociale din școlile de cultură generală, licee de specialitate și școli profesionale. Organizat de Academia de științe social-politice „Ște­fan Gheorghiu“, cu sprijinul Ministerului Educației și în­­vățămîntului, cursul funcționează pe lingă Școala interju­dețeană de partid Cluj și cuprinde profesori din 11 județe învecinate. Activitatea comună se va desfășura în trei eta­pe, și anume: 7—18 aprilie, 26 august — 14 septembrie și 20 — 29 decembrie a.c. In acest interval de timp, participanții vor aprofunda, pe baza studiului individual și a celorlalte activități organi­zate, conceptele ideologice și teoretice ale partidului, se vor informa asupra problemelor noi din domeniile specialităților respective, își vor îmbogăți metodele de transmitere a cu­noștințelor către elevi, de organizare și utilizare a cabi­netelor de științe sociale. Expunerile, dezbaterile vor fi asigurate de lectori ai C.C. al P.C.R., cadre universitare de la Academia „Ștefan Gheorghiu“ și din Centrul univer­sitar clujean, lectori ai Școlii interjudețene de partid. La festivitatea de deschidere a cursului au luat parte tovarășii Roman Morar, secretar al Comitetului județean de partid, prof. dr. Marin Popescu, decanul Facultății de studii politico-economice a Academiei de științe social-po­­litice „Ștefan Gheorghiu“, Gabriela Bărbulescu, inspector ge­neral la Ministerul Educației și învățămîntului, Adrian Pop, lector la catedra Instrucția de partid a Academiei „Ștefan Gheorghiu“, și Vasile Degan, directorul Școlii interjudețene de partid. Cu acest prilej, tovarășii prof. dr. Marin Popescu și Gabriela Bărbulescu au subliniat importanța organizării cursului și au făcut recomandări asupra modului de desfă­șurare a activității acestuia. In cuvîntul său, tovarășul Roman Morar a adresat, în numele Comitetului județean de partid, un bun venit celor prezenți, exprimîndu-și convingerea că vor găsi în Cluj condițiile c»l­e mai prielnice pentru perfecționarea lor multi­laterală și vor beneficia din plin de potențialul științific, artistic și cultural al orașului. LA SEVERIN $1 ORȘOVA... Fostei clădiri a administra­ției fluviale a Porților de Fier, aflată în localitatea Mraconia, de unde se diri­ja circulația vaselor prin Cazane, i se dă acum, după formarea lacului de acumu­lare al hidrocentralei o nouă destinație, constructorii tran­sformă încăperile sale în­­tr-un local de alimentație publică cu specific mehedin­­țean. Turiștii ce vor face plimbări de agrement pe imensul lac și se vor opri în portul din golful format la confluența pîrîului Cra­­covia cu Dunărea, precum și cei veniți cu mijloace auto vor putea găsi aici în afara unui decor montan de o fru­musețe inegalabilă, o bogată și originală bucătărie pescă­rească. Turiștii români și cei sosiți de peste hotare găsesc în a­­ceastă zonă și alte locuri deosebit de atractive. Com­plexul hotelier și de alimen­tație publică „Parc“ din Tr. Severin a fost extins cu noi servicii și activități, în par­cul natural Crihala, din ve­cinătatea orașului, s-a rea­­menajat spațiul de cazare și restaurantul; în același timp, noul oraș Orșova, aflat în plină ascensiune edilitară, își îmbogățește zestrea urba­nistică cu un hotel turistic ce se va înălța în imediata vecinătate a golfului lacului, pe 9 nivele, cu plaje, tere­nuri sportive și un han ce urmează a fi amplasat pe cei 18000 mp cît măsoară tere­nul rămas neacoperit de a­­pele lacului de acumulare al hidrocentralei. (Agerpres). Primăvară.., Fotografia: SZABÓ Tárná* SESIUNEA CERCURILOR ȘTIINȚIFICE STUDENȚEȘTI ALE UNIVERSITĂȚII Ieri după-amiază au început lucrările sesiunii de comuni­cări ale cercurilor științifice studențești ale Universității, închinată semicentenarului U.T.C. In cadrul ședinței fes­tive au vorbit studentul Gheor­ghe Lascu, președintele Con­siliului U.R.S. pe Universita­te, și prof. univ. dr. Ioan De­meter, prorector al Universită­ții, care au subliniat evoluția ascendentă a activității celor 62 de cercuri, cuprinzînd a­­proape 1700 de studenți, evi­dențiată și de numeroasele premii obținute de studenții clujeni la sesiunile naționale și din alte centre universitare. Simultan cu creșterea valorii științifice a lucrărilor realizate în cadrul cercurilor, a crescut și numărul studenților mem­bri, precum și interesul unor întreprinderi și instituții pen­tru valoarea aplicativă a lu­crărilor unor cercuri. Este un aspect căruia conducerea Uni­versității și Consiliul U.R.S. îi vor acorda o atenție mai mare în viitor, pentru stimularea cercetării științifice studen­țești și pentru apropierea a­cesteia de necesitățile practi­cii, ale viitoarelor locuri de muncă ale absolvenților. Una din măsurile menite să dea un nou impuls cercetării studen­țești îl constituie apariția bu­letinului științific studențesc al Universității — „Athenae­um“ —, care publică cele mai bune lucrări realizate in ca­drul cercurilor. După ședința festivă, au în­ceput lucrările celor 31 de sec­ții ale sesiunii, în cadrul că­rora, ieri și astăzi, studenții prezintă și dezbat circa 300 de lucrări. Ilustrată clujeană Fotografia­ R. NEGREA ÎMBUNĂTĂȚIREA TRANSPORTULUI IN COMUN CERE EFORTURI CONJUGATE ■ Noi măsuri luate de Consiliul popular municipal Cluj ■ Exploatarea rațională a mijloacelor de transport în funcție de necesitățile călătorilor ■ Degrevarea parțială a zonei centrale a orașului în scopul măririi vi­tezei de circulație ■ ÎN ZIUA DE 10 APRILIE A.C. INTRĂ ÎN VI­GOARE NOUL ORAR DE ÎNCEPERE A LUCRULUI ÎN ÎNTREPRINDE­RILE ȘI INSTITUȚIILE DIN CLUJ * Creșterea cerințelor in do­meniul transportului în co­mun în municipiul nostru es­te determinată în primul rînd de extinderea rapidă a peri­metrului construit al orașului și îndeosebi de dezvoltarea noilor cartiere de locuințe (Grigorescu, Gheorgheni, Mă­­năștur) și a noilor zone in­dustriale (Est, Baciu), ce mă­resc considerabil distanțele între domiciliu și locul de muncă. In acest context, analizele repetate în cadrul ședințelor de lucru ale Comitetului exe­cutiv, consultările cu comisia economică și cu comisia per­manentă de gospodărie comu­nală și locativă în probleme­le majore, elementele de bază obținute din studiul realizat la Cabinetul județean de or­ganizare științifică a produc­ției și a muncii privind „Creș­terea vitezei de exploatare și îmbunătățirea transportului în comun“, precum și valorifica­rea sugestiilor și propunerilor cetățenilor, a criticilor îndrep­tățite pe care ei le-au adus Consiliului popular al munici­piului și I.O.T.C.-ului, au per­mis elaborarea unor măsuri eficiente menite să ducă la o mai bună satisfacere a cerin­țelor populației. Dintre aces­tea se remarcă: noua reparti­zare a mijloacelor de trans­port pe linii și perioade de exploatare, adaptarea grafice­lor de circulație la noile ce­rințe și întărirea disciplinei în rîndul personalului I.O.T.C. în ce privește respectarea acesto­ra, îmbunătățirea dirijării au­tovehiculelor la capetele de li­nii, prin ridicarea cunoștințe­lor profesionale și competen­ței impiegaților de mișcare, întărirea activității atelierelor de reparații ale I.O.T.C. pen­tru o mai înaltă calitate și o­­perativitate a lucrărilor etc. Eforturile depuse în această direcție de către colectivul de muncă al I.O.T.C. și dotarea municipiului Cluj cu noi mij­loace de transport au contri­buit la îmbunătățirea condiții­lor de transport în comun. Pentru rezolvarea unor cerin­țe colective din partea sala­riaților anumitor întreprin­deri, I.O.T.C. a organizat une­le curse directe între cartiere­le de locuit și zonele indus­triale. In acest sens se efec­tuează zilnic 55 de curse. In scopul măririi vitezei de exploatare, s-a aplicat, de la începutul lunii martie a.c. ca primă măsură, experimentală, reamplasarea (respectiv des­ființarea) unor stații de opri­re, urmînd ca această acțiune să continue în etapa a II-a. Studiem, de asemenea, prin comisia de sistematizare a cir­culației, posibilitățile de des­ființare a unor locuri de tre­cere pentru pietoni, stabilit în unele zone centrale la distan­țe foarte mici, cu influențe negative asupra vitezei de cir­culație și implicit a deservirii maselor largi de cetățeni. Tot în preocupările vizînd mări­rea vitezei de circulație se în­scriu măsurile de automatiza­re menite să ușureze — con­comitent cu extinderea vîn­­zărilor blocurilor de bi­lete, — vizarea acestora prin perforare, accelerînd ast­fel urcarea călătorilor. Pa­ralel cu această măsură, Comitetul executiv a dis­pus ca pînă la finele lunii a­­prilie a.c. să fie puse în vîn­­zare, în tutungerii, blocuri de bilete pentru autobuze și tro­leibuze. Actualele aparate de autotaxare fiind depășite, se vor lua măsuri pentru înlocui­rea lor treptată, prin extin­derea unui nou sistem de an-Ing. Cornel BORDEANU, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Cluj (Continuare in pag. a lll­ a) dh carnetul Hrepe Mun­. Cu cîtva timp în urmă, dis­cutam cu inginerul Pescaru de la U.M.M.R. „16 Februa­rie“. Mi-am notat ce mi-a spus atunci: „întreaga exis­tență trebuie cristalizată in jurul unui țel, care să dea sens acestei existențe, să o anime Îmi pun mereu o în­trebare: ce dăm, cum dăm,­­i­ dăm? Și dacă e de-ajuns, Num­ai așa ne putem evalua satisfacțiile, și știm dacă aces­tea sînt durabile, raportîndu­­s­e la ceea ce se cere tineri­lor“. Din anumite motive, n-am reușit să terminăm atunci dis­cuția. L-am căutat pe tînărul Pescaru în altă zi. „Care Pescaru?“, suntem­ întrebați. „Tînărul răspundem. Exis­tă un Pescaru în uzină, nu?” „Sînt mai mulți, sînt cinci. A­­dică, cinci frați“. Adică cinci frați în aceeași uzină. Cînd am discutat cu primul dintre frații Pescaru, pe care l-am cunoscut, am o­­mis să-i notez numele mic. La comitetul U.T.C. pe uzină aflăm citeva puncte de porni­re pentru o eventuală discu­ție cu frații Pescaru. Sînt „in­gineri“ în meserie, deși nu­mai doi au absolvit Politeh­nica. Dar cînd spui, „ingine­­rule, hai să treaba cutare“, înseamnă că „inginerul”, un muncitor cu o înaltă calificare, o face temeinic, poți avea toa­tă încrederea in el, în sfirșit, iată-ne, față in față cu Ion Pescaru. A absol­vit Grupul școlar „Tehnofrig“ în 1965. De atunci e în uzină a mai tăcut, îl rugăm să ne vorbească despre meseria de electrician specializat în loco­motivele Diesel-hidraulice: „Cum e?“ „Merge”. „Cum merge?” „Trebuie să meargă bine". O astfel de locomotivă, tre­buie să aibă un circuit elec­tric al naibii de complicat. Că merge treaba bine (în ca­zul lui Ion Pescaru) deducem din faptul că a fost primit in rîndul comuniștilor la 18 ani, la citeva luni după ter­minarea școlii profesionale, iar acum este elev, în Clasa a XlI-a, la liceul seral Augustin Pescaru are abia 23 de ani, dar se află în u­­zină de la 14, ca elev al Șco­lii profesionale „16 Februa­rie“. „Ați accepta să vă des­părțiți de uzină, pentru un sa­lariu mai mare, să zicem?“ „De o întreprindere te legi sufletește, în primul rînd, în al doilea, omul își dă seama unde se poate împlini mai bine, unde se poate forma pro­fesional. E vorba atît de me­diu (colegii de muncă), cît și de condițiile reale de a-ți practica meseria. Eu m-am specializat în dispozitive cu role pentru frînare la L.D.H. Nu e simplu, trebuie mare atenție și precizie in e­­xecutarea pieselor. La o loco­motivă, cînd e vorba să fri­­neze, contează fiecare secun­dă“. Cel mai tînăr dintre frați este Alexandru, lăcătuș în a­parate speciale pentru L.D.H. „De ce momente deosebite petrecute în uzină îți amin­tești?“ „Cel puțin de două, cînd am fost încadrat ca mun­citor calificat, am făcut în școală o specializare pentru­­ locomotive Diesel. Mă sim­­­­țeam atunci mult mai mare­­ decît eram în realitate, dar­­ emoționat, aveam răspundere. 4 Apoi, cînd am fost repartizat la L.D.H. să mă ocup, îm­­preună cu alți colegi, de apa­­rat­e speciale. Făcusem prea puțină practică de strictă spe­cialitate și mi se părea greu, greu de tot“. „Numai ți se pă­rea?” „A fost greu, intr-ade­văr, să știți”. „Te-ai descur­cat?“ „Ne-am descurcat toți. Ion RUS (Continuare în pag. a lll-a) CINCI FRAȚI INTRI O UZINĂ

Next