Făclia, octombrie-decembrie 1972 (Anul 26, nr. 8052-8130)

1972-12-07 / 8109. szám

PAGINA 2 FĂCLIA Spectacol și spectatori-artă și sociologie (III) SCENA ȘI PRESA VEDETELE ȘI PUBLICUL Cine este cel mai în măsură să informeze spectatorii asupra spectacolelor și interpre­­ților, dramaturgilor și compozitorilor, regizo­rilor și dirijorilor, asupra realizărilor și asu­pra intențiilor viitoare ale teatrului (liric ori de proză) și Filarmonicii. Cine, deci, face în primul rînd publicitatea și trezește interesul spectatorilor? Răspunsul este pe cit de simplu, pe atît de întemeiat: teatrul și opera și Filarmonica cu un cuvînt, SCENA respectivă. Unii artiști și unii conducători de instituții de artă au convingerea că a­­ceastă obligație revine în special aliatului lor firesc, PRESA. Convingerea este pe cit de falsă, pe atît de dăunătoare unei bune pros­pectări, informări și influențări a publicului. Vom începe argumentația prin a enunța un adevăr rostit de toți marii oameni de teatru: cea mai bună publicitate este un spectacol bun. Autorii acestei afirmații n-au făcut-o din lenea de a gindi, ci cunoscînd psihologia publicului, știind că cel mai ade­sea impresia spectatorului, împărtășită unui prieten, influențează mai mult decit o cro­nică de specialitate. In al doilea rînd, cine altcineva decit instituția respectivă cunoaș­te mai bine eforturile depuse, succesele și eșecurile (pe care publicitatea trebuie să le evite, nu?), intențiile și șansele, talentele încă neafirmate? Cine, dacă nu teatrul, ope­ra și filarmonica, au obligația de a pune în valoare toate calitățile angajaților lor? Cine, dacă nu producătorul, trebuie să facă publicitate respectivului produs, pentru a va­lorifica la maximum efortul moral și finan­ciar investit în el? In sfirșit, instituțiile de spectacol au drept menire educația estetică și morală a publicului, misiune complexă, ale cărei mijloace de realizare încep cu as­pectul exterior al clădirii și ținuta persona­lului de sală, continuă cu alegerea interpre­ților și repertoriului etc. și se încheie cu propria popularizare a instituției. Dar presa? Presa are o multitudine de obligații față de cititorii săi, care sunt și spectatori, dar nu în totalitatea lor. Presa are obligația de a forma și informa opinia publică (dar nu de a o malforma și dezin­forma), de a contribui, prin forța sa de influențare, la realizarea politicii partidu­lui și statului nostru. In această multitudine de obligații, un capitol îl constituie educația estetică și etică a publicului, prin variate mijloace gazetărești — dintre care cele mai eficiente sunt informația (în sens larg), cro­nica de specialitate, dezbaterile criticilor, o­­piniile cititorilor. O precizare se impune: presa are obligații față de cititori, față de educația lor estetică, nu — în primul rînd — față de una sau alta dintre instituțiile de spectacol. In schimb, scena și presa (și nu numai ele) se întîlnesc în obligațiile lor co­mune de a face educație estetică — și sub acest aspect, colaborarea lor nu este numai necesară, ci inevitabilă.. Este adevărat că mulți conducători de în­treprinderi și instituții s-au obișnuit să ig­nore obligațiile față de public, sau față de cumpărător, sau față de partener, iar colaborarea s-o înțeleagă drept ajutor. Așa se face că, in unele ședințe, am văzut direc­tori, ingineri șefi etc., care încercau să scu­ze neîndeplinirea obligațiilor de serviciu prin lipsa ... ajutorului cuiva. Or. ajutorul este benevol, nicidecum obligatoriu. De ace­ea, e bine ca și relația scenă — presă să nu fie văzută prin prisma „ajutorului”1, ci a obligațiilor specifice fiecăreia față de public și a colaborării inevitabile. La amintita con­sfătuire, directorul unei instituții de spec­tacol se plîngea că presa locală nu se ocupă suficient de instituția respectivă. Ei bine, numai semnatarul acestor rînduri a scris cinci articole și cîteva informații operative — avînd ca mobil ... o singură premieră și cîteva intenții! Cititorii își mai pot aminti cu cît entuziasm și sinceră simpatie a rela­tat ziarul nostru toate succesele instituțiilor de spectacol clujean (inclusiv ale Teatrului de Stat din Turda) în turneele lor la Bucu­rești și în străinătate. Dar presa trebuie să răspundă și celei­lalte obligații: de a face o selecție critică în inevitabila sa­­ publicitate. Ceea ce nu este destul de bine înțeles. Numai așa se poate explica faptul că o actriță, într-o ședință, mi-a cerut ca, atunci cînd un spectacol este slab interpretat, să scriu în așa fel cronica dramatică, încît publicul să nu înțeleagă adevărul. Regret — dar nu se poate. Unde este respectul față de cititori, față de noi înșine. în ultimă instanță nu putem glumi cu prestigiul ziarului, cu misiunea încredin­țată presei de partid. La consfătuire s-a mai discutat despre funcția estetică, dar mai ales socială și pu­blicitară a vedetelor, subliniindu-se pe drept cuvînt necesitatea de a se oferi publicului VEDETELE de care­ are nevoie. Intr-adevăr, Clujul este in fericita situație de a avea un foarte mare număr de interpreți valoroși, reale sau virtuale vedete. Firește, vedetele se nasc numai și numai pe scenă sau pe podiumul de concert, prin mari creații. Ope­rele, teatrele și filarmonica au cîțiva inter­preți de mare talent, ale câror nume pe afiș este o garanție pentru spectator. Ce-i drept, numărul vedetelor reale este mai mic decit al vedetelor virtuale — pe care numai in­stituțiile respective se pot impune, și nu­mai prin roluri mari. Spun roluri mari, nu roluri bine jucate, personaje sau partituri celebre, cărora publicul le va asocia întot­deauna numele interpretului. (Este adevărat, există și vedete ale rolurilor mici: america­nii acordă un Oscar pentru cel mai bun rol episodic ...) Este de înțeles ce mare res­ponsabilitate revine regizorilor în alegerea interpreților, în valorificarea integrală a vo­cației fiecăruia. Ceea ce nu s-a intimplat întotdeauna. Firește, și presa poate cultiva vedetele, dar numai dacă acestea există (rea­le, nu potențiale) — o vedetă inventată de presă, dar inexistentă pe scenă, nu e nimic, decît compromitere. Opera Română, spre exemplu, are o foarte valoroasă garnitură de cîntăreți tineri; am fi vrut să le vedem numele pe afișe cu litere de-o șchioapă, pa­nouri cu fotografiile lor, am fi vrut să le vedem în concerte speciale pentru tineret.... Vedetele Naționalului am fi vrut să le vedem întreținîndu-se cu publicul la avan­premiere, sau la întîlniri cu tinerii, sau cu numele altfel scrise pe afiș și în caietele­­program ș.a.m.d. Și, mai ales, am fi vrut în ultimele stagiuni să le putem aplauda în cîteva creații mari, care să le justifice scrie­rea numelui pe afiș cu cea mai mare literă. Dar, despre mijloacele de publicitate, în special despre AFIȘ­­— în numărul viitor — o anchetă cu Vasi­le Pop-Silaghi, Alexandru Cristea, Szabó Vasile și Octavian Bour. Ilie CALIAN Expunere Zilele trecute, Comisia de femei de pe lângă I.O.T.C. a organizat o interesantă mani­festare închinată aniversării Republicii. Peste 200 de femei au ur­mărit expunerea prof. univ. Călina Mare „Realizările Re­publicii în ultimul sfert de veac și afirmarea femeii“. colimator ADRESĂ NU-I NICI ÎNTR-UN CAZ „Tov. (trec intenționat pes­te nume), str. (nu interesea­ză) sînteți obligată a vă pre­zenta în data de 7—9—16— 18 zilnic între orele 7—9 iar sîmbăta.........? la Policlini­ca Nr. (?), camera 32 pentru examen oncologic. în caz de neprezentare se va dresa proces verbal de sancționare conform H.C.M. 2506/1969, cu amendă de la 150—300 Lei“. Urmează o ștampilă. Sem­nătura, titulatura unității ex­­pediante, Joc! Trebuie să-ți omori ochii descifrînd ștam­pila ca să afli că e vorba de Policlinica numărul 1. Ce ați zice dacă vi s-ar in­­mîna o asemenea adresă? Ați crede fie că e vorba de o glumă, fie că revista de Rebus și-a schimba profilul și un joc de cuvinte încruci­șate, se ocupă cu ghicitul la domiciliu. Cei care in școală au fost mai slabi la limbă ar putea să creadă că fostul lor pro­fesor se ține de șotii și le-a trimis un test să se convin­gă dacă intre timp au mai progresat. Și încă ce test! Cred că ați reținut. ..în data (deși e vorba de date) 7— 9—16—18, zilnic (insă în care lună? Și apoi, dacă e în da­ta de 7, 9. 16, 18 nu poate fi zilnic), între orele 7—9 iar sîmbăta (cînd, trebuie ghi­cit) Policlinica Nr. (care nu­măr și de ce numărul cu n mare, de ce cel cu I mare etc. etc. etc.). Deci, dacă nu-i glumă, e redus, dacă nu-i redus e test. Adresă nu poate fi nici în­­tr-un caz. Ar fi prea de Tot. De ce tot cu t mare. Așa, ca să vă pun și eu la încer­care. I. CONSTANTINESCU BREDDDHE! m­ăruntă . La redacție a sosit o propunere pentru­ I.O.T.C. Mai mulți studenți ai Facul­tății de studii economice roagă conducerea acestei în­treprinderi să creeze încă o stație pe linia nr. 10 de au­tobuze, undeva în apropiere de facultatea lor. Actuala stație este la o distanță des­tul de mare de facultate. Sperăm că propunerea a­­ceasta va fi analizată și so­luționată. • Cu numai cî­teva zile în urmă, unele străzi din apropierea centru­lui Clujului nu prea strălu­ceau de curățenie. In ulti­mele zile, situația pare mult schimbată în bine, lucru care nu poate decît să ne bucu­re. • Microcentrala din str. Craiova nr. 28—30 asigură încălzirea și apa caldă și pentru­ blocurile din str. De­­cebăl nr. 12—14. In această toamnă, comitetul Asociației locatarilor din blocul de pe Str. Craiova a luat inițiati­va realizării de economii. In acest scop au dispus ca fo­­chiștii să încălzească apa numai pînâ la temperatura de 45—50 grade, inițiativa n-ar fi rea dacă nu s-ar* pringe locatarii de pe str. Decebal nr. 1ă—14 la care apa ajunge doar la o tem­peratură de 12—20 grade. Așa stînd lucrurile, ar fi bine ca I.L.L. să verifice care este adevărata situație și să ia măsuri in consecin­ță. • Există în Cluj un ce­tățean. Se numește Gh. Biji. Pentru a o spiona pe fosta concubină s-a cățărat pe burlanele unui bloc pină la etajul Șapte. Pentru marea lui „temeritate“ a fost a­­mendat contravențional. Dar putea să fie și altfel sanc­ționat pentru o asemenea nebunie. Din dorința și inițiativa câ­­torva studenți ai secției pro­fesori de muzică, îndrumați de lector univ. Constantin Rîpă, la Conservatorul „G. Di­ma“ există din 1970 formația corală de muzică contempora­nă „Antifonia”. In pragul concertului de joi, am solici­tat conducătorului formației: Constantin RÎPĂ, o discuție legată de activitatea de pină acum. — Formația „Antifonia“ are, oarecum, o existență aparte. Fiind alcătuită in exclusivita­te din studenți, componența ei se schimbă de la an la an. Ce efect are aceasta asup­ra activității artistice a corului? — Prin specificul muzicii pe care o interpretăm, se ivesc multiple dificultăți. Desigur că pentru a le învinge, este nevoie de o perioadă destul de mare, pe care însă mem­brii formației nu o pot aco­peri (mă refer la studenții viitori absolvenți) Consecința directă este repertoriul rela­tiv restrîns. — Cum vă selecționați in­terpreții? — Selecționarea depinde de două criterii de bază: dotare muzicală și o bună deprinde­re in cititul muzical, iar apoi calitatea vocii: o voce clară, stabilă, fără un timbru speci­fic, prea colorat. — Majorității coriștilor le sînteți cadru didactic. Ce re­zultate deosebite credeți că a­­daugă munca în formația ac­tivității lor profesionale? — Și după declarațiile ab­solvenților care ne-au părăsit, munca în corul „Antifonia“ le-a dat în primul rînd o ma­re lejeritate de intonație a celor mai dificile texte muzi­cale. — Pe cine servește forma­ția dv., compozitorul, inter­preții sau publicul — și cum? — Sigur, am dori să-i pu­­­tem servi pe toți. Este de da­toria noastră să dăm publi­­ c mNCRONICA­ Rului ceea ce s-a scris valo­ros de către compozitorii con­temporani. Marile instituții ar­tistice (Filarmonica, operele) nu pot reda tot repertoriul. Noi ne adresăm, în egală mă­sură, oricărui gen de public,­ dar mai ales aceluia lipsit de prejudecăți față de noțiunea de „muzică modernă“; muzică, ce consider că nu se adresea­ză sincer, direct, sugestiv. O muzică ce poate fi acceptată­ și înțeleasă fără dificultăți. Ceea ce poate deranja este lipsa de obișnuință cu ceea ce pare „ostentație“ sau „ob­stinație“. — Ca o primă cunoștință, înainte de concert, vă rugăm să prezentați cîteva dintre cele mai interesante lucrări ce Ie aveți in momentul de față in repertoriu. — Lucrarea compozitorului clujean Dan Voiculescu, ,,O­­magiu lui Blaga“, conține mai cu seamă acel lirism adinc și bine realizat, specific compo­zitorului. Textul ei cuprinde titluri de poezii sau de cicluri ale lui Blaga, integrate muzi­cal in secțiuni contrastante ca expresivitate și tehnică de scriitură. „Aforisme de Hera­­clit“ de Ștefan Niculescu este lucrarea cea mai „modernă“. A pus probleme cu totul spe­cifice de interpretare, fiind scrisă pentru 20 de voci, fie­cărui corist revenindu-i o par­tidă. De la un aforism la al­tul se schimbă și tehnica de compoziție. Din lucrările ma­estrului Sigismund Toduță am ales piesa „Colo joșu“. Pe con­strucția de multiple pedale di­sonante, melodia simplă a co­lindului apare într-un efect sonor și emoțional deosebit. — Amintiți-ne cîteva mo­mente din activitatea concer­­tistică de pină acum. — Suntem­ o formație mo­destă, ce abia iși croiește drum. Și succesele noastre, deci, nu sunt din cele de for­midabil ecou. Pe lingă con­certe clujene, ocazionale sau nu, am cîntat și în alte orașe. Peste tot am fost primiți mai ales cu uimire. O amintire deosebită ne-au lăsat-o ascul­tătorii brașoveni, care ne-au primit cu entuziasm. — Tradiționala întrebare de încheiere: planuri de viitor? — Cu toate greutățile pe care le avem vom încerca să ne cucerim un loc. Pentru a pune punct discu­ției noastre, voi invita, în nu­mele corului „Antifonia” pe toți cei ce așteaptă prilejul de a lua contact cu arta contem­porană, la concertul ce va a­­vea loc joi,­ 7 decembrie ora, 20, la Muzeul de artă. Rodiță POPESCU MUZICĂ CORALĂ CONTEMPORANĂ CU FORMAȚIA „ANTIFONIA" Viitorii matematicieni Tribuna nr. 49 (833) Interviul cu Mihail Burlacu, secretar cu probleme de propagandă al Comitetului jude­țean Botoșani al P.C.R. deschide numărul de azi al revistei Tribuna. Critica e susținu­tă de Victor Felea care semnează: In memo­riam Victor Eftimiu, recenzia la cartea de poeme a Anei Blandiana. Octombrie, noiem­brie, decembrie: Nicolae Prelipceanu se o­­cupă de cărțile poeților Marius Robescu. Clar și singurătate: Ion Murgeanu Datoria, Lucian Valea întoarcerea lui Don Quijote, Kantar Lajos semnează Poezie agresivă? Ion Pop publică partea a doua a­ studiului despre Ion Gheorghe, Mihai din povestirea Natură moartă cu un bătrân, Eugen Zehan un fragment de roman. Rocadă, Alexandru Căprariu și Mircea Curticeanu dau publică­rii corespondența dintre Lucian Blaga și Ion Breazu, Nicolae Prelipceanu semnează un in­terviu cu Corneliu Ștefanache, Ion Cocora scrie despre Doua premiere la Timișoara, Mircea Țoca despre Jurnalul unui geniu, Radu Penciulescu cîteva Note de regizor. Au­reliu Manea — Acțiunea — noapte și lu­mină. Ilie Călian semnează un interviu foar­te interesant cu Radomir Eliska, Iustin Cernea scrie dspre Drum in penumbră, Dumitru V. Firoiu continuă S-au gîndit la Republică și au luptat pentru ea (IV), O. Fodor, despre o Sesiune științifică la I.M.F. Cluj, Ion Marcea recenzează Trei cărți de psihologie, Bogdan Stugren, pornind de la Știința și filosofia in­formației scrie despre Universul informa­țional: Constantin Zărnescu semnează un amplu articol intitulat Henri Coandă. V. Anania continuă Legendele Hawaiului (Alp­ha II), Viorel Cacoveanu susține rubrica Sport iar Teofil Răchițeanu Cenaclul Asocia­ției Scriitorilor. Cronica infracțiunii — Priza de apă fa­tală semnată de Dan Rebreanu și Lt. col. Tuliu Olteanu. Poșta redacției (proză) de Dan Rebreanu. Ultima pagină cuprinde o pre­zentare și versuri de Delmira Agostini sem­nate de A. E. Baconsky. D. ȘTEFAN calendar 7 DECEMBRIE ROMÂNIA: 1884 — S-a năs­cut Petru Groza, patriot de seamă, eminent om de stat (m. 1958). CUBA. 1896 — A murit Antonio Maceo, e­­rou național: „Zi națională de doliu în memoria eroi­lor“. R. P. UNGARĂ — „Zi­ua presei“. 1. CV 9,00 — Deschiderea emisi­unii. — Telex. 9,05 — Ro­mânia în lume. 9,35 — O viață pentru o idee: Anghel Saligny. 10,00 — Curs de limba rusă — secția 31-a. 10,30 — De la Alfa la Ome­ga — enciclopedie pentru e­­levi. O privire în lumea in­sectelor. 10,60 — Teleobiec­tiv. 11,10 —­ Telecinemateca: „Hoții de biciclete". 12,30 — Variațiuni pe muzică de Haydn. 12,50 — Telejurnal. 16,00—17,00 — Teleșcoală. Geografia României (anul IV liceu). Dunărea. — Biologie — Planta în natură — film didactic. — Economie politi­că — Construcții. 17,30 — Emisiune în limba maghiară. 18,30 — La volan — emisiu­ne pentru conducătorii au­to. 18,50 — Cronica literară. 19,00 — Satul contemporan. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnal. In cinstea aniversării Republicii — Cronica marii întreceri. 20,10 — Comentariu la 40 steme — Județul Olt. 20,30 —­ Studioul de poezie al T.V. prezintă spectacolul literar­­muzical coregrafic: „La por­țile dorului“ *— partea a II-a. 21,30 — Pagini de umor: Retrospectivă Walt Disney. 21,50 — Tinerii despre ei în­șiși. 22,30 — „24 de ore“, radio Programul Studioului Cluj JOI, 7 decembrie, 20,00 — Actualitatea sonoră — ediție de știri, note și reportaje la zi # 20,15 —■ Interludiu me­lodic • 20,20 — Forum 25 — în cinstea aniversării Re­publicii 9 20,30 — Unda preferințelor —muzică ușoa­ră la cererea ascultătorilor 9 21,00 — Glose lirice: Heinrich Heine 9 21,10 — Universitaria. In cuprins: itinerar fotografic, practica profesională în program de învățămînt, superior agrono­mic, rubrica „Curier“, mo­ment muzical 9 21,30 — Din creația corală a compo­zitorilor clujeni 9 21,45 — Agenda științifică: Medica­mentul — prieten sau duș­man? Masă rotundă. Partici­pă prof. univ. dr. Șt. Hă­­răguș, prof. V. Arieșeanu și prof. dr. Constantinescu , 22,00 — Compozitorul — poet al sunetelor: G. Enescu (II). VINERI, 8 decembrie, 7,00 — Bună dimineața — pro­gram matinal cuprinzînd ru­bricile „Semafor“, „Album cultural“, „Copiii povestind copiilor“, buletinul meteoro­logic, sport, teatru Teatrul National Cluj (19,30): GAIȚELE. Teatrul de păpuși (10,00): POVESTI­RILE LUX BENEDEK ELEK (în limba maghiară). Opera Opera Maghiară de Stat (19,30): TÂRGUL DE FETE gust; DOAMNA ȘI VAGA­BONDUL, film american (11; 13; 15: 17); ODISEEA GENERALULUI JOSE, film cubanez (ora 19) —Timpuri noi: TOAMNA CHEYENNI­­LOR, cinemascop, seriile I și II, film american (8; 11; 14; 17; 20) — Muncitoresc; FER­MA DIN ARIZONA, cine­mascop, film american, se­riile I și II orele 11; 14; 17: 20 — Steaua roșie. m­uzee * concerte Conservatorul de muzică „G. Dima“ Cluj, sala festivă, ora 20. Concert de muzică contemporană. Formația „ANTIFONIA“. Dirijor: CON­STANTIN RÎPĂ. In program: Voiculescu, Terényi, Șt­oicu­lescu, C. Rîpă, Hindemith, Poulenc. UNIVERSITATEA POPULARĂ CLUJ Azi, 7 decembrie, ora 18, în sala mică a Casei Univer­sitarilor, ciclul: „Obiceiuri și tradiții folclorice transil­vănene“. Expunerea: OBI­CEIURI AGRARE DIN TRANSILVANIA. Expune, cu exemplificări: Maria Bocșe, cercetător științific, Muzeul de artă, Piața Li­bertății nr. 30, deschis miercuri, joi, vineri și sîm­­bătă, orele 11—18, duminică, orele 11—19, luni și marți închis • Muzeul de istorie al Transilvaniei, str. Emil Isac nr. 2, deschis zilnic, în­tre orele 9—13, marți și vi­neri și între orele 17—19,30, duminică între orele 9—14. Luni închis. Același orar și pentru Colecția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28 9 Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23, orele 11—18, luni închis. • Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, orele 9—­­ 13 # Muzeul etnografic a­­l Transilvaniei, strada 30 De­­­­cembrie nr. 21, zilnic între­­ orele 12—19 0 Muzeu) botanic, strada Republicii nr. 42, deschis zilnic vizita­torilor de la orele 9—13,00 , iar Grădina și Complexul de­­ sere de la orele 9—17,00 zilnic. filme SECERĂ VINTUL SĂLBA­TIC, film american (8; 11,14; 17, 20)— Republica; SĂGEA­TA CĂPITANULUI ION, film românesc (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Victoria; BALADA LUI CARLE HO­GUE, film american (8; 10,30; 13; 15,30; 18; 20,30) — Arta; DACĂ E MARȚI, E BEL­GIA, film american (9; 11; 13, 15; 17: 19: 21­ — 23 Au­ I Joi, 7 decembrie 1972,­­ ora 19, va avea loc 1 conferința in limba ro­­­­mână la M . 1 DE EDUCAȚIE 1 SANITARĂ CLUJ S== din strada 30 Decem­­­­­brie nr. 6, cu tema: 1 PROFILAXIA ȘI TRA­­­­TAMENTUL BOLILOR | VEZICII BILIARE.­­ 1 1 0 Va. conferenția dr. Zoe Preda, medic primar.­­ După conferință vor urma întrebări și răspunsuri, gj film sanitar și documentar. Intrarea liberă. g (7523) 1 I I ! Ili nttînniuiiiiiannmiiiiannniuiiipuiiiiiimianiiiuntr IRIC-CENTRUL OI CISIRIBUfif URBAN CLUJ aduce la cunoștința consumatorilor că în vederea efectuării unor lucrări importante va întrerupe fur­nizarea energiei electrice după cum urmează: Strada Calea Turzii de la strada Vulcan pînâ la capăt precum și străzile învecinate, începînd cu data de 8 decembrie 1972, pîna la 31 decembrie 1972, zilnic intre orele 8—16. (7530) SECȚIA DRUMURI ȘI BORURI CLUJ Str. Budai Nagy Antal nr. 144, telefon 2­18-77 5 angajează­ 5 § § 1 prin transfer sau Oficiul forței de muncă. I • MERCEOLOG. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute în Le­­g­e­gea nr. 12/1971. Condiții de salarizare — conform 5 H.C.M. 914/1968. Informații, la sediul unității. 5 (7528) § SECTORUL­UI METEOROLOGIE ȘI HIDROLOGIE CLUJ str. Vinătorului nr. 17. telefon 2­18­83 angajează: • INGINER ELECTROMECANIC pentru funcția de șef birou tehnic • MECANIC pentru motoare Diesel • TRACTORIST RUTIERIST • CONDUCĂTOR AUTO • ELECTRICIAN AUTO plus întreținere rețea elec­trică. Condiții de angajare conform Legii nr. 12/1971. (7386) mtm ÎNTREPRINDEREA COMUNALA CLUJ Bulevardul Lenin nr. 79, telefon 1-10-12 angajează, prin concurs sau transfer, următorul personal: • ȘEF SERVICIU APROVIZIONARE • MAISTRU LA SECȚIA APA-CANAL • INGINER SAU INGINER PRINCIPAL, la secția gaz • INGINER sau INGINER PRINCIPAL la stația de tratare a apei din Gilău. 9 MAISTRU PRINCIPAL la stația de tratare a apei din Gilău . 2 TEHNICIENI la stația de tratare a apei din Gilău. Condiții de angajare conform Legii nr. 12/1971 iar salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Concursul va avea loc la data de 15 decembrie 1972, ora 8. Informații la sediul întreprinderii, zilnic între orele 7-15. (7518) C.P.L. GHERLA Str. Clujului nr. 7 angajează de urgență: • 2 FOCHIȘTI AUTORIZAȚI gradul II. Angajarea se face prin transfer sau Oficiul forței de muncă. Cei interesați se pot adresa zilnic între orele 7-15 la Serviciul personal învățămînt, telefon 118 interior 113. încadrarea și salarizarea se va face in conformi­tate cu Legea nr. 12/1971 și H.C.M. 1914/1968. (7520) I ■ R ■ B ■ ■ SI n WM* «H !« «fl m ** B> ns m »? m m. «r » sm wn — - I I.A.P. „ViTADlllCI” CLUJ | cu sediul în Cluj str. 30 Decembrie nr. 18 , angajează, prin transfer sau Oficiul forței de muncă: • 1 TINICHIGIU • 1 VITRIMIER-DECORATOR (bărbat) • 1 TIMPLAR • 1 ȘOFER • 2 PRIMITORI DISTRIBUITORI MĂRFURI (bărbați) • PRIMITORI DISTRIBUITORI PE MOTO-SCUTER. Angajarea se face în condițiile Legii nr. 12/1971, iar salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Sa aibă domiciliul stabil în municipiul Cluj s­au in comunele apropiate. Relații suplimentare — Ia Biroul personal al între­prinderii, zilnic între orele 12-15. (7502) ȘANTIERUL I.P.C.J. CLUJ Str. Horticultorilor nr. 5 telefon 2-12-75 angajează: INGINERI TEHNICIENI CONSTRUCTORI MERCEOLOGI. (7389) -1 i II II1 ft 1

Next