Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)
1973-03-23 / 8198. szám
A Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIX — Nr. 8198 Vineri 23 martie 1973 4 pagini 30 bani Ritmicitatea-o cerință imperioasă pentru bunul mers al producției Statornicirea ei este posibilă in fiecare unitate productivă HSmplâ acțîune ție ?Sens~ ft care a rezervelor din economie, declanșată pe baza hotărîrilor adoptate de Conferința Națională a partidului imprimă noi dimensiuni cantitative și calitative producției materiale. Pentru ca activitatea industrială să se desfășoare în ritmuri corespunzătoare îndeplinirii în patru ani și jumătate a prevederilor cincinalului, a fost stabilit ca planul pe 1973 să aibă două niveluri: minim, care decurge din sarcinile inițiale înscrise în planul de cinci ani, și maxim, care cuprinde angajamentele colectivelor oamenilor muncii din întreprinderi. Cum este și firesc, pentru fiecare colectiv de muncă și pentru toți oamenii muncii țelul suprem al activității productive, de cercetare sau de creație nu poate fi altul decît îndeplinirea prevederilor maximale. Dar, pentru ca acest deziderat să fie atins, după cum a subliniat la Conferința Națională și la Plenara din noiembrie 1972 tovarășul Nicolae Ceaușescu, în fiecare unitate economică trebuie asigurata o activitate ritmică, atît pa decade, luni și trimestre, cît și pe întregul an. In acest scop au fost aduse perfecționări în activitatea de planificare prin trecerea da la prevederile globale, general-valorice, la nominalizarea mai detaliată, în produse fizice a producției, a livrărilor la fondul pieței și exportului, a investițiilor și livrărilor de utilaje. Defalcînd planul pe produse fizice, sfera de interes a colectivelor de muncă din întreprinderi se va deplasa de la realizarea globală a planului spre îndeplinirea lui sortimentală, efectuîndu-se livrările la termenele prevăzute. Statornicirea unei ritmicități în activitatea fiecărei unități productive de pe aria județului Cluj este un deziderat a cărui realizare este urmărită consecvent de către Comitetul județean de partid. Pe această temă au fost publicate numeroase articole prin care s-au semnalat tendințele și fenomenele care determină îndeplinirea în salturi a sarcinilor de plan pe decade, luni, trimestre și a celor anuale — practică cu consecințe dăunătoare atît pentru colectivele de muncă respectiv ® cît și pentru economie. Dar să vedem cum au fost realizate planurile anuale în primii doi ani ai cincinalului. Pentru ilustrarea mai clară a evoluției recurgem la un tabel în care sunt prezentate ponderile trimestrelor în producția anuală. Cluj au intrat în funcțiune multe capacități productive noi, diferențele dintre ponderea realizărilor pe trimestre le găsim, în cea mai mare parte, motivate. Mai trebuie luate în considerare și efectele măsurilor tehnico-organizatorice, care, oricum, în ultimele luni ale anilor determină o creștere a producției. Evident, efectele M.T.O. trebuie să fie reflectate și în planificarea volumului producției. In județul Cluj, unde 75 la sută din sporul de producție în anii 1971 și 1972 s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii, măsurile tehnico-organizatorice, studiile de organizare științifică a producției și a muncii — deci punerea în valoare a rezervelor interne — au avut o înrîurire sensibil favorabilă asupra Creșterii producției. Aspectele ce se desprind din tabelul prezentat însă nu reflectă corect adevărata Mihai ZAHARESCU, Andrei VARGA (Continuore în pag. a H-a) iramn ----—...------ ,IMT* Plan Realizat Plam Readfeat -'gH—,—— ----—-----—•——■................. .........-«*■■—»-«i............—-■ femimestruS î 23,3 23,5 23,0 23. Datele reflectă o tendinși a realizărilor. Dacă ținem Să ascendentă, aproape nor cont de faptul că pe parcurmată, de creștere a planului sul celor doi ani în județul trimestrul II 25,0 24,8 24,9 24,9 trimestrul III 25,8 25,3 25,8 25,5 trimestrul IV 25,9 26,2 26,S 26,6 Manifestări consacrate aniversării Partidului Social -Democrat al Muncitorilor din Domania . Cu prilejul împlinirii, la sfârșitul acestei luni, a 80 de ani de la constituirea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, Casa municipală de cultură Cluj, organizează astăzi la ora 19, în sala din Piața Libertății nr. 21 expunerea: „I.C.R., stejar cu adunei rădăcini în istoria patriei“. Urmează un program artistic de muzică populară prezentat de formația instituției. 9 Expuneri dedicate aniversării a 80 de ani de la constituirea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, moment crucial în viața mișcării noastre muncitorești, vor avea loc, la căminul cultural din cartierul Iris astăzi la ora 16, iar la Casa prieteniei româno-sovietice, duminică, 25 martie a.e., ora 10. UM Profetari din toate terile.vrríifr'ral SAVĂDISLA, cu mic mai mare la curățirea pășunii SKilnic, de la începutul acestei săptămîni, sute de cooperatori și deținători de animale au fost mobilizați la acțiunea de curățire a pășunii în raza comunei Săvădisla. In ziua de 21 martie, bunăoară au ieșit la executarea acestei importante lucrări pentru creșterea producției de masă verde peste 800 de cooperatori din satele aparținătoare comunei: Mia, Vlaha, Văiișoara. în acest fel, s-a reușit ca numai în două zile de lucru să fie curățată de tufișuri și mărăcini o suprafață de circa 45 hectare. Acțiunea, condusă de consiliul popular comunal, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, continuă într-un ritm intens pînă la terminarea ei pe toată suprafața de pășune din raza comunei. Transportul îngrășămintelor naturale în cîmp 1* Țaga a I.A.S. Gherla «tur IN PAGINA A II-A Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind normele de ocupare a terenurilor agricole CONSFĂTUIREA JUDEȚEANĂ PRIVIND ASIGURAREA BAZEI FURAJERE In ziua de 22 martie a.e. a avut loc la Sala de cultură a studenților din Cluj consfătuirea județeană privind asigurarea bazei furajere. La consfătuire au participat secretarii comitetelor comunale de partid, președinții consiliilor populare comunale, președinții și inginerii șefi din cooperativele agricole, șefi de ferme și brigadieri din zootehnie, din fermele producătoare de furaje, cadre didactice, cercetători de la Institutul agronomic Dr. Petru Groza din Cluj și de la Stațiunile experimentale Turda și Bonțida, reprezentanți din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, ai Direcției județene de specialitate, Uniunii județene a C.A.P., întreprinderii județene pentru îmbunătățirea și exploatarea pajiștilor. Au luat parte, de asemenea, tovarășii Ștefan Mocuța, primsecretar al Comitetului județean de partid, Constantin Crișan, secretar al Comitetului județean de partid, Roman Morar, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, membri ai Biroului Comitetului județean de partid. Lucrările consfătuirii au fost deschise de catre tovarășul Constantin Grișan, secretar al Comitetului județean de partid Cluj. In continuare a fost prezentată o informare privind rezultatele obținute în asigurarea bazei furajere și acțiunile ce trebuie întreprinse pentru sporirea producției de furaje de către ing. Ioan Giugudeaau, director adjunct al Direcției județene pentru agricultură, industrie alimentară și ape. A urmat apoi expunerea tehnologiilor și orientărilor în îmbunătățirea și exploatarea pajiștilor naturale și ale cultivării principalelor plante furajere. Aceste expuneri au fost susținute de către prof. dr. Ioan Puia, prorector al Institutului agronomic, prof. dr. Viorel Popescu, prof. dr. Nagy Zoltán, prof. dr. Vasile Mleșniță, dr. Ștefan Erdély de la același institut și ing. Iancu Țucra, de la Stațiunea agricolă experimentală din Turda. In cadrul consfătuirii s-au prezentat apoi filme pe teme privind tehnologia de cultură, recoltare și conservare a furajelor. La dezbateri au luat parte un mare număr de participanți: prof. emerit Emil Negruțiu, rectorul Institutului agronomic din Cluj, loan Șchiopu, primarul comunei Sîncrai, ing. loan Reteșan, președintele S.A.P, ilâuna, ing. loan Cosma, directorul Stațiunii experimentale zootehnice Jucu, loan Coldea, președintele C.A.P. Mănăstireni, ing. Rotaru Wiliams, șeful fermei zootehnice a C.A.P. Turda Nouă și alții care au reliefat experiența dobîndită în asigurarea bazei furajere, făcînd o serie de sugestii deosebit de prețioase pentru îmbunătățirea muncii în acest domeniu. A fost adoptat un amplu plan de măsuri tehnico-organizatorice care, aplicat în cadrul unităților, să asigure creșterea producției de furaje, în încheierea lucrărilor consfătuirii a luat cuvântul tovarășul Ștefan Mocuța, prim-secretar al Comitetului județean de partid Cluj, care s-a referit la concluziile ce se desprind din cadrul consfătuirii, la sarcinile ce revin comitetelor comunale de partid, consiliilor populare comunale, unităților agricole pe linia înfăptuirii măsurilor adoptată pentru creșterea producției de furaje pe suprafețele de pajiști și finețe. Vorbitorul a arătat că lucrările consfătuirii au fost fructuoase, desprinzindu-se din ele o seamă de învățăminte deosebit de prețioase pentru dezvoltarea bazei furajere necesare realizării și depășirii efectivelor de animale și a producției animaliere prevăzute pentru județul nostru. Acestea trebuie să prindă viață într-un timp cît mai scurt. In cadrul fiecărei comune și unități agricole cooperatiste să se analizeze posibilitățile de îmbunătățire, muncii pentru realizarea unor cantități sporite de masă verde de pe pajiști pentru ca producțiile de lapte și carne prevăzute în chemarea adresată eu ocazia Consfătuirii județene a secretarilor comitetelor comunale de partid și a președinților consiliilor populare comunale să se realizeze la un nivel superior. In acest scop va trebui să existe mai puternic spirit de emulație, da întrecere ii cadrul cooperativelor agricole și comunelor pentru a traduce sâs lapte aceste acțiuni fas cele mai bune condiții. Vorbitorul S-a referit în continuare la principalele sarcini ce revin unităților în această perioadă în legătură cu desfășurarea în cele mai bune condiții a campaniei agricole de însămînțări de primăvară, între altele, terminarea cît mai grabnică a arăturilor pregătirea terenului pentru însămînțări, executarea lucrărilor de scurgere a apei de pe semănături, asigurarea în cel mai scurt timp a cantităților de semințe necesare. Comitetele comunale de partid, conducerile G.A.P. și specialiștii au datoria de a lua toate măsurile necesare executării lucrărilor de însămînțare a editurilor la un nivel caütativ ridicat pentru a se crea premise de îndeplinire și depășire a producțiilor prevăzute pentru anul în care. { COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973, a avut loc ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRETEAZA: CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE Art. 1. — Structura organizatorică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum și a unităților componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări și altele similare — denumite în cele ce urmează unități economice, se stabilește în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. — Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri și subramuri economice, pentru unități asimilate centralelor, pentru întreprinderi și unitățile componente ale centralelor, precum și pentru alte unități economice. CAPITOLUL II NORME DE STRUCTURĂ PENTRU ÎNTREPRINDERI AIG & «— Ia funcția de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde: A) Structura de producție și concepție: a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, precum și pentru alte activități productive; b) laboratoare de control și cercetare; c) secții de producție, montaj, service, precum și pentru alte activități productive; d) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică. B) Structura funcțională. a) birouri; b) servicii. Art. 4. — Atelierul de producție, montaj, service și alte activități similare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de cîte un maistru; mărimea acestor formații de lucru se stabilește pe bază de normative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activități, depinzînd de natura și specificul procesului de producție, precum și de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiștrii lucrează sub conducerea nemijlocită a șefului de atelier. Dacă volumul activității necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formații de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de atelier conducted nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producție de complexitate deosebită, formațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfășoară pe schimburi, fiecare atelier avînd numărul de maiștri corespunzător normativelor și cîte un șef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcționa atît în cadrul secțiilor de producție cît și independent. Art. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puțin 25 de persoane; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza coiective de proiectare. Art. 6. — Laboratorul de control și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calității materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum și unele lucrări cu caracter de studiu și cercetare; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. Art. 7. — Secția de producție, montaj, service și pentru alte activități productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităților legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție; de asemenea, se pot constitui secții pe care șefii acestora conduc direct un număr de cel puțin 0 formații de lucru conduse de cîte un maistru. Activitatea în secție se desfășoară pe schimburi. Ea este condusă de un șef de secție coordonator și de șefi de secție pe schimburi. Se numesc șefi de secție pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și atribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coordonator ajutat de ceilalți șefi de schimb răspunde de asigurarea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității în toate schimburile, precum și pentru realizarea planului pe întreaga secție. Art. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe avînd procese de (Continuare Inpag. alla) CONSILIUL DE STAT M mu;ii SOCIALISTE RUMANIA DECRET PENTRU CONVOCAREA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. Se convoacă Marea Adunare Naționala in a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, in ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU „NAPOCHIM” - o firmă în plină ascensiune . Lărgirea sortimentației — la loc de cinste. 9 Materia cenușie n-are asumpăr. 9 Autodotarea mereu în atenție. 9 Pentru ei cincinalul este egal cu patru ani și trei luni. Adesea trecem pe Ungă lucruri interesante, le privim, de multe ori le cumpărăm in a noastră folosință, insă mai totdeauna ne scapă amănuntul ,.de-a vedea cine le-a produs". Și dacă am făcut „rentatea“, ea este valabilă și pentru autor. Pentru că așa-i acum lumea, grăbită, mai puțin atentă și băgătoare de seamă. Ritmurile vieții te îmbie la multe, așa-zise atracții. N-ai timp și curiozitate să vezi cine este cel de ți-a croi, și cusut costumul, cine este ce care-ți oferă mobila modernă cine este cel care-ți oferă lucrurile de care zilnic, te servești. Și, poate, nu e de mirare, dată fiind marea diversitate a bunurilor de uz gospodăresc, și, mai ales, opulența lor în gospodăriile noastre. Părintele se bucură in preajma noului an școlar ca găsește caiete protejate de coperți din plastic, că găsește echere și liniare, tot din material plastic, că poate să ia o geantă sau un „plic“ estetice și durabile. Ba se bucură fetele cînd se privesc în oglinda nu demult cumpărată, sau de poșeta frumoasă. S-ar putea foarte ușor spune că, astea nu-s trebuie cu care să ne mai „batem capul“, intrucit altele multe ne solicită „cenușia“ noastră materie. Cumpărăm copiilor mingi de joacă, colaci pneumatici sind mergem sau sintern la mare, de care nu rareori $o folosesc și „bătrînii nu poate trăi nimeni fără o sacoșă din plastic, în care omul își pune mîncarea, sau alte trebuincioase intr-o zi, sau mai multe, de excursie. Chiar și „pauperizații“ în podoaba piliferă își au pieptenele (tot din plastic) în jeleul de la vestă, iar fumătorilor nu ■ le lipsesc de pe masă scrumierele. Ei bine, toate acestea și încă restul pînă la 1.500 de produse fabricate ni le oferă, generos și avantajos, o întreprindere clujeană a industriei locale, prenumele său mai num «NAPOCHIM“ (fostă „Qhimăca“). Deși dispersată în mai tot Clujul (are circa 24 de ateliere, 3b care lucrează peste 1.300 salariați), unitatea despre care scriem a reușit an de an să-și diversifice producția, să aducă pe piață noutăți omutte. Ca să nu #&mină afirmația in Pint, amintim că numai în anul curent din cincinetufl actual, colectivul „Napochimului“ s-a angajat să asimileze 55 de noi produse, din care 7 au fost deja date piețe până acum. Ne-ar veni greu să le amintim pe toate. De aceea, ne rezumăm să aducem la cunoștința cititorului intrarea în producție, din anul acesta, a unui covor de tipul „mode-Nicolae ROȘCA Fotografiile Rudolf WAGNER (Corrtmutate m pag. a Mi.a) In baia noilor mașini de injectat mase plastice Mașina de sudat „plastice" masă dublă Închiderea învâtâmîntului de partid la sate Conținut bogat dezbaterilor recapitulative In zilele acestea se desfășoară dezbaterile recapitulative în cursurile învățămtntului de partid de la sate. Se cuvine ca tot prealabil organizațiile de partid să facă o privire retrospectivă asupra modului pe care s-a desfășurat activitatea din cursuri și să ia măsuri de eliminare a neajunsurilor existente, astfel ca fiecare formă de învățământ să-și încheie anul școlar cu rezultate cît mai bune. Din activitatea de control și îndrumare a membrilor și aparatului Comitetului județean de partid, a activului Cabinetului județean de partid rezultă că acolo unde a existat o preocupare din partea organizațiilor de partid, unde propagandiștii au manifestat interes pentru pregătirea lor proprie și răspândirea în rîndul cursanților a unui volum cît mai bogat de cunoștințe, învățământul de partid și-a atins scopul, contribuind la însușirea aprofundată a politicii partidului și statului nostru, la lărgirea orizontului de cunoaștere a oamenilor muncii din mediul rural. Sunt numeroase cursurile în care s-a încetățenit o atmosferă de lucru, de dezbatere și clarificare a celor mai importante teze ale marxism-leninismului aplicate la condițiile concrete din țara noastră, de însușire a principiilor și normelor de organizare și activitate a partidului, a tuturor comuniștilor, în marea majoritate a cazurilor problemele teoretice au fost dezbătute în strînsă legătură cu activitatea practică a cursanților, cu sarcinile ce se revin din documentele partidului. Așa spre exemplu la cursul de la C.A.P. Dăbîca, tema „Politica economică de dezvoltare a sectorului socialist“ s-a dezbătut cum s-ar spune „pe Viu“, cu exemple din unitatea respectivă, evidențiindu-se atît rezultatele, cît și neajunsurile existente, cauzele ce le provoacă și modalitățile de înlăturare a acestora. De asemenea la C.A.P. Mociu, dezbaterea temei „Calitatea de membru de partid“ a fost axată pe activitatea nesatisfăcătoare a biroului organizației de partid și a altor comuniști, în această privință subliniindu-se lipsurile și procedeele prin care pot fi înlăturate, iar la consiliul popular Mociu, tema „Perfecționarea democrației socialiste“ a fost astfel abordată încît a influențat atragerea țăranilor cooperatori la întocmirea planurilor de producție și de dezvoltare gospodărească a satelor. Multe birouri ale organizațiilor de partid s-au îngrijit de asigurarea tuturor condițiilor necesare bunei desfășurări a activității în cursuri, intervenind operativ atunci cînd observau anumite carențe. Spre satisfacția lor, astăzi constată că nivelul de pregătire și de conștiință a celor ce au frecventat cursurile este în continuă formare și dezvoltare, fapt oglindit în atitudinea și comportarea în producție, familie și societate. Din păcate, nu toate organizațiile de partid de la sate au înțeles responsabilitatea ce o poartă pentru organizarea și sprijinirea desfășurării învățămîntului de partid. La unele cursuri frecvența a fost slabă, prezentarea temei prea sumară și seacă, iar dezbaterile anemice, fortuite. La Gilău, Apahida, Suatu și în alte comune, ținerea cursurilor a fost amînată în repetate rânduri. Aspectele concrete de la locurile de muncă n-au fost pretutindeni integrate în conținutul temelor dezbătute din care cauză s-a alunecat fie într-o tratare (Continuare în pag. a llla)