Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)

1973-03-23 / 8198. szám

A Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIX — Nr. 8198 Vineri 23 martie 1973 4 pagini 30 bani Ritmicitatea-o cerință imperioasă pentru bunul mers al producției Statornicirea ei este posibilă in fiecare unitate productivă HSm­plâ acțîune ție ?Sens~ ft care a rezervelor din econo­mie, declanșată pe baza ho­­tărîrilor adoptate de Confe­rința Națională a partidului imprimă noi dimensiuni can­titative și calitative produc­ției materiale. Pentru ca ac­tivitatea industrială să se desfășoare în ritmuri cores­punzătoare îndeplinirii în pa­tru ani și jumătate a preve­derilor cincinalului, a fost stabilit ca planul pe 1973 să aibă două niveluri: minim, care decurge din sarcinile inițiale înscrise în planul de cinci ani, și maxim, care cu­prinde angajamentele colec­tivelor oamenilor muncii din întreprinderi. Cum este și fi­resc, pentru fiecare colectiv de muncă și pentru toți oa­menii muncii țelul suprem al activității productive, de cer­cetare sau de creație nu poa­te fi altul decît îndeplinirea prevederilor maximale. Dar, pentru ca acest dezi­derat să fie atins, după cum a subliniat la Conferința Na­țională și la Plenara din noiembrie 1972 tovarășul Nicolae Ceaușescu, în fiecare unitate economică trebuie a­­sigurata o activitate ritmică, atît pa decade, luni și tri­mestre, cît și pe întregul an. In acest scop au fost adu­se perfecționări în activita­tea de planificare prin trece­rea da la prevederile globa­le, general-valorice, la no­minalizarea mai detaliată, în produse fizice a producției, a livrărilor la fondul pieței și exportului, a investițiilor și livrărilor de utilaje. Defal­­cînd planul pe produse fizi­ce, sfera de interes a colec­tivelor de muncă din între­prinderi se va deplasa de la realizarea globală a planului spre îndeplinirea lui sorti­mentală, efectuîndu-se livră­rile la termenele prevăzute. Statornicirea unei ritmici­tăți în activitatea fiecărei u­­nități productive de pe aria județului Cluj este un dezi­derat a cărui realizare este urmărită consecvent de că­tre Comitetul județean de partid. Pe această temă au fost publicate numeroase ar­ticole prin care s-au semna­lat tendințele și fenomenele care determină îndeplinirea în salturi a sarcinilor de plan pe decade, luni, trimes­tre și a celor anuale —­ prac­tică cu consecințe dăunătoa­re atît pentru colectivele de muncă respectiv ® cît și pen­tru economie. Dar să vedem cum au fost realizate planurile anuale în primii doi ani ai cincinalului. Pentru ilustrarea mai clară a evoluției recurgem la un tabel în care sunt prezentate ponderile trimestrelor în pro­ducția anuală. Cluj au intrat în funcțiune multe capacități productive noi, diferențele dintre pon­derea realizăr­ilor pe trimes­tre le găsim, în cea mai ma­re parte, motivate. Mai tre­buie luate în considerare și efectele măsurilor tehnico-or­­ganizatorice, care, oricum, în ultimele luni ale anilor de­termină o creștere a produc­ției. Evident, efectele M.T.O. trebuie să fie reflectate și în planificare­a volumului producției. In județul Cluj, unde 75 la sută din sporul de producție în anii 1971 și 1972 s-a realizat pe seama creșterii productivității mun­cii, măsurile tehnico-organi­­zatorice, studiile de organi­zare științifică a producției și a muncii — deci punerea în valoare a rezervelor in­terne — au avut o înrîurire sensibil favorabilă asupra Creșterii producției. Aspectele ce se desprind din tabelul prezentat însă nu reflectă corect adevărata Mihai ZAHARESCU, Andrei VARGA (Continuore în pag. a H-a) ira­mn ----—...------ ,IMT­­* Plan Realizat Plam­ Readfeat -'gH—,—— ----—-----—•——■................. .........-«*■■—»-«i............—-■ femimestruS­­ î 23,3 23,5 23,0 23. Datele reflectă o tendin­­și a realizărilor. Dacă ținem Să ascendentă, aproape nor­ cont de faptul că pe parcur­mată, de creștere a planului sul celor doi ani în județul trimestrul II 25,0 24,8 24,9 24,9 trimestrul III 25,8 25,3 25,8 25,5 trimestrul IV 25,9 26,2 26,S 26,6 Manifestări consacrate aniversării Partidului Social -Democrat al Muncitorilor din Do­mania . Cu prilejul împlinirii, la sfârșitul acestei luni, a 80 de ani de la constituirea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, Casa municipală de cultură Cluj, organizează astăzi la ora 19, în sala din Piața Liber­tății nr. 21 expunerea: „I­.C.R., stejar cu adunei rădăcini în istoria patriei“. Urmează un program artistic de muzică populară prezentat de formația instituției. 9 Expuneri dedicate aniversării a 80 de ani de la con­stituirea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din Ro­mânia, moment crucial în viața mișcării noastre muncito­rești, vor avea loc, la căminul cultural din cartierul Iris astăzi la ora 16, iar la Casa prieteniei româno-sovietice, du­minică, 25 martie a.e., ora 10. UM Profetari din toate terile.vrríifr'ral SAVĂDISLA, cu mic m­ai mare la curățirea pășunii SKilnic, de la începutul a­­cestei săptămîni, sute de cooperatori și deținători de animale au fost mobilizați la acțiunea de curățire a pășunii în raza comunei Să­­vădisla. In ziua de 21 mar­tie, bunăoară au ieșit la executarea acestei impor­tante lucrări pentru crește­rea producției de masă ver­de peste 800 de cooperatori din satele aparținătoare co­munei: Mia, Vlaha, Văii­­șoara. în­ acest fel, s-a re­ușit ca numai în două zile de lucru să fie curățată de tufișuri și mărăcini o su­prafață de circa 45 hecta­re. Acțiunea, condusă de consiliul popular comunal, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, conti­nuă într-un ritm intens pînă la terminarea ei pe toată suprafața de pășune din ra­za comunei. Transportul îngrășămintelor naturale în cîmp 1* Țaga a I.A.S. Gherla «tu­r IN PAGINA A II-A Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind normele de ocupare a terenurilor agricole CONSFĂTUIREA JUDEȚEANĂ PRIVIND ASIGURAREA BAZEI FURAJERE In ziua de 22 martie a.e. a avut loc la­­ Sala de cultură a studenților din Cluj consfă­tuirea județeană privind asi­gurarea bazei furajere. La consfătuire au participat secretarii comitetelor comuna­le de partid, președinții con­siliilor populare comunale, președinții și inginerii șefi din cooperativele agricole, șefi de ferme și brigadieri din zoo­tehnie, din fermele producă­toare de furaje, cadre didacti­ce, cercetători de la Institutul agronomic Dr. Petru Groza din Cluj și­­ de la Stațiunile experimentale Turda și Bon­­țida, reprezentanți din Minis­terul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, ai Di­recției județene de specialita­te, Uniunii județene a C.A.P., întreprinderii județene pen­tru îmbunătățirea și exploata­rea pajiștilor. Au luat parte, de asemenea, tovarășii Ștefan Mocuța, prim­­secretar al Comitetului jude­țean de partid, Constantin Cri­­șan, secretar al Comitetului județean de partid, Roman Morar, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, membri ai Biroului Comitetu­lui județean de partid. Lucră­rile consfătuirii au fost des­chise de catre tovarășul Con­stantin Grișan, secretar al Co­mitetului județean de partid Cluj. In continuare a fost prezen­tată o informare privind re­zultatele obținute în asigura­rea bazei furajere și acțiunile ce trebuie întreprinse pentru sporirea producției de furaje­ de către ing. Ioan Giugudea­­au, director adjunct al Direc­ției județene pentru agricul­tură, industrie alimentară și ape. A urmat apoi expune­rea tehnologiilor și orientări­lor în îmbunătățirea și ex­ploatarea pajiștilor naturale și ale cultivării principalelor plante furajere. Aceste expu­neri au fost susținute de că­tre prof. dr. Ioan Puia, pro­rector al Institutului agrono­mic, prof. dr. Viorel Popescu, prof. dr. Nagy Zoltán, prof. dr. Vasile Mleșniță, dr. Ște­fan Erdély de la același insti­tut și ing. Iancu Țucra, de la Stațiunea agricolă experimen­tală din Turda. In cadrul consfătuirii s-au prezentat apoi filme pe teme privind tehnologia de cultu­ră, recoltare și conservare a furajelor. La dezbateri au luat parte un mare număr de par­ticipanți: prof. emerit Emil Negruțiu, rectorul Institutului agronomic din Cluj, loan Șchiopu, primarul comunei Sîncrai, ing. loan Reteșan, președintele S.A.P, ilâuna, ing. loan Cosma, directorul Stațiu­nii experimentale zootehnice Jucu, loan Coldea, președinte­le C.A.P. Mănăstireni, ing. Ro­­taru Wiliams, șeful fermei zoo­tehnice a C.A.P. Turda Nouă și alții care au reliefat expe­riența dobîndită în asigura­rea bazei furajere, făcînd o serie de sugestii deosebit de prețioase pentru îmbunătăți­rea muncii în acest domeniu. A fost adoptat un amplu plan de măsuri tehnico-organizato­­rice care, aplicat în cadrul u­­nităților, să asigure creșterea producției de furaje, în încheierea lucrărilor con­sfătuirii a luat cuvântul tova­rășul Ștefan Mocuța, prim-se­­cretar al Comitetului județean de partid Cluj, care s-a refe­rit la concluziile ce se des­prind din cadrul consfătuirii, la sarcinile ce revin comite­telor comunale de partid, con­siliilor populare comunale, u­­nităților agricole pe linia în­făptuirii măsurilor adoptată pentru creșterea producției de furaje pe suprafețele de pa­jiști și finețe. Vorbitorul a a­­rătat că lucrările consfătuirii au fost fructuoase, desprinzin­­du-se din ele o seamă de în­vățăminte deosebit de prețioa­se pentru dezvoltarea bazei furajere necesare realizării și depășirii efectivelor de ani­male și a producției animalie­re prevăzute pentru județul nostru. Acestea trebuie să prindă viață într-un timp cît mai scurt. In cadrul fiecărei comune și unități agricole coo­peratiste să se analizeze posi­bilitățile de îmbunătățire­­, muncii pentru realizarea unor cantități sporite de masă ver­de de pe pajiști pentru ca producțiile de lapte și carne prevăzute în chemarea adre­sată eu ocazia Consfătuirii ju­dețene a secretarilor comitete­lor comunale de partid și a președinților consiliilor popu­lare comunale să se realizeze la un nivel superior. In acest scop va trebui să existe mai puternic spirit de emulație, da întrecere ii cadrul cooperati­velor agricole și comunelor pentru a traduce sâs lapte a­­ceste acțiuni fas cele mai bu­n­e condiții. Vorbitorul S-a re­ferit în continuare la princi­palele sarcini ce revin unită­ților în această perioadă în legătură cu desfășurarea în cele mai bune condiții a cam­paniei agricole de­ însămînțări de primăvară, între altele, terminarea cît mai grabnică a arăturilor pregătirea tere­­nulu­i pentru însămînțări, exe­cutarea lucrărilor de scurgere a apei de pe semănături, asi­gurarea în cel mai scurt timp a cantităților de semințe ne­cesare. Comitetele comunale de partid, conducerile G.A.P. și specialiștii au datoria de a lua toate măsurile necesare e­­xecutării lucrărilor de însă­­mînțare a editurilor la un ni­vel caütativ ridicat pentru a se crea premise de îndeplini­re și depășire a producțiilor prevăzu­te pentru anul în care. { COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973, a avut loc ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRETEAZA: CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE Art. 1. — Structura organi­zatorică a centralelor indus­triale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum și a u­­nităților componente fără personalitate juridică ale cen­tralelor — uzine, fabrici, ex­ploatări și altele similare — denumite în cele ce urmează unități economice, se stabileș­te în mod unitar, potrivit le­gii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. — Se aprobă struc­turile organizatorice tip pen­tru centralele industriale și alte unități similare și pen­tru întreprinderile industria­le, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din­ prezentul decret Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniștri va pre­zenta spre aprobare Consiliu­lui de Stat structuri tip pe ra­muri și subramuri economice, pentru unități asimilate cen­tralelor, pentru întreprinderi și unitățile componente ale centralelor, precum și pentru alte unități economice. CAPITOLUL II NORME DE STRUCTURĂ PENTRU ÎNTREPRINDERI AIG & «— Ia funcția de vo­lumul, complexitatea, impor­tanța și specificul activității, structura organizatorică a în­treprinderii industriale sau combinatului cuprinde: A) Structura de producție și concepție: a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, precum și pentru alte activi­tăți productive; b) laboratoare de control și cercetare; c) secții de producție, mon­taj, service, precum și pentru alte activități productive; d) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică. B) Structura funcțională. a) birouri; b) servicii. Art. 4. — Atelierul de pro­ducție, montaj, service și alte activități similare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de cîte un maistru; mărimea acestor formații de lucru se stabilește pe bază de normative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau ac­tivități, depinzînd de natura și specificul procesului de pro­ducție, precum și de diviziu­nea muncii corespunzătoare acestuia. Maiștrii lucrează sub conducerea nemijlocită a șefu­lui de atelier. Dacă volumul activității necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formații de lucru nor­mate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de atelier con­ducted nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producție de complexitate deosebită, formațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfășoară pe schimburi, fie­care atelier avînd numărul de maiștri corespunzător norma­tivelor și cîte un șef de ate­lier pe schimb. Atelierul poate funcționa atît în cadrul secțiilor de pro­ducție cît și independent. Art. 5. — Atelierul de pro­iectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puțin 25 de persoane; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza coiective de proiec­tare. Art. 6. — Laboratorul de control și cercetare execută a­­nalize, probe, măsurători pen­tru determinarea calității ma­teriilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum și unele lucrări cu ca­racter de studiu și cercetare; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. Art. 7. — Secția de produc­ție, montaj, service și pentru­ alte activități productive se poate organiza pentru condu­cerea unitară a activităților legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volu­mul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție; de asemenea, se pot constitui secții pe care șefii acestora conduc direct un număr de cel puțin 0 formații de lucru conduse de cîte un maistru. Activitatea în secție se des­fășoară pe schimburi. Ea este condusă de un șef de secție coordonator și de șefi de sec­ție pe schimburi. Se numesc șefi de secție pe schimb nu­mai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacita­te a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și a­­tribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coor­donator ajutat de ceilalți șefi de schimb răspunde de asigu­rarea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a ac­tivității în toate schimburile, precum și pentru realizarea planului pe întreaga secție. Art. 8. —­ Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte uni­tăți similare fără personalita­te juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul în­treprinderilor foarte mari și complexe avînd procese de (Continuare In­pag. a­ll­a) CONSILIUL DE STAT M mu;ii SOCIALISTE RUMANIA DECRET PENTRU CONVOCAREA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România de­cretează: Articol unic.­­ Se convoacă Marea Adunare Naționala in a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, in ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU „NAPOCHIM” - o firmă în plină ascensiune . Lărgirea sortimentației — la loc de cinste. 9 Materia cenușie n-are asu­mpăr. 9 Autodotarea­­ mereu în atenție. 9 Pentru ei cincinalul este egal cu patru ani și trei luni. Adesea trecem pe Ungă lucruri interesante, le privim, de multe ori le cumpărăm in a noastră folosință, insă mai totdeauna ne scapă amănun­tul ,.de-a vedea cine le-a pro­dus". Și dacă am făcut „re­ntat­ea“, ea este valabilă și pentru autor. Pentru că așa-i acum lumea, grăbită, mai pu­țin atentă și băgătoare de seamă. Ritmurile vieții te îm­bie la multe, așa-zise atrac­ții. N-ai­ timp și curiozitate să vezi cine este cel de ți-a croi, și cusut costumul, cine este ce care-ți oferă mobila modernă cine este cel care-ți oferă lu­crurile de care zilnic, te ser­vești. Și, poate, nu e de mi­rare, dată fiind marea diver­sitate a bunurilor de uz gos­podăresc, și, mai ales, opu­lența lor în gospodăriile noastre. Părintele se bucură in preajma noului an școlar ca găsește caiete protejate de coperți­­ din plastic, că găsește echere și liniare, tot din ma­terial plastic, că poate să ia o geantă sau un „plic“ estetice și durabile. Ba se bucură fe­tele cînd se privesc în oglin­da nu demult cumpărată, sau de poșeta frumoasă. S-ar pu­tea foarte ușor spune că, as­tea nu-s trebuie cu care să ne mai „batem capul“, intrucit altele multe ne solicită „cenu­șia“ noastră materie. Cumpă­răm copiilor mingi de joacă, colaci pneumatici sind mer­gem sau sintern la mare, de care nu rareori $o folosesc și „bătrînii nu poate trăi ni­meni fără o sacoșă din plas­tic, în care omul își pune mîncarea, sau alte trebuin­cioase intr-o zi,­ sau mai mul­te, de excursie. Chiar și „pau­perizații“ în podoaba piliferă își au pieptenele (tot din plas­tic) în jeleul de la vestă, iar fumătorilor nu ■ le lipsesc de pe masă scrumierele. Ei bine, toate acestea și încă restul pînă la 1.500 de produse fa­bricate ni le oferă, generos și avantajos, o întreprindere clujeană a industriei locale, prenumele său mai num «NA­­POCHIM“ (fostă „Qhimăca“). Deși dispersată în mai tot Clujul (are circa 24 de ate­liere, 3b care lucrează peste 1.300 salariați), unitatea des­pre care scriem a reușit an de an să-și diversifice pro­ducția, să aducă pe piață nou­­tăți omutte. Ca să­­ nu #&­mină afirmația in Pint, amin­tim că numai în anul curent din cincinetufl actual, colecti­vul „Napochimului“ s-a anga­jat să asimileze 55 de noi pro­duse, din care­­ 7 au fost de­ja date piețe până acum. Ne-ar veni greu să le amin­tim pe toate. De aceea, ne rezumăm să aducem la cu­noștința cititorului intrarea în producție, din anul acesta, a unui covor de tipul „mod­e-Nicolae ROȘCA Fotografiile­ Rudolf WAGNER (Corrtmutate m pag. a Mi.a) In baia noilor mașini de injectat mase plastice Mașina de sudat „plastice" masă dublă Închiderea învâtâmîntului de partid la sate Conținut bogat dezbaterilor recapitulative In zilele acestea se desfă­șoară dezbaterile recapitula­tive în cursurile învățămtn­­tului de partid de la sate. Se cuvine ca tot prealabil orga­nizațiile de partid să facă o privire retrospectivă asupra modului pe care s-a desfășu­rat activitatea din­ cursuri și să ia măsuri de eliminare a neajunsurilor existente, ast­fel ca fiecare formă de învă­țământ să-și încheie anul șco­lar cu rezultate cît mai bune. Din activitatea de control și îndrumare a membrilor și aparatului Comitetului jude­țean de partid, a activului Ca­binetului județean de partid rezultă că acolo unde a exis­tat o preocupare din partea organizațiilor de partid, unde propagandiștii au manifestat interes pentru pregătirea lor proprie și răspândirea în rîn­­dul cursanților a unui volum cît mai bogat de cunoștințe, învățământul de partid și-a atins scopul, contribuind la însușirea aprofundată a poli­ticii partidului și statului nos­tru, la lărgirea orizontului de cunoaștere a oamenilor muncii din mediul rural. Sunt numeroase cursurile în care s-a încetățenit o atmos­feră de lucru, de dezbatere și clarificare a celor mai impor­tante teze ale marxism-leni­­nismului aplicate la condițiile concrete din țara noastră, de însușire a principiilor și nor­melor de organizare și activi­tate a partidului, a tuturor comuniștilor, în marea majo­ritate a cazurilor problemele teoretice au fost dezbătute în strînsă legătură cu activita­tea practică a cursanților, cu sarcinile ce se revin din do­cumentele partidului. Așa spre exemplu la cursul de la C.A.P. Dăbîca, tema „Politica economică de dezvoltare a sectorului socialist“ s-a dez­bătut cum s-ar spune „pe Viu“, cu exemple din unitatea respectivă, evidențiindu-se a­­tît rezultatele, cît și neajun­surile existente, cauzele ce le provoacă și modalitățile de înlăturare a acestora. De ase­menea la C.A.P. Mociu, dez­baterea temei „Calitatea de membru de partid“ a fost a­­xată pe activitatea nesatisfă­cătoare a biroului organizației de partid și a altor comuniști, în­ această privință subliniin­­du-se lipsurile și procedeele prin care pot fi înlăturate, iar la consiliul popular Mociu, tema „Perfecționarea demo­crației socialiste“ a fost ast­fel abordată încît a influen­țat atragerea țăranilor coope­ratori la întocmirea planuri­lor de producție și de dez­voltare gospodărească a sa­telor. Multe birouri ale or­ganizațiilor de partid s-au îngrijit de asigurarea tuturor condițiilor necesare bunei des­fășurări a activității în cursuri, intervenind operativ atunci cînd observau anumi­te carențe. Spre satisfacția lor, astăzi constată că nivelul de pregătire și de conștiință a celor ce au frecventat cursurile este în continuă for­mare și dezvoltare, fapt oglin­dit în atitudinea și comporta­rea în producție, familie și societate. Din păcate, nu toate organi­zațiile de partid de la sate au înțeles responsabilitatea ce o poartă pentru organizarea și sprijinirea desfășurării învă­­țămîntului de partid. La une­le cursuri frecvența a fost slabă, prezentarea temei prea sumară și seacă, iar dezbate­rile anemice, fortuite. La Gilău, Apahida, Suatu și în alte comune, ținerea cursuri­lor a fost amînată în repeta­te rânduri. Aspectele concre­te de la locurile de muncă n-au fost pretutindeni inte­grate în conținutul temelor dezbătute din care cauză s-a alunecat fie într-o tratare (Continuare în pag. a lll­a)

Next