Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)
1974-04-16 / 8528. szám
Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean IL = ț ÎNTRECERE SOCIALISTĂ ÎN ÎNTÎMPINAREA SĂRBĂTORII OAMENILOR MUNCII w ■=* întregul spor de producție pe seama creșterii productivității muncii In primul trimestru din acest an colectivul de muncă al Exploatării miniere Aghireș a depășit planul producției globale cu aproape 5 milioane lei, iar cel al producției marfă cu peste 5,5 milioane lei. Acest însemnat spor de producție se datorește realizării suplimentare a 40.300 tone nisip cuarțos, 50 tone masă caolinoasă, 1.135 tone cuarț granulat ș.a. De remarcat faptul că întregul spor de producție se datorește creșterii productivității muncii. Una dintre căile de stimulare a creșterii productivității o constituie extinderea muncii în acord global în principalele sectoare de activitate. ★ Preocupare susținută pentru sporirea productivității există și la întreprinderea „Triumf“. In primul trimestru al acestui an productivitatea muncii a crescut cu 2,3 la sută, iar planul producției globale a fost depășit cu 2,2 la sută. Aceasta înseamnă că întregul spor al producției globale s-a obținut pe seama creșterii productivității muncii. Produse și servicii noi In anul acesta unitățile cooperației meșteșugărești din județul Cluj vor oferi populației peste 900 de produse noi și 32 noi servicii. O mare parte din noile produse se află în fază finală de execuție și vor fi oferite populației în acest trimestru. O preocupare mai susținută în ceea ce privește înnoirea producției o depune colectivul cooperativei „Drumul nou“ din Cluj. LUPTA CU APA La o fabrică de ciment gram este aceea din Turda, lupta cu apa a fost și este o problemă destul de grea. Angrenajul principal — cuptorul de ardere a clinkerului — este hotărîtor în ceea ce privește productivitatea muncii și inclusiv consumul de combustibil. Preocupîndu-se de acești factori, specialiștii de la Fabrica de ciment din Turda au reușit, prin îmbunătățirea materiilor prime, pregătirea muncitorilor, să reducă procentul de apă din pastă de la 37,3 la sută la 35,5 la sută. Dacă ne gîndim că reducerea numai cu 1 la sută a apelor din pastă înseamnă 3 tone de clinker pe cuptor pe zi în plus și o însemnată cantitate de combustibil economisit, ne dăm și mai bine seama de cele 5.000 de tone ciment date peste plan, 47.000 tone calcar concasat, 21.000 tone piatră pentru clinker etc. Frumoasa ambiție a turdenilor Locuitorii municipiului Turda sunt angajați într-o permanentă noțiune de curățire și înfrumusețare a orașului. „Luna curățeniei“ a antrenat în aceste acțiuni mii de muncitori, elevi, casnice, adică pe toți acei dornici ca orașul lor să fie mai frumos, locul de muncă cît mai curat, parcurile și spațiile verzi cît mai îngrijite. Mobilizați de organele locale de partid, turdenii efectuează zilnic circa 2.000 de ore de muncă patriotică. Astfel s-au hotărît locuitorii să înlăture carențele unui oraș industrial, care prin specific ar trebui să fie mai puțin curat decît alte municipii. Prin efort comun se execută curățirea parcurilor, înlăturarea prafului de ciment rezultat din marile cuptoare industriale Fiecare pune un accent deosebit pe curățenia la locul de muncă, menținerea curților lor interioare, a locuințelor într-o perfectă stare de igienă, fiind convinși că munca, distracțiile, odihna vor fi mai plăcute, activitățile de zi cu zi mai armonioase. Da este vorba de o acțiune lăudabilă, bună de urmat în toate municipiile, comunele și satele județului. Dacă la toate acestea s-ar adăuga și curățirea albiei văii Copăceni, care acum (ca și în primăvara trecută) are o înfățișare deplorabilă, cu un întreg arsenal de resturi îngrămădite haotic, am putea afirma, fără exagerări, că Turda va deveni — în ciuda condițiilor de oraș industrial — model de curățenie, de ambianță plăcută. (r. t. v.) Proletari din toate țările, uniți-vâ! Exploatarea minieră Aghireș: vedere parțială a instalației de preparare RĂSPLATA HĂRNICIEI „Clujeana“. Un nume cunoscut pe multe meridiane ale lumii. Aici, șapte mii de oameni supun pielea unei complicate metamorfoze, dîndu-i cele mai diferite utilități. Cită imaginație și cită energie musculară înmagazinează în el fiecare model este greu de spus. Un lucru este însă cert: la Clujeana se lucrează nu numai cu brațele, ci și cu capul. Nașterea fiecărui model, utilajele concepute în întreprindere și executate prin autodotare, pentru a face munca mai productivă, numeroasele modernizări ale producției, de multe ori premiere în industria încălțămintei, frecventele inițiative dovedesc că la Clujeana consumul de materie cenușie pe salariat este foarte ridicat. Numeroasele modernizări tehnologice, execuția ireproșabilă, însemnatele economii de piele, talpă și alte materiale realizate sînt mai întîi de toate rodul unor idei, al ingeniozității oamenilor. A lucra bine înseamnă a gîndi mai mult a judeca în permanență. „Eu, în timp ce așez ștința calculez în minte locul următoarei așezări“ — îmi spunea recent muncitoarea Maria Luca, una dintre fruntașele fabricii. Așadar, între realizările obținute — realizări care numai în anii actualului cincinal se ridică la un spor echivalent cu producția marfă a întreprinderii pe timp de 146 zile, există o corela-Intreprindere fruntașă și evidențiată în întrecerea socialistă fie directă de la cauză la efect. Că gîndind mai mult lucrezi mai bine, mai eficient, nu este demult o noutate la Clujeana. Înțelegîndu-se că orice lucru trebuie făcut cu cap, aici a fost revoluționată întreaga activitate: concepției i s-a acordat creditul cuvenit, iar execuția a fost așezată pe baze raționale. Raționalitatea, fundamentul oricărei măsuri, condiția unei eficiențe ridicate — iată cum poate fi caracterizată într-un singur cuvînt munca harnicilor „cismari clujeni“. Și raționalitatea își pune pecetea asupra concepției, organizării, conducerii, străbătînd ca un fir roșu întreaga tactică și strategie a întreprinderii. Cu aproape 8 ani în urmă, cînd la Clujeana s-a declanșat acțiunea de mare anvergură de organizare științifică a producției și muncii scopul urmărit a fost rezultate maxime cu minimum de efort. Cînd dîndu-se curs binecunoscutei maxime „Să-i dăm cezarului ce-i al cezarului“ s-a revizuit întreaga optică privind rolul creației, s-a înfăptuit, de asemenea, un act de raționalitate, creația devenind un mijloc de valorificare a potențialului material și uman. Ulterior, cînd s-a luat inițiativa „Conducerea la dispoziția dumneavoastră“, s-a urmărit tot un obiectiv de raționalitate — materializarea unor idei valoroase, a experienței, a capacității creatoare a oamenilor. Ce a însemnat acest lucru? In primul rînd, un răspuns prompt, cu minimum I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) ÎN PAGINA A II-A PE URMELE VACANȚEI • TEATRU MUZICĂ • AMFITEATRU SANITAR CONCURS DE CREAȚIE • CURIER Jurnal Samit Mă gîndesc uneori plin de admirație și, poate, cu invidie, una care mă îmbogățește, la oamenii care pun temelii peste care, apoi, ei sau alții, vor înălța ceva. Oamenii aceștia nu sunt celebrități. Pentru că lumea la care mă refer este în primul rînd cea a șantierului, iar oamenii la care mă gîndesc, uneori sînt constructori, mineri, betoniști, șoferi, ziditori în piatră sau orice altceva, mai tineri sau mai vîrstnici- Oameni care au suflet și patimă de ctitori. N-au numai suflet și patimă, ci și viziune de ctitori. Și, pentru ea nu se lasă clătinați de vînturi și nu se tem de riscuri — căci riscurile sînt, în orice întreprindere de curaj și dăruire, necesare. Nu se gîndesc niciodată să le fie mai bine, și nici nu-și schimbă meseria pe măruntele și nu stau cu sufletul la gură și cu privirea spăimoasă că ce-o să zică lumea; ei știu că datul lor și condiția lor în vremurile acestea este să lase ceva în urmă, ceva bun, ceva generos, ceva care să împlinească viața. La oamenii aceștia mă gîndesc uneori, mult, plin de admirație și, poate, cu invidie. Le-am zis: „șantieriștii“ și am început să-i caut. Trec basculante în șir pe lîngă mine, încărcate pînă la refuz. Are o pantă ușoară, cobor și cotesc puțin, în lungul drumului noroios. In față, barajul, ca un colos de beton și piatră. — Vă place, nu? — se aude un glas lîngă mine. Un tînăr potrivit de statură, cu casca de protecție așezată pe o sprinceană, privea și el cu ochii plutind de dragoste, îl cheamă Gheorghe Dinuț și e betonist, întreb ce-i place mai mult și mai mult pe șantier. — Totul, îmi răspunde. Doar am muncit și eu aici. — Vă place atît de mult munca pe care o faceți? — Dacă nu mi-ar place, aș fi în altă parte . .. — Nu e, totuși, obositor să stai între betoane zece ore pe zi? — Zece ore? ... Nu stau niciodată numai zece ore. Dacă s-ar apuca să-mi socotească cineva câte ore libere am de recuperat, ar trebui să stau acasă câteva luni. Dar ce să fac acasă? Poate, dacă aș fi însurat. Dar așa, ce să fac acasă? Betonul poate plictisi pe cineva care nu-l cunoaște. Eu îl cunosc. Bine. Vedeți, betonul nu înseamnă numai rezistență, el înseamnă, și farmec și gingășie, ca orice lucru de pe lumea asta. Știați, de exemplu, că betonul cîntă? — Cîntă?! — am tresărit. Cine, betonul? — Dacă ascultați — a zis el — dacă ascultați cu atenție o să auziți cum cîntă, și răspunsul lui s-a rotunjit ca o pîlnie, în aer, ca o cascadă în ecouri, luminîndu-se pînă departe, în stînci, îmi plăcea cum vorbește, cum știe să viseze, și soarele scînteia teribil pe creasta aceea pleșură din fața noastră, ca să mai scot un cuvînt ... omul acesta făcea poezie și chiar m-aș mira să nu fi scris ceva pînă acum. — Și tot el se poate și îmbolnăvi. Așa, cît îl vedeți de dur și lipsit de viață. Cum aș putea să mă plictisesc între betoane? Știți, uneori — și simt cum ezită o clipă, zîmbind puțin stingherit — uneori, noaptea, cînd nu sînt prea obosit, visez. Visez betonul, cîntînd, îl întreb în continuare, dacă n-a simțit vreodată că i s-a urît de munca și de viața dusă mereu de pe un șantier, pe altul. — Unui constructor adevărat i se urăște abia atunci cînd, din cine știe ce motive, muncește altundeva decît pe un șantier. Constructorii, constructorii adevărați, iubesc șantierul, iubesc munca și viața de pe șantier, chiar atunci cînd înjură mîncînd conserve cu săptămînile, chiar atunci cînd dorm în corturi sau în barăci fără încălzire, cum s-a dormit aici, la început, iar iubirea asta, a noastră, este greu, foarte greu de explicat, ca orice iubire de altfel. — Vorbiți-mi despre bucurie. — Bucuriile noastre ... Avem desigur, și bucurii. Cred că nu vom părea niște încrezuți, dacă vom spune că noi, constructorii, sîntem, în felul nostru, niște artiști, că avem și noi din cînd în cînd, bucuria creației. Mă rog, poate nu chiar artiști, dar oricum, noi venim de obicei în locuri în care nu găsim nimic, și ne punem pe treabă, și muncim o bucată de vreme, și mai cîntînd, mai înjurînd, într-o bună zi terminăm și vedem că, acolo unde nu era nimic, noi lăsăm în urmă ceva. Aceasta este bucuria noastră cea mai mare. Un constructor adevărat trăiește întotdeauna cu sentimentul că nu trece prin viață, degeaba. Asta ne atrage și ne reține în condiții oricît de dure, pe șantierele țării... — Dar oamenii, despre oamenii acestor ani alături de care împărțiți bucuriile acestea, și tristețile, despre ei, ce îmi puteți spune? — Oamenii, zise, și privi împrejur. B. N. „ȘANTIERIȘTII” • Marți 16 aprilie 1974 Anul XXX - Mr. 8528 O 4 pagini 30 bani SEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV Al C.C. al P.C.R. In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuție și a aprobat proiectul statutului disciplinar al lucrărilor din unitățile sistemului energetic național, care are ca scop întărirea ordinii, disciplinei și răspunderii în îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreținere și reparații în vederea creșterii siguranței in funcționarea sistemului energetic național. Comitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbunătățiri proiectului de statut și să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In aplicarea legii cu privire la regimul prețurilor și tarifelor, Comitetul Executiv a aprobat propunerile guvernului privind limitele maxime de prețuri și tarife pentru grupele și subgrupele de produse și servicii din nomenclatura ministerelor, celorlalte organe centrale și ale comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu strictețe de către toate ministerele și unitățile economice. In cadrul ședinței, Comitetul Executiv a stabilit ca Ministerul Finanțelor, Banca Națională, toate băncile și organele financiare să acționeze cu fermitate pentru aplicarea întocmai a legii finanțelor, pentru a se evita imobilizarea mijloacelor circulante, pentru îmbunătățirea generală a activității economico-financiare a tuturor unităților economice. Ministerele, împreună cu organele bancare sunt datoare să analizeze cu operativitate și spirit de exigență situația fiecărei întreprinderi ale cărei rezultate financiare sunt nesatisfăcătoare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situații și să stabilească măsurile concrete ce se impun pentru îmbunătățirea activității economice a unităților respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. Furaje suplimentare pentru zootehnie din culturi intercalate in livezi In cadrul întreprinderii noastre, livezile cu pomi fructiferi ocupă suprafața de 838 ha cu 250 000 bucăți pomi, organizate în 3 ferme pomicole Din totalul de 838 ha avem 492 ha cu livezi în producție și 346 ha cu livezi tinere de la 2—6 ani (dintre care 270 ha în sistem clasic și 76 ha în sistem intensiv). Pe lîngă celelalte importante verigi din complexul de lucrări pomicole, pe noi ne preocupă în mod deosebit lucrările de întreținere a solului în livezi (acolo unde panta și relieful parcelelor permit mecanizarea lucrărilor), în vederea realizării unui sol afinat, bogat în substanțe nutritive, capabil pentru menținerea unei rezerve mari de apă, cu o viață bacteriană susținută, precum și pentru obținerea unor producții suplimentare de furaje. De aceea în livezile tinere în sistem clasic, unde terenul permite mecanizarea lucrărilor, pînă la intrarea acestora în producție (cînd coroana pomilor și sistemul radicular va ocupa majoritatea suprafeței), practicăm cu bune rezultate de producție și economice sistemul de ogor negru asociat cu culturi intercalate printre rîndurile de pomi. La definitivarea sistemului de culturi intercalate noi ținem seama în special de următoarele: —■ terenul fiind repartizat pentru cultura pomilor fructiferi, aceștia nu trebuie să sufere și să fie concurați la consumul de apă, hrană și lumină și nici stînjenite lucrările de combatere a bolilor și dăunătorilor — pomii își dezvoltă pe verticală cea mai mare parte a rădăcinilor active, la nivelul de 20—40 cm adîncime, iar pe orizontală zona rădăcinilor active se află la proiecția coroanei depășind-o în majoritatea cazurilor; — culturile intercalate să fie utile unității, iar prin producția obținută și valorificarea acesteia să fie rentabilă; pentru cultura intercalată se aplică tehnologia cuvenită ca și în cazul cultivării în ogor propriu, repartizîndu-se fondurile aferente, în acest scop și încă de la lucrarea de bază — arătura — se aplică îngrășăminte organice și chimice, pentru a nu se apela la rezervele de îngrășăminte cuvenite pomilor. Ing. Remus CHIOREANU, directorul I.A.S. Cluj Ing. Victor MOISESCU, șeful fermei pomicole „Dealul Morii“ (Continuare în pag. a lll-a) KLASHul RUBRICA IU CONFERIREA ORDINULUI MUNCII CLASA 14 UNOR COOPERATIVE AGRICOLE DIN JUDEȚUL CLUJ Prin Decret prezidențial a fost conferit „Ordinul Muncii” clasa I unui mare număr de cooperative agricole de producție, întreprinderi agricole de stat și asociații intercooperatiste din întreaga țară, pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de dezvoltare a agriculturii socialiste, pentru obținerea în anul 1973 a unor recolte mari la hectar de porumb, sfeclă de zahăr, floareasoarelui, struguri, legume și alte culturi. De asemenea, aceeași înaltă distincție a fost conferită unităților agricole socialiste care în anul trecut au realizat cele mai mari producții de lapte, carne, ouă, lână sau sporuri însemnate în îngrășarea animalelor. Din județul Cluj au fost distinse cooperativele agricole de producție „Cîmpia Turzii“ din orașul Cîmpia Turzii, care a realizat 6 035 kg porumb boabe la hectar, asociația intercooperatistă de creștere și îngrășare a taurinelor „Mihai Viteazu“ din comuna Mihai Viteazu, care a obținut 950 gr spor pe zi cu 6,7 unități nutritive consum specific. FIECARE SUNTEM RESPONSABILI PENTRU CURĂȚENIA ȘI BUNA GOSPODĂRIRE A MUNICIPIULUI Reporter. Aniversarea a 1850 de ani de la ridicarea Clujului la rangul de municipiu, pe care o sărbătorim în acest an, înseamnă permanentizarea hainelor curate și de bun gospodar în întreg Clujul. Vă invităm să vă referiți la măsurile întreprinse și mai ales la ce ar fi de făcut pentru a înlătura manifestările de neglijență și delăsare în buna gospodărire a orașului nostru. Ing. Mircea Micu, șeful Administrației parcurilor și străzilor din cadrul Consiliului popular al municipiului Cluj. In Cluj există peste 750 de străzi din care numai 250 sunt salubrizate de angajații Administrației parcurilor și străzilor. Ca să putem face față salubrizării străzilor, centrale mai ales, avem măturători de intervenție care lucrează în două schimburi. Să reținem însă că volumul cel mai mare de salubrizare este efectuat în schimbul trei. Celelalte 500 de străzi, precum și zonele verzi, sunt date în păstrare socialistă circumscripțiilor electorale și unor școli. Deci din punct de vedere al organizării lucrurile sunt clarificate. Acolo unde există preocupare și responsabilitate deplină din partea deputatului, a comitetelor de cetățeni și, bineînțeles, a cetățenilor înșiși, există și rezultate concretizate în menținerea curățeniei străzilor. Alexandru Groza, secretar al Comitetului municipal Cluj al U.T.C.. Evident, în întreținerea curățeniei și bunei gospodăriri a municipiului trebuie să se pornească de la responsabilitatea fiecărui cetățean care trebuie în același timp să ia atitudine fermă și promptă față de orice manifestare de dezinteres, de neglijență din partea celorlalți. In ceea ce privește activitatea organizațiilor U.T.C., menționez că de 2—3 ani, în colaborare cu Administrația parcurilor și străzilor (A.P.S.) s-au luat măsuri ca parcuri și alte zone verzi să fie date în păstrare socialistă unor școli generale și licee teoretice Din 10 februarie au început acțiunile de muncă patriotică cu tineretul, orientîndu-ne în primul rînd spre plantări de pomi, dar au fost întreprinse acțiuni și în parcuri pentru curățenia și întreținerea lor. Reporter. Nu credeți că ar fi binevenită formarea unor brigăzi de tineri — uteriști, elevi, pionieri — care să se preocupe în mod deosebit de atenționarea cetățenilor care uită neglijează să păstreze curățenia orașului? Alexandru Groza: Da, realizarea unor asemenea brigăzi ar fi binevenită, iar efectul educativ — atît asupra cetățeanului în culpă, precum și din punctul de vedere a creșterii responsabilității tineretului pentru fața curată a municipiului n-ar întîrzia să se arate. Acești tineri i-ar putea atenționa pe cetățenii care trec peste ronduri de flori și spații verzi, aruncă hîrtii, bilete, murdărie pe stradă etc. Maior Gheorghe Iosuf, de la Miliția municipiului Cluj. Organele de miliție au luat măsuri de sancționare a contravenienților ce încalcă prevederile legale referitoare la întreținerea și păstrarea curățeniei orașului. Intr-adevăr, ar fi bine venită inițierea unor brigăzi de tineri, de „paznici“ ai curățeniei orașului, care să acționeze în genul pionierilor ce sprijină organele de miliție pentru respectarea regulilor de circulație. In același timp, cred că ar fi necesară republicarea Deciziilor nr. 16 și 17 ale Consiliului popular al municipiului Cluj pentru a reîmprospăta unor cetățeni obligațiile și îndatoririle lor pentru buna gospodărire și curățenie a orașului Alexandru Groza. Poate că aceste prevederi legale ar trebui popularizate mai mult în întreprinderi, școli, facultăți cu diferite ocazii, ar trebui să se dea mai mare atenție educației cetățenești în acest sens. Ing. Mircea Micu: Noi am început să intensificăm această activitate de popularizare prin afișe sugestive care să atenționeze vizual cetățenii în menținerea curățeniei. Republicarea prevederilor legale referitoare la această problemă ar fi intr-adevăr binevenită, redînd unele extrase chiar în presă. Este necesară însă in același timp reducerea și înlăturarea surselor de murdărie. REPORTER (Continuare in pag. a llla) ultima oră ultima oră • KInGSTON. — Guvernul jamaican și-a făcut cunoscută hotărîrea de a naționaliza serviciile de transporturi în comun — aflate în prezent sub controlul capitalului străin — se arată într-o informație de presă, publicată în capitala țării, Kingston. • WASHINGTON.— Secretarul de stat al S.U.A, Henry Kisinger, a conferit sîmbătă cu generalul Hikmat Chehabi, șeful serviciilor de informații militare al Siriei, asupra modalităților de realizare a unei dezangajări a trupelor siriene și israeliene din zona înălțimilor Golan. La întrevedere a participat reprezentantul permanent al Siriei la O.N.U , Sabah Rabani. Potrivit agenției United Press International, în centrul convorbirii s-au situat propunerile prezentate în vederea realizării acestui obiectiv de ministrul israelian al apărării Moshe Dayan. o WASHINGTON - Henry Kisinger, secretarul Departamentului de Stat al S U.A., l-a primit, duminică, pe ambasadorul Israelului la Washington. Simcha Donitiz căruia i-a făcut cunoscute noile propuneri detaliate ale guvernului sirian privind realizarea dezangajării trupelor pe frontul înălțimilor Golan, propuneri prezentate oficialității americane de generalul Hikmat Chehabi trimisul special al guvernului de la Damasc. §t WELLINGTON. _ Noua Zeelandă, țară cu o bogată rețea hidrografică, suportă în această perioadă, consecințele unei secete prelungite; în unele zone n-au mai căzut nici un fel de precipitații încă de anul trecut