Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)

1974-04-16 / 8528. szám

Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean IL = ț ÎNTRECERE SOCIALISTĂ ÎN ÎNTÎMPINAREA SĂRBĂTORII OAMENILOR MUNCII w ■=* întregul spor de producție pe seama creșterii productivității muncii In primul trimestru din acest an colectivul de muncă al Exploatării miniere Aghireș a depășit planul producției globale cu aproape 5 milioane lei, iar cel al producției marfă cu peste­ 5,5 milioane lei. Acest însemnat spor de producție se datorește realizării suplimentare a 40.300 tone nisip cuarțos, 50 tone masă caolinoasă, 1.135 tone cuarț granulat ș.a. De remarcat faptul că întregul spor de pro­ducție se datorește creșterii productivității muncii. Una dintre căile de stimulare a creșterii productivității o con­stituie extinderea muncii în acord global în principalele sectoare de activitate. ★ Preocupare susținută pentru sporirea productivității exis­tă și la întreprinderea „Triumf“. In primul trimestru al acestui an productivitatea muncii a crescut cu 2,3 la sută, iar planul producției globale a fost depășit cu 2,2 la sută. Aceasta înseamnă că întregul spor al producției globale s-a obținut pe seama creșterii productivității muncii. Produse și servicii noi In anul acesta unitățile cooperației meșteșugărești din județul Cluj vor oferi populației peste 900 de produse noi și 32 noi servicii.­­ O mare parte din noile produse se află în fază finală de execuție și vor fi oferite populației în acest trimestru. O preocupa­re mai susținută în ceea ce privește înnoirea producției o depune colectivul coopera­tivei „Drumul nou“ din Cluj. LUPTA CU APA La o fabrică de ciment gram este aceea din Turda, lupta cu apa a fost și este o problemă destul de grea. Angrena­jul principal — cuptorul de ardere a clinkerului — este hotărîtor în ceea ce privește productivitatea muncii și in­clusiv consumul de combustibil. Preocupîndu-se de acești factori, specialiștii de la Fabrica de ciment din Turda au reușit, prin îmbunătățirea materiilor prime, pregătirea mun­citorilor, să reducă procentul de apă din pastă de la 37,3 la sută la 35,5 la sută. Dacă ne gîndim că redu­cerea numai cu 1 la sută a apelor din pastă înseamnă 3 tone de clinker pe cuptor pe zi în plus și o însemnată cantitate de combustibil economisit, ne dăm și mai bine seama de cele 5.000 de tone ciment date peste plan, 47.000 tone calcar concasat, 21.000 tone piatră pentru clinker etc. Frumoasa ambiție a turdenilor Locuitorii municipiului Turda sunt angajați într-o per­manentă noțiune de curățire și înfrumusețare a orașului. „Luna curățeniei“ a antrenat în aceste acțiuni mii de mun­citori, elevi, casnice, adică pe toți acei dornici ca orașul lor să fie mai frumos, locul de muncă cît mai curat, parcurile și spațiile verzi cît mai îngrijite. Mobilizați de organele locale de partid, turdenii efec­­tuează zilnic circa 2.000 de ore de muncă patriotică. Astfel s-au hotărît locuitorii să înlăture carențele unui oraș indus­trial, care prin specific ar trebui să fie mai puțin curat decît alte municipii. Prin efort comun se execută curățirea parcurilor, înlăturarea prafului de ciment rezul­tat din marile cuptoare industriale Fiecare pune un accent deosebit pe curățenia la locul de muncă, menținerea­­ curți­lor lor interioare, a locuințelor într-o perfectă stare de igie­nă, fiind convinși că munca, distracțiile, odihna vor fi mai plăcute, activitățile de zi cu zi mai armonioase. Da este vorba de o acțiune lăudabilă, bună de urmat în toate mu­nicipiile, comunele și satele județului. Dacă la toate aces­tea s-ar adăuga și curățirea albiei văii Copăceni, care acum (ca și în primăvara trecută) are o înfățișare deplorabilă, cu un întreg arsenal de resturi îngrămădite haotic, am putea afirma, fără exagerări, că Turda va deveni — în ciuda condițiilor de oraș industrial — model de curățenie, de am­bianță plăcută. (r. t. v.) Proletari din toate țările, uniți-vâ! Exploatarea minieră Aghireș: vedere parțială a instalației de preparare RĂSPLATA HĂRNICIEI „Clujeana“. Un nume cu­noscut pe multe meridiane a­­le lumii. Aici, șapte mii de oameni supun pielea unei complicate metamorfoze, dîndu-i cele mai diferite u­­tilități. Cită imaginație și cită energie musculară în­magazinează în el fiecare model este greu de spus. Un lucru este însă cert: la Clu­jeana se lucrează nu numai cu brațele, ci și cu capul. Nașterea fiecărui model, utilajele concepute în între­prindere și executate prin autodotare, pentru a face munca mai productivă, nu­meroasele modernizări ale producției, de multe ori pre­miere în industria încălță­mintei, frecventele inițiative dovedesc că la Clujeana con­sumul de materie cenușie pe salariat este foarte ridicat. Numeroasele modernizări tehnologice, execuția irepro­șabilă, însemnatele economii de piele, talpă și alte mate­riale realizate sînt mai întîi de toate rodul unor idei, al ingeniozității oamenilor. A lucra bine înseamnă a gîndi mai­ mult a judeca în per­manență. „Eu, în timp ce a­­șez ștința calculez în minte locul următoarei așezări“ — îmi spunea recent munci­toarea Maria Luca, una din­tre fruntașele fabricii. Așadar, între realizările obținute — realizări care numai în anii actualului cin­cinal se ridică la un spor e­­chivalent cu producția mar­fă a întreprinderii pe timp de 146 zile, există o corela-Intreprindere fruntașă și evidențiată în întrecerea socialistă fie directă de la cauză la e­­fect. Că gîndind mai mult lu­crezi mai bine, mai eficient, nu este demult o noutate la Clujeana. Înțelegîndu-se că orice lucru trebuie făcut cu cap, aici a fost revoluționa­tă întreaga activitate: con­cepției i s-a acordat credi­tul cuvenit, iar execuția a fost așezată pe baze raționa­le. Raționalitatea, fundamen­tul oricărei măsuri, condiția unei eficiențe ridicate — ia­tă cum poate fi caracteriza­tă într-un singur cuvînt munca harnicilor „cismari clujeni“. Și raționalitatea își pune pecetea asupra concep­ției, organizării, conducerii, străbătînd ca un fir roșu în­treaga tactică și strategie a întreprinderii. Cu aproape 8 ani în urmă, cînd la Clujea­na s-a declanșat acțiunea de mare anvergură de organiza­re științifică a producției și muncii scopul urmărit a fost rezultate maxime cu mini­mum de efort. Cînd dîn­­du-se curs binecunoscutei maxime „Să-i dăm cezaru­lui ce-i al cezarului“ s-a re­vizuit întreaga optică pri­vind rolul creației, s-a în­făptuit, de asemenea, un act de raționalitate, creația deve­nind un mijloc de valorifi­care a potențialului material și uman. Ulterior, cînd s-a luat ini­țiativa „Conducerea la dis­poziția dumneavoastră“, s-a urmărit tot un obiectiv de raționalitate — m­aterializa­­rea unor idei valoroase, a experienței, a capacității creatoare a oamenilor. Ce a însemnat acest lucru? In primul rînd, un răs­puns prompt, cu minimum I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) ÎN PAGINA A II-A PE URMELE VACANȚEI • TEATRU MUZICĂ • AMFITEATRU SANITAR CONCURS DE CREAȚIE • CURIER Jurnal S­amit Mă gîndesc uneori plin de admirație și, poate, cu invi­die, una care mă îmbogățeș­te, la oamenii care pun te­melii peste care, apoi, ei sau alții­, vor înălța ceva. Oame­nii aceștia nu sunt celebri­tăți. Pentru că lumea­­ la care mă refer este în pri­mul rînd cea a șantierului, iar oamenii la care mă gîndesc, uneori sînt constructori, mi­neri, betoniști, șoferi, zidi­tori în piatră sau orice alt­ceva, mai tineri sau mai vîrstnici- Oameni care au suflet și patimă de ctitori. N-au numai suflet și pati­mă, ci și viziune de ctitori. Și, pentru ea nu se lasă clă­tinați de vînturi și nu se tem de riscuri — căci riscu­rile sînt, în orice întreprin­dere de curaj și dăruire, ne­cesare. Nu se gîndesc nicio­dată să le fie mai bine, și nici nu-și schimbă meseria pe măruntele și nu stau cu sufletul la gură și cu privi­rea spăimoasă că ce-o să zică lumea; ei știu că datul lor și condiția lor în vre­murile acestea este să lase ceva în urmă, ceva bun, ce­va generos, ceva care să îm­plinească viața. La oamenii aceștia mă gîn­desc uneori, mult, plin de admirație și, poate, cu invi­die. Le-am zis: „șantieriștii“ și­ am început să-i caut. Trec basculante în șir pe lîngă mine, încărcate pînă la refuz. Are o pantă ușoară, cobor și cotesc puțin, în lungul drumului noroios. In față, barajul, ca un colos de beton și piatră. — Vă place, nu? — se au­de un glas lîngă mine. Un tînăr potrivit de statură, cu casca de protecție așezată pe o sprinceană, privea și el cu ochii plutind de dragos­te, îl cheamă Gheorghe Di­­nuț și e betonist, întreb ce-i place mai mult și mai mult pe șantier. — Totul, îmi răspunde. Doar am muncit și eu aici. — Vă place atît de mult munca pe care o faceți? — Dacă nu mi-ar place, aș fi în altă parte . .. — Nu e, totuși, obositor să stai între betoane zece ore pe zi? — Zece ore? ... Nu stau niciodată numai zece ore. Dacă s-ar apuca să-mi soco­tească cineva câte ore libere am de recuperat, ar trebui să stau acasă câteva luni. Dar ce să fac acasă? Poate, dacă aș fi însurat. Dar așa, ce să fac acasă? Betonul poate plictisi pe cineva care nu-l cunoaște. Eu îl cunosc. Bine. Vedeți, betonul nu în­seamnă numai rezistență, el înseamnă, și farmec și gin­gășie, ca orice lucru de pe lumea asta. Știați, de exem­plu, că betonul cîntă? — Cîntă?! — am tresărit. Cine, betonul? — Dacă ascultați — a zis el — dacă ascultați cu a­­tenție o să auziți cum cîntă, și răspunsul lui s-a rotunjit ca o pîlnie, în aer, ca o cas­cadă în ecouri, luminîndu-se pînă departe, în stînci, îmi plăcea cum vorbește, cum știe să viseze, și soarele scînteia teribil pe creasta aceea pleșură din fața noas­tră, ca să mai scot un cu­vînt ... omul acesta făcea poezie și chiar m-aș mira să nu fi scris ceva pînă acum. — Și tot el se poate și îmbolnăvi. Așa, cît îl vedeți de dur și lipsit de viață. Cum aș putea să mă plicti­sesc între betoane? Știți, u­­neori — și simt cum ezită o clipă, zîmbind puțin stin­gherit — uneori, noaptea, cînd nu sînt prea obosit, vi­sez. Visez betonul, cîntînd, îl întreb în continuare, da­că n-a simțit vreodată că i s-a urît de munca și de via­ța dusă mereu de pe un șan­tier, pe altul. — Unui constructor ade­vărat i se urăște abia a­­tunci cînd, din cine știe ce motive, muncește altundeva decît pe un șantier. Con­structorii, constructorii ade­vărați, iubesc șantierul, iu­besc munca și viața de pe șantier, chiar atunci cînd înjură mîncînd conserve cu săptămînile, chiar atunci cînd dorm în corturi sau în barăci fără încălzire, cum s-a dormit aici, la început, iar iubirea asta, a noastră, este greu, foarte greu de ex­plicat, ca orice iubire de altfel. — Vorbiți-mi despre bucu­rie. — Bucuriile noastre ... A­­vem desigur, și bucurii. Cred că nu vom părea niște în­crezuți, dacă vom spune că noi, constructorii, sîntem, în felul nostru, niște artiști, că avem și noi din cînd în cînd, bucuria creației. Mă rog, poate nu chiar artiști, dar oricum, noi venim de obicei în locuri în care nu găsim nimic, și ne punem pe trea­bă, și muncim o bucată de vreme, și mai cîntînd, mai înjurînd, într-o bună zi ter­minăm și vedem că, acolo unde nu era nimic, noi lă­săm în urmă ceva. Aceasta este bucuria noastră cea mai mare. Un constructor a­­devărat trăiește întotdeauna cu sentimentul că nu trece prin viață, degeaba. Asta ne atrage și ne reține în con­diții oricît de dure, pe șan­tierele țării... — Dar oamenii, despre oa­menii acestor ani alături de care împărțiți bucuriile a­­cestea, și tristețile, despre ei, ce îmi puteți spune? — Oamenii, zise, și privi împrejur. B. N. „ȘANTIERIȘTII” • Marți 16 aprilie 1974 Anul XXX - Mr. 8528 O 4 pagini 30 bani SEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV Al C.C. al P.C.R. In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discu­ție și a aprobat proiectul statutului dis­ciplinar al lucrărilor din unitățile siste­mului energetic național, care are ca scop întărirea ordinii, disciplinei și răs­punderii în îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreți­nere și reparații în vederea creșterii si­guranței in funcționarea sistemului ener­getic național. Comitetul Executiv a sta­bilit să se aducă unele îmbunătățiri proiectului de statut și să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România. In aplicarea legii cu privire la regi­mul prețurilor și tarifelor, Comitetul Exe­cutiv a aprobat propunerile guvernului privind limitele maxime de prețuri și ta­rife pentru grupele și subgrupele de produse și servicii din nomenclatura mi­nisterelor, celorlalte organe centrale și ale comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu strictețe de către toate ministerele și unitățile economice. In cadrul ședinței, Comitetul Executiv a stabilit ca Ministerul Finanțelor, Ban­ca Națională, toate băncile și organele financiare să acționeze cu fermitate pentru aplicarea întocmai a legii finan­țelor, pentru a se evita imobilizarea mij­loacelor circulante, pentru îmbunătăți­rea generală a activității economico-fi­­nanciare a tuturor unităților economice. Ministerele, împreună cu organele ban­care sunt datoare să analizeze cu ope­rativitate și spirit de exigență situația fiecărei întreprinderi ale cărei rezultate financiare sunt nesatisfăcătoare, să cer­ceteze cauzele reale ale acestei situații și să stabilească măsurile concrete ce se impun pentru îmbunătățirea activită­ții economice a unităților respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de ase­menea, unele probleme ale activității curente. Furaje suplimentare pentru zootehnie din culturi intercalate in livezi In cadrul întreprinderii noastre, livezile cu pomi fructiferi ocupă suprafața de 838 ha cu 250 000 bucăți pomi, organizate în 3 ferme pomicole Din totalul de 838 ha avem 492 ha cu livezi în producție și 346 ha cu livezi ti­nere de la 2—6 ani (dintre care 270 ha în sistem clasic și 76 ha în sistem intensiv). Pe lîngă celelalte importante verigi din complexul de lucrări pomicole, pe noi ne preocupă în mod deosebit lucrările de între­ținere a solului în livezi (acolo unde panta și relieful parcelelor permit mecanizarea lu­crărilor), în vederea realizării unui sol afi­nat, bogat în substanțe nutritive, capabil pentru menținerea unei rezerve mari de apă, cu o viață bacteriană susținută, precum și pentru obținerea unor producții suplimen­tare de furaje. De aceea în livezile tinere în sistem clasic, unde terenul permite meca­nizarea lucrărilor, pînă la intrarea acestora în producție (cînd coroana pomilor și siste­mul radicular va ocupa majoritatea supra­feței), practicăm cu bune rezultate de pro­ducție și economice sistemul de ogor negru asociat cu culturi intercalate printre rîndu­­rile de pomi. La definitivarea sistemului de culturi in­tercalate noi ținem seama în special de ur­mătoarele: —■ terenul fiind repartizat pentru cultura pomilor fructiferi, aceștia nu trebuie să su­fere și să fie concurați la consumul de apă, hrană și lumină și nici stînjenite lucrările de combatere a bolilor și dăunătorilor­ — pomii își dezvoltă pe verticală cea mai mare parte a rădăcinilor active, la nivelul de 20—40 cm adîncime, iar pe orizontală zona rădăcinilor active se află la proiecția coroanei depășind-o în majoritatea cazurilor; — culturile intercalate să fie utile unită­ții, iar prin producția obținută și valorifica­rea acesteia să fie rentabilă; pentru cultura intercalată se aplică tehnologia cuvenită ca și în cazul cultivării în ogor propriu, repar­­tizîndu-se fondurile aferente, în acest scop și încă de la lucrarea de bază — arătura — se aplică îngrășăminte organice și chimice, pentru a nu se apela la rezervele de în­grășăminte cuvenite pomilor. Ing. Remus CHIOREANU, directorul I.A.S. Cluj Ing. Victor MOISESCU, șeful fermei pomicole „Dealul Morii“ (Continuare în pag. a lll-a) K­LASHul RUBRICA IU CONFERIREA ORDINULUI MUNCII CLASA 14 UNOR COOPERATIVE AGRICOLE DIN JUDEȚUL CLUJ Prin Decret prezidențial a fost conferit „Ordinul Muncii” clasa I unui mare număr de cooperative agricole de pro­ducție, întreprinderi agricole de stat și asociații intercoopera­­tiste din întreaga țară, pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de dezvoltare a agri­culturii socialiste, pentru obținerea în anul 1973 a unor re­colte mari la hectar de porumb, sfeclă de zahăr, floarea­­soarelui, struguri, legume și alte culturi. De asemenea, aceeași înaltă distincție a fost conferită unităților agricole socialiste care în anul trecut au realizat cele mai mari pro­ducții de lapte, carne, ouă, lână sau sporuri însemnate în îngrășarea animalelor. Din județul Cluj au fost distinse cooperativele agricole de producție „Cîmpia Turzii“ din orașul Cîmpia Turzii, care a realizat 6 035 kg porumb boabe la hectar, asociația inter­­cooperatistă de creștere și îngrășare a taurinelor „Mihai Viteazu“ din comuna Mihai Viteazu, care a obținut 950 gr spor pe zi cu 6,7 unități nutritive consum specific. FIECARE SUNTEM RESPONSABILI PENTRU CURĂȚENIA ȘI BUNA GOSPODĂRIRE A MUNICIPIULUI Reporter. Aniversarea a 1850 de ani de la ridicarea Clujului la rangul de municipiu, pe care­ o sărbătorim în acest an, înseamnă permanentizarea hainelor curate și de bun gospodar în întreg Clujul. Vă invităm să vă referiți la măsurile întreprinse și mai ales la ce ar fi de făcut pentru a înlătura mani­festările de neglijență și delăsare în buna gospodărire a orașului nostru. Ing. Mircea Micu, șeful Administrației parcurilor și străzilor din cadrul Consiliului popular al municipiului Cluj. In Cluj există peste 750 de străzi din care numai 250 sunt salubrizate de angajații Administrației parcu­rilor și străzilor. Ca să putem face față sa­lubrizării străzilor, centrale mai ales, avem măturători de intervenție care lucrează în două schimburi. Să reținem însă că volumul cel mai mare de salubrizare este efectuat în schimbul trei. Celelalte 500 de străzi, pre­cum și zonele verzi, sunt date în păstrare socialistă circumscripțiilor electorale și unor școli. Deci din punct de vedere al organiză­rii lucrurile sunt clarificate. Acolo unde e­­xistă preocupare și responsabilitate deplină din partea deputatului, a comitetelor de ce­tățeni și, bineînțeles, a cetățenilor înșiși, e­­xistă și rezultate concretizate în menținerea curățeniei străzilor. Alexandru Groza, secretar al Comitetului municipal Cluj al U.T.C.. Evident, în între­ținerea curățeniei și bunei gospodăriri a municipiului trebuie să se pornească de la responsabilitatea fiecărui cetățean care tre­buie în același timp să ia atitudine fermă și promptă față de orice manifestare de dez­interes, de neglijență din partea celorlalți. In ceea ce privește activitatea organizații­lor U.T.C., menționez că de 2—3 ani, în co­laborare cu Administrația parcurilor și stră­zilor (A.P.S.) s-au luat măsuri ca parcuri și alte zone verzi să fie date în păstrare socia­listă unor școli­ generale și licee teoretice­ Din 10 februarie au început acțiunile de muncă patriotică cu tineretul, orientîndu-ne în primul rînd spre plantări de pomi, dar au fost întreprinse acțiuni și în parcuri pen­tru curățenia și întreținerea lor. Reporter. Nu credeți că ar fi bine­venită formarea unor brigăzi de tineri — uteriști, elevi, pionieri — care să se preocupe în mod deosebit de atenționarea cetățenilor ca­re uită neglijează să păstreze curățenia ora­șului? Alexandru Groza: Da, realizarea unor ase­menea brigăzi ar fi bine­venită, iar efectul educativ — atît asupra cetățeanului în cul­pă, precum și din punctul de vedere a creș­terii responsabilității tineretului pentru fața curată a municipiului n-ar întîrzia să se ara­te. Acești tineri i-ar putea atenționa pe ce­tățenii care trec peste ronduri de flori și spații verzi, aruncă hîrtii, bilete, murdărie pe stradă etc. Maior Gheorghe Iosuf, de la Miliția mu­nicipiului Cluj. Organele de miliție au luat măsuri de sancționare a contravenienților ce încalcă prevederile legale referitoare la în­treținerea și păstrarea curățeniei orașului. Intr-adevăr, ar fi bine venită inițierea unor brigăzi de tineri, de „paznici“ ai curățeniei orașului, care să acționeze în genul pionieri­lor ce sprijină organele de miliție pentru respectarea regulilor de circulație. In același timp, cred că ar fi necesară re­publicarea Deciziilor nr. 16 și 17 ale Consi­liului popular al municipiului Cluj pentru a reîmprospăta unor cetățeni obligațiile și îndatoririle lor pentru buna gospodărire și curățenie a orașului Alexandru Groza. Poate că aceste preve­deri legale ar trebui popularizate mai mult în întreprinderi, școli, facultăți cu diferite ocazii, ar trebui să se dea mai mare aten­ție educației cetățenești în acest sens. Ing. Mircea Micu: Noi am început să in­tensificăm această activitate de popularizare prin afișe sugestive care să atenționeze vi­zual cetățenii în menținerea curățeniei. Re­publicarea prevederilor legale referitoare la această problemă ar fi intr-adevăr bine­venită, redînd unele extrase chiar în presă. Este necesară însă in același timp reduce­rea și înlăturarea surselor de murdărie. REPORTER (Continuare in pag. a lll­a) ultima oră ultima oră • KInGSTON. — Guver­nul jamaican și-a făcut cu­noscută hotărîrea de a nați­onaliza serviciile de trans­porturi în comun — aflate­ în prezent sub controlul ca­pitalului străin — se arată într-o informație de presă, publicată în capitala țării, Kingston. • WASHINGTON.— Se­cretarul de stat al S.U.A, Henry Kisinger, a conferit sîmbătă cu generalul Hik­­mat Chehabi, șeful servicii­lor de informații militare al Siriei, asupra modalităților de realizare a unei dezan­gajări a trupelor siriene și israeliene din zona înălți­milor Golan. La întrevedere a participat reprezentantul permanent al Siriei la O.N.U , Sabah Rabani. Po­trivit agenției United Press International, în centrul convorbirii s-au situat pro­punerile prezentate în vede­rea realizării acestui obiec­tiv de ministrul israelian al apărării Moshe Dayan. o WASHINGTON - Hen­ry Kisinger, secretarul De­partamentului de Stat al S U.A., l-a primit, duminică, pe ambasadorul Israelului la Washington. Simcha Donitiz căruia i-a făcut cunoscute noile propuneri detaliate a­­le guvernului sirian privind realizarea dezangajării tru­pelor pe frontul înălțimilor Golan, propuneri prezentate oficialității americane de ge­neralul Hikmat Chehabi trimisul special al guvernu­lui de la Damasc. §t WELLINGTON. _ No­ua Zeelandă, țară cu o bogată rețea hidrografică, suportă în această perioadă, consecințele unei secete pre­lungite; în unele zone n-au mai căzut nici un fel de pre­cipitații încă de anul trecut

Next