Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)
1974-05-02 / 8542. szám
La Muzeul de Artă Cluj: ______________ Destul de frecvent destinul unui artist este în chip decisiv determinat de ambianța primelor impresii. Adăugirile ulterioare facilitate de alți factori stimulatori se sedimentează pe o structură închegată și particulară care-și păstrează in ordine nealterată autenticitatea. Cele afirmate își dovedesc temeinicia bineînțeles numai in cazul acelor artiști care reușesc să-și impună cu vigoare personalitatea, individualizîndu-se pregnant în contextul unei anume realități social-istorice. Acesta este și cazul pictorului Eugen Gâscă, născut în 1908 la Grindeni, județul Mureș, în inima podișului transilvan A cunoscut astfel întreaga experiență de viață a satelor fixate între colinele unduioase din zona Ludușului, coline ale căror sinuozități se succed ritmic spre albia fină a Mureșului. O albie zămislită parcă să liniștească frământările, să aline durerile! Iar firea poetică a artistului avea să încerce o împăcare și armonizare a sunetelor date de murmurul ființelor, pământului și apelor. A reușit s-o facă în chip strălucit prin acea clamare în surdină pe care o degajă întreaga sa operă, de o unitate impresionantă, verificată prin trecerea timpului. Totul este spus în șoaptă (fie că este vorba de o bucurie ori un suspin), ca o invitație la meditație și reculegere, pentru că din structura cromaticii sale se desprinde mai întîi glasul spiritului și apoi cel al materiei. Simbioză a realității cu senzația de miracol și vis, pictura lui Eugen Gâscă înseamnă în implicațiile ei cele mai profunde un fascinant imn închinat unității indestructibile dintre om și natură. Cu un deosebit patos, transpune ființa umană într-un spațiu imemorial devenit metaforă și simbol al unui gînd, gest ori sentiment. Nici timpul nu-și precizează identitatea. Prin generalizarea unui sens motivul transfigurat devine un semn elocvent al unei permanențe din universul gîndirii și trăirilor umane, încă de la debutul său expozițional întîmplat la Cluj cu patru decenii în urmă (1934), Eugen Gâscă avea să se impună prin particularitatea viziunii sale, adinc preocupată de efectele luminii în economia , imaginii.. După cum constata cu fină intuiție Ion Vlasiu în paginile revistei „Gînd românesc“: „In lucrările lui Eugen Gâscă lumina izbucnește din interior și atît de covârșitoare, incit culorile se volatilizează pină la inconsistență, acolo unde trăiește numai vibrația. Din acest proces transcende lumea obiectivă, realizîndu-se într-o viziune singulară“. Cîțiva ani mai tîrziu în excelentul studiu asupra plasticii transilvănene, scris cu prilejul expoziției „Astrei“ din 1939, V. Beneș, după ce amintește de expoziția din iarna anului 1934, cînd „lumea lui era a unor imagini construite abstract, cu deformări de perspectivă cu înclinații spre expresionism, cu afectări uneori delicioase, toate însă lucrate cu gust și mai ales cu foarte multă sensibilitate cromatică“, afirma că „de-atunci arta lui Gâscă a mers invers, spre căutările primare de la care ar fi fost normal să parvină la expresionism“. Tot despre o afinitate cu practica expresionistă — înțeleasă și tratată într-un mod particular — scrie și Ion Frunzetti în prefața recentului catalog: „Pictorul cartografiază un ținut fantastic (...), numai că spre deosebire de expresionismul încrîncenat și plin de spaime obscure (...), propagator al neliniștii și incertitudinilor (...), stilul picturii lui Eugen Gâscă este expresia unei splendide liniști interioare, a unei stări de quietudine și reculegere, a unui calm dobândit prin victorii lucide, solare, latine Din contemplarea celor 46 de lucrări expuse în cele trei săli de la etajul Muzeului de Artă din Cluj, special destinate a găzdui manifestări artistice deosebite, putem constata clar momentul de maximă sinteză la care a ajuns pictura lui Eugen Gâscă. In creația sa avem reprezentat în toată splendoarea și măreția lui specificul transilvan, caracterizat printr-o arhitectonică ce tinde spre monumental, o cromatică prețioasă și densă, un temperament sobru și viguros. Cu o sensibilitate deosebită pictorul a pătruns esența acestui specific, pe care ni-l relevă cu o noblețe ce ține de condiția gestului conștientizat, împlinit cu o vigoare rară, desăvîrșită. Atent și îndelung elaborată, fiecare compoziție devine sumum-ul unor simplificări și eliminări treptate, dincolo de care nimic nu se mai poate adăuga fără a sacrifica unitatea și logica ansamblului. Deși apelează la o paletă cu dominante de albastru, verde și griuri, infinit nuanțate, nu ajunge la monocromie, întrucît prin suprapuneri tonale volatilizează forma, devenită muzicală prin sonoritățile îngemînărilor misterioase încurajate de întîlnirea luminii cu întunericul. Pentru a căpăta aceste efecte muzicale, pictorul concepe imaginea de preferință sub vraja reveriilor nocturne, în amurg, sub clar de lună sau în zori de zi (spre exemplu Inserare, Reverie, Elegie, Dansul ielelor, Legendă, Clar de lună, Transparență, Incertitudine, Logodnă, Intîlnire, Liniște etc.). Evident, în pictura românească Eugen Gâscă înseamnă o prezență remarcabilă prin profunzimea și autenticitatea unei viziuni plastice care transpune cu măiestrie ipoteze ale fizionomiei noastre spirituale. Negoiță LAPTOIU EXPOZIȚIA EUGEN CASCA Brigăzile artistice de agitație — mai aproape de specificul genului Zilele trecute, la Dej, din inițiativa Comitetului municipal de partid, a fost organizată o utilă trecere în revistă a brigăzilor artistice de agitație. Am reîntîlnit cu acest prilej colective ale unor brigăzi cu o frumoasă tradiție, cum sînt cele de la Salina Ocna Dejului, Fabrica de mobilă și Casa municipală de cultură, cit și brigăzi mai noi, ca cele în limba română și maghiară de la Nireș. Satisfacția ar fi fost mult mai mare dacă, așa, precum cu ani în urmă, în astfel de acțiuni, am fi întîlnit și formațiile similare de la Fabrica „1 Iunie“, Refractara, I.C.S. și cooperativa „Progresul“, de la Cuzdrioara și Jichiș și, cu atît mai mult, pe acelea ce trebuie să existe și să reprezinte marele Combinat de celuloză și hîrtie. Chiar fără aceste formații, în acțiunea amintită am întîlnit suficiente argumente pentru a demonstra că brigada artistică de agitație este o importantă tribună a opiniei și experienței înaintate, o influentă modalitate de stimulare a priceperii și dăruirii în muncă, dar și de prezentare critică și autocritică a unor aspecte de viață și muncă. Modalitatea modernă, ingenioasă de punere în scenă a textelor brigăzilor de la Fabrica de mobilă, Salina Ocna Dejului și Casa de cultură, interpretate cu siguranță și naturalețe, au determinat ca spectacolele realizate să se apropie în cea mai mare măsură de ceea ce se numește cu adevărat act artistic. Cele două brigăzi artistice de la Nireș au impresionat prin evocarea în scena a evoluției satului lor în deceniile de după 23 August 1944. Nu sunt scăpate din vedere aspectele ce umbresc viața și dezvoltarea satului.Satira usturătoare a celor două brigăzi de la Nireș îi critică pe risipitorii timpului de muncă, dar și pe cei ce nu au încredere în capacitatea femeilor. Brigada de la Salina Ocna Dejului a impus atenției salariaților folosirea corespunzătoare a timpului de muncă și a timpului liber, în care sens prezintă reușite miniaturi caustice. Formația de la Fabrica de mobilă (cea mai realizată dintre brigăzile vizionate) înfierează risipa de materiale și neutilizarea corespunzătoare a unor mașini și agregate, cum e malaxorul, devenit „mașină de „topit“ bani / ce stă-n curte de trei ani", critică modul necorespunzător în care se face asistența tehnică în schimbul III. Nu scăpă din colimatorul acestei brigăzi nici unele probleme de interes general în oraș, cum e, spre exemplu, transportul în comun. Așadar, prin intermediul acestor brigăzi artistice de agitație am reușit a ne delecta într-un mod ales, iar în același timp am fost puși în situația de a cunoaște o mulțime de aspecte concrete ale vieții orașului și satului. Emil LAZAR Selecție pentru concursul „TINEREȚE PE PORTATIV” Comisia municipală Cluj de organizare a festivalului concurs de muzică ușoară „Tinerețe pe portativ“, anunță preselecția pentru interpreți vocali in vederea concursului ediția Vila care va avea loc la sfîrșitul lunii mai a.c. Preselecția va avea loc în zilele de 4 și 5 mai 1974, ora 11 la Casa municipală de cultură Cluj, Piața Libertății nr. 24. Pot participa tineri și tinere în vîrstă de 16—30 de ani. Rețeaua liceelor din județul Cluj și numărul de clase în anul I, 1 ■ pentru anul școlar 1974-1975, _____ Așa după cum se cunoaște, în baza hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973, incepind cu anul școlar 1974/1975, se generalizează prima treaptă a învățămîntului liceal. In acest sens, toți absolvenții clasei a Vlll-a din anul școlar curent vor fi cuprinși în anul I de liceu, la cursuri de zi, înfăptuindu-se astfel un invățămînt obligatoriu unitar, cu durata de 10 ani. Pentru a veni în sprijinul părinților, elevilor și cadrelor didactice, in scopul realizării unei judicioase orientări școlare și profesionale a elevilor, publicăm în coloanele ziarului nostru rețeaua primei trepte a învățămîntului liceal din județul nostru, pe tipuri de licee și probe, urmînd să completăm în viitor informarea cititorilor noștri cu noi aspecte privitoare la organizarea și funcționarea învățămîntului liceal in prima sa treaptă. *) Cu predarea unor obiecte în limba engleză **) Cu predarea unor obiecte în limba franceză. ***) Cu predarea unor obiecte în limba rusă. ****) o clasă de educație fizică nr. 46 — Clasele au efective de 36—38 elevi. — Pentru nevoile U.J. M. vor fi școlarizați în treapta I, în județul nostru, în profile mecanică, textile-confecții și prelucrarea lemnului 230 elevi. Unitățile școlare pe lângă care vor fi afiliate acestei clase vor fi aduse la cunoștința celor interesați prin intermediul conducerilor de școli. ! Vineri începe în Sala sporturilor Turneul divizionar masculin de baschet încă nu s-au stins complet ecourile recent încheiatei ediții a campionatului național de baschet feminin, desfășurat în Sala sporturilor din Cluj, și din nou primitoarea sală va fi gazda penultimului act al campionatului masculin de această dată. Este vorba de al doilea turneu din turul III al diviziei naționale de baschet masculin, la care vor participa atît echipele din grupa 1—6, cit și cele din grupa valorică 7—12. Ținînd cont că după jocurile de la Cluj se va desfășura un singur turneu (locurile 1—6 la Constanța și 7—12 la Galați) care va definitiva erarhiile atît din partea superioară, cit și din cea inferioară a clasamentului, partidele programate în Sala sporturilor vor constitui examene decisive pentru marea majoritate a combatantelor. Iată acum programul complet a celor trei zile de întreceri : VINERI, ORA 9,30: Voința Timișoara — Rapid; ORA 11: Politehnica București — I.C.H.F.; ORA 15: Farul — Steaua: ORA 16,30: C.S.U. Galați — Politehnica Cluj: ORA 18: „U“ Cluj — I.E.F.S.; ORA 19,30: Universitatea Timișoara — Dinamo: SÎMBATA (de la aceleași ore): Voința Timișoara C.S.U. Galați, I.C.H.F. — Rapid. Farul — I.E.F.S., Politehnica Cluj — Politehnica București, „U“ Cluj — Universitatea Timișoara; Dinamo — Steaua; DUMINICA, ORA 8: Voința Timișoara — I.C.H.F.; ORA 9:30: I.E.F.S. — Universitatea Timișoara. ORA 11: „U“ Cluj — STEAUA: ORA 12:30: Politehnica Cluj — Rapid; ORA 14: Farul — Dinamo; ORA 15,30: C.S.U. Galați — Politehnica București. (M. I. R.) GHERLA REUȘITĂ DUMINICĂ CULTURAL-SPORTIVĂ Ultima duminică a lui aprilie a fost una dintre cele mai frumoase. Norii s-au rărit pentru a face loc unui soare generos ce a încălzit miile de gherleni prezenți la multele, dar mai ales atractivele competiții sportive și cultural-artistice. Buni organizatori, Comitetul orășenesc al U.T.C., în colaborare cu C.J.E.F.S., Consiliul local al sindicatelor și Comitetul pentru cultură și educație socialistă, au fost în măsură să asigure o zi plină de competiții agreabile, cărora li s-a adăugat raliul județean al pionierilor, organizat de Consiliul județean al pionierilor, la care au participat 33 piloți din municipiile Cluj, Turda, Dej și orașul Gherla. După parcurgerea unui traseu interesant de circa 2 km, au fost declarați virtuoși campioni următorii purtători ai cravatelor purpurii.: Categoria motor „Carpați“: locul I — Al. Moisai — Turda, urmat de colegii săi Marcel Crișan și Gh. Voina; la categoria „Mohra“: locul I — Dan Rațiu — Cluj, II. Andrei Moldovan — Cluj, III. Costel Vlad — Gherla. La fete, pe primul loc s-a clasat pioniera Dana Iepan Gherla. Publicul a aplaudat în continuare „uniformele albastre“ care, grupate în 17 plutoane de pregătire pentru apărarea patriei, s-au întrecut în concursul: „Trec detașamentele cîntînd“ și concursul de orientare turistică „Pentru patrie“. Au cîștigat concursul la fete: detașamentul 8 al Liceului „Ana Ipătescu“ și detașamentul 9 de băieți al aceluiași liceu, iar la orientare turistică au cîștigat grupele de la școala profesională și Liceul „Petru Maior“. Duminica sportivă a programat și o Intîlnire de popice între selecționatele Dej — Gherla, atît la fete cit Și la băieți, întîlniri adjudecate de gazde. Meciul de volei dintre C.P.L. și E.G C.L. a fost cîștigat de prima formație cu 3—2, iar finala Cupei „1 Mai“ la tenis de masă Ș-a desemnat cîștigătorul, el fiind in această ediție Tiberiu Șopterean. După-amiaza zilei, în sala de spectacole a Casei orășenești de cultură a fost programată, în fața unui numeros public, finala orășenească a concursului „Tinere talente“, care în trei etape a stabilit pe cei mai buni cîntăreți de muzică populară și ușoară. In ordine: Maria Rusu și László Portic, iar cel mai îndrăgit recitator de poezie patriotică și revoluționară este tînăra Smaranda Muntean. Laureaților li s-au oferit premii din partea Comitetului orășenesc al U.T.C. și Casei orășenești de cultură, iar pentru cea mai tinără solistă, Adela Istrate, s-a oferit un premiu special. In acest spectacol-concurs și-au prezentat „numărul“ noua formație de dansatori a Casei de cultură, condusă de inimosul animator Pop Pahonie. A fost o zi plină, în care, de la mic la mare, s-au bucurat de reușita acțiune ce merită evidențiată: Dumitru VATRU, Teofil TOPAN directorul Casei orășenești de cultură Gherla Membrii cercului micilor schiori au participat, în vacanța de primăvară, la o tabără de antrenament în M-ții Făgăraș Bilanț rodnic la cercul micilor schiori clujeni Sub imboldul Hotăririi Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 cu privire la dezvoltarea continuă a educației fizice și a sportului, cercurile sportive ale Casei Pionierilor din Cluj și-au intensificat activitatea de atragere a cu mai mulți copii la multiplele acțiuni sportive, educative și recreative. Din bilanțul rezultatelor meritorii cu care se prezintă cele 10 cercuri sportive pe linia pregătirii armonioase și multilaterale a copiilor, evidențiez activitățile frumoase și plăcute desfășurate de pionierii din cercul de schii și cicloturism. Folosind o mare varietate de mijloace specifice educației fizice ca excursiile, drumețiile, întrecerile și taberele etc., responsabilul cercului profesorul Dan Căpitan a obținut importante realizări în instruirea multor generații de copii în sportul nr. 1 al iernii. In cei patru ani de existență, peste 300 de copii dornici să-și însușească una din cele mai vechi și utile îndeletniciri ale acelora care trăiesc pe culmile și văile înzăpezite ale Apusenilor și-au luat cu foarte bine brevetul de schior. Din rîndul lor cei mai talentați își continuă pregătirea în cadrul centrului de copii și juniori al C.J.E.F.S. sub competenta îndrumare a aceluiași pasionat profesor căruia îi revin in mare parte meritele afirmării acestui cerc ca principală pepinieră a schiului de performanță clujean. Numai în acest an membrii cercului au obținut mai multe rezultate care se concentrează într-un mănunchi de titluri și locuri fruntașe la unele finale pe țară ale campionatelor micilor schiori, cum ar fi campionatele de copii 2 titluri de campioni prin Oprea Mihaela, vicecampioană Gherman Liliana, Moraru Tudor locul VI, Grosu Ligia clasată a V-a și locul IX Barabas Daniela. Toate acestea au fost cucerite în condițiile participării la întrecerea fiecărei categorii de vîrstă a 18-20 de reprezentanți și ai altor județe, întreceri în care echipa județului nostru alcătuită numai din membrii acestui cerc s-a clasat pe locul V din cele 20 de echipe participante. Și la finala Cupei tineretului reprezentanții pionierilor clujeni au obținut un loc II prin Gherman Liliana iar fratele său Gherman Călin s-a clasat pe locul IV. Aceste frumoase rezultate trebuiesc completate cu cele 15 titluri de campioni sau vicecampioni la copii și juniori pe județ, rod al strădaniei altor reprezentanți ai Casei Pionierilor ca: Mărgineanu Anca, Szalma Ioan, Grosu Dinu, Szentgyörgy Zoltán etc. Petre GOTEA Azi, meci internațional de rugbi Agronomia Cluj — Stade Monchaninoise (Franța) Azi după-amiază, la ora 17, pe stadionul din Parcul universității, va avea loc meciul amical de rugbi între echipele Agronomia Cluj și Monchaninoise, echipă din liga I din Franța. Un spectacol de rugbi care ne invită să-l urmărim, mai ales fiind vorba de o echipă care reprezintă valorosul rugbi francez. ■ Astăzi, joi, 2 mai se dispută meciurile etapei a 25-a a campionatului diviziei A al fotbal. Cele două partide din Capitală se vor desfășura în cuplaj, pe stadionul „23 August“, după următorul program: ora 16,00: Rapid — Jiul Petroșani, ora 17,45, Sportul Studențesc — F. C. Argeș Pitești. In țară se vor disputa următoarele jocuri: Steagul roșu Brașov — C.F.R. Cluj; K. T. Arad — A.S.A. Tg. Mureș; F. C. Constanța — Universitatea Craiova; Politehnica Timișoara — Dinamo București; Universitatea Cluj — C.S.M. Reșița; Petrolul Ploiești — Steaua; Sport Club Bacău — Politehnica Iași. MOSCOVA. Disputat la Harcov, meciul de fotbal dintre echipele de tineret ale U.R.S.S. și Ungariei contînd pentru semifinalele campionatului european, s-a terminat cu scorul de 2—0 (1—0) în favoarea jucătorilor sovietici.n MÜNCHEN. Selecționatele secunde de fotbal ale Suediei și R. F. Germania s-au întîlnit la Kiel, în prezența a peste 26.000 de spectatori. Au cîștigat fotbaliștii vest-germani cu scorul de 3—2 (2—1) Campionatul județean de fotbal echipa C.M.C. și-a mărit avansul In Campionatul de fotbal al județului Cluj s-a consumat și cea de a XXIV-a etapă. Deși nu se prevestea nimic spectaculos, întrueât fruntașele au evoluat pe teren propriu, cu toate acestea lidera întrecerii, formația C.M.C. și-a mărit avansul la 2 puncte, întrucît fotbaliștii din Aghireș n-au reușit să obțină pe teren propriu decit un îneci nul, cu performera etapei, echipa clujeană Flacăra. Rezultatele înregistrate: Minerul Aghireș — Flacăra Cluj 0—0 (la juniori 4—0) ■ Autotransport Dej — Electrometal Cluj 1—7 (2—2) jg C.M.C. — Victoria Viișoara 4—1 (5—0) g Motor U.R.A. — Vulturii Mintiul Gherlei 1—1 (6—1) gs Spicul Luna — înfrățirea Livada 5—0 (4—2) gg Unirea Florești — Vlădeasa Huedin 1—4 (2—1) gg Libertatea Cluj — C.F.R. Dej 0—0 (0—0) fg Izolatorul Turda — Textila Cluj 0—0 (4—2) El Clasamentul la zi: 1. C M.C. 24 15 6 3 61-15 36 2. Minerul 24 13 8 3 34-15 34 3. Vlădeasa 24 15 3 6 52-24 33 4. U.R.A. 24 14 37 46-23 31 5. Flacăra 24 19 4 45-32 31 6. Vulturii 24 13 5 6 45-32 31 7. Bl. metal 24 11 6 7 61-35 28 1 8. Izolatorul 24 10 77 41-28 27 9. Spicul 24 10 3 11 48-42 23 10. C.F.R. Dej 23 85 10 26-31 21 11. Libertatea 24 7 6 11 31-47 20 12. Textila 23 5 7 11 16-33 17 13. Victoria 24 5 6 13 36-61 16 14. înfrățirea 24 63 15 38-65 15 15. Unirea FI. 24 46 14 29-55 14 16. Auto. Dej 24 05 19 21-92 5 La juniori, situația este neschimbată: există o fruntașă autoritară — C.F.R. — U.R.A. cu 44 p — precum și luptă interesantă în continuare: Textila 31 p, C.M.C și Minerul cite 30 p, C.F.R. Dej 29 p, etc. Programul etapei a XXV-a: VINERI 3 MAI, teren Florești, ora 17: Unirea — Motor U.R.A. (juniorii duminică ora 8), stadionul Clujeana, ora 15: Flacăra — Libertatea (juniorii sîmbătă ora 16.30 teren Florești): SIMBATA 4 MAI, teren Turda, ora 11 izolatorul — Victoria Viișoara (juniorii teren Turda II tot ora 11); teren Dej, ora 11: C.F.R — înfrățirea Livada (juniorii ora 9.30); teren zgură din Parcul orașului, ora 10.30; Electrometal — CMC (juniorii teren zgură Parcul Universității, ora 9.30); DUMINICA 5 MAI, teren Florești, ora 11: Textila — Spicul Luna (juniorii ora 9.30); teren Huedin, ora 11: Vlădeasa — Vulturii Mintiul Gherlei (juniorii ora 9.30); teren Aghireș, ora 11: Minerul —Autotransport. Dej (juniorii ora 9,30).