Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)

1974-05-02 / 8542. szám

La Muzeul de Artă Cluj: ______________ Destul de frecvent desti­nul unui artist este în chip decisiv determinat de am­bianța primelor impresii. A­­dăugirile ulterioare facilita­te de alți factori stimulatori se sedimentează pe o struc­tură închegată și particulară care-și păstrează in ordine nealterată autenticitatea. Cele afirmate își dovedesc temeinicia bineînțeles nu­mai­ in cazul acelor artiști care reușesc să-și impună cu vigoare personalitatea, individualizîndu-se pregnant în contextul unei anume realități social-istorice. Acesta este și cazul picto­rului Eugen Gâscă, născut în 1908 la Grindeni, județul Mureș, în inima podișului transilvan A cunoscut astfel întreaga experiență de via­ță a­­ satelor fixate între co­linele unduioase din zona Ludușului, coline ale căror sinuozități se succed ritmic spre albia fină a Mureșului. O albie zămislită parcă să liniștească frământările, să aline durerile! Iar firea poetică a artistului avea să încerce o împăcare și armo­nizare a sunetelor date de murmurul ființelor, pămân­tului și apelor. A reușit s-o facă în chip strălucit prin acea clamare în surdină pe care o degajă întreaga sa o­­peră, de o unitate impresio­nantă, verificată prin tre­cerea timpului. Totul este spus în șoaptă (fie că este vorba de o bucurie ori un suspin), ca o invitație la me­­ditație și reculegere, pen­tru că din structura cro­maticii sale se desprinde mai întîi glasul spiritului și a­­poi cel al materiei. Simbio­ză a realității cu senzația de miracol și vis, pictura lui Eugen Gâscă înseamnă în implicațiile ei cele mai pro­funde un fascinant imn în­chinat unității indestructi­bile dintre om și natură. Cu un deosebit patos, transpune ființa umană într-un spațiu imemorial devenit metafo­ră și simbol al unui gînd, gest ori sentiment. Nici tim­pul nu-și precizează identi­­tatea. Prin generalizarea u­­nui sens motivul transfigurat devine un semn elocvent al unei permanențe din uni­versul gîndirii și trăirilor umane, încă de la debutul său ex­­pozițional întîmplat la Cluj cu patru decenii în urmă (1934), Eugen Gâscă avea să se impună prin particulari­tatea viziunii sale, adinc preocupată de efectele lumi­nii în economia , imaginii.. După cum constata cu fină intuiție Ion Vlasiu în pagi­nile revistei „Gînd româ­nesc“: „In lucrările lui Eu­gen Gâscă lumina izbucnește din interior și atît de covâr­șitoare, incit culorile se vo­latilizează p­ină la inconsis­tență, acolo unde trăiește numai vibrația. Din acest proces transcende lumea o­biectivă, realizîndu-se într-o viziune singulară“. Cîțiva ani mai tîrziu în excelentul studiu asupra plasticii tran­silvănene, scris cu prilejul expoziției „Astrei“ din 1939, V. Beneș, după ce aminteș­te de expoziția din iarna a­­nului 1934, cînd „lumea lui era a unor imagini construi­te abstract, cu deformări de perspectivă cu înclinații spre expresionism, cu afec­tări uneori delicioase, toate însă lucrate cu gust și mai ales cu foarte multă sensi­bilitate cromatică“, afirma că „de-atunci arta lui Gâs­că a mers invers, spre cău­tările primare de la care ar fi fost normal să parvină la expresionism“. Tot despre o afinitate cu practica expre­sionistă — înțeleasă și tra­tată într-un mod particular — scrie și Ion Frunzetti în prefața recentului catalog: „Pictorul cartografiază un ținut fantastic (...), numai că spre deosebire de expre­sionismul încrîncenat și plin de spaime obscure (...), propagator al neliniștii și incertitudinilor (...), stilul picturii lui Eugen Gâscă es­te expresia unei splendide liniști interioare, a unei stări de­ quietudine și reculegere, a unui calm dobândit prin victorii lucide, solare, lati­ne Din contemplarea celor 46 de lucrări expuse în cele trei săli de la etajul Muzeu­­lui de Artă din Cluj, spe­cial destinate a găzdui ma­nifestări artistice deosebite, putem constata clar momen­tul de maximă sinteză la care a ajuns pictura lui Eu­gen Gâscă. In creația sa a­­vem reprezentat în toată splendoarea și măreția lui specificul transilvan, carac­terizat printr-o arhitectonică ce tinde spre monumental, o cromatică prețioasă și den­să, un temperament sobru și viguros. Cu o sensibilita­te deosebită pictorul a pă­truns esența acestui specific, pe care ni-l relevă cu o no­blețe ce ține de condiția gestului conștientizat, îm­plinit cu o vigoare rară, d­e­­săvîrșită. Atent și îndelung elaborată, fiecare compozi­ție devine sumum-ul unor simplificări și eliminări treptate, dincolo de care ni­mic nu se mai poate adăuga fără a sacrifica unitatea și lo­gica ansamblului. Deși ape­lează la o paletă cu dominan­te de albastru, verde și griuri, infinit nuanțate, nu ajunge la monocromie, întrucît prin suprapuneri tonale volatili­zează forma, devenită muzi­cală prin sonoritățile înge­­mînărilor misterioase încu­rajate de întîlnirea luminii cu întunericul. Pentru a că­păta aceste efecte muzicale, pictorul concepe imaginea de preferință sub vraja re­veriilor nocturne, în amurg, sub clar de lună sau în zori de zi (spre exemplu Insera­re, Reverie, Elegie, Dansul ielelor, Legendă, Clar de lu­nă, Transparență, Incertitu­dine, Logodnă, Intîlnire, Li­niște etc.). Evident, în pictura româ­nească Eugen Gâscă înseam­nă o prezență remarcabilă prin profunzimea și autenti­citatea unei­ viziuni plastice care transpune cu măiestrie ipoteze ale fizionomiei noas­tre spirituale. Negoiță LAPTOIU EXPOZIȚIA EUGEN CASCA Brigăzile artistice de agitație — mai aproape de specificul genului Zilele trecute, la Dej, din inițiativa Comitetului municipal de partid, a fost organizată o utilă trecere în revistă a bri­găzilor artistice de agitație. Am reîntîlnit cu acest prilej co­lective ale unor brigăzi cu o frumoasă tradiție, cum sînt cele de la Salina Ocna Dejului, Fabrica de mobilă și Casa municipală de cultură, cit și brigăzi mai noi, ca cele în limba română și maghiară de la Nireș. Satisfacția ar fi fost mult mai mare dacă, așa, precum cu ani în urmă, în astfel de acțiuni, am fi întîlnit și formațiile similare de la Fabri­ca „1­ Iunie“, Refractara, I.C.S. și cooperativa „Progresul“, de la Cuzdrioara și Jichiș și, cu atît mai mult, pe acelea ce trebuie să existe și să reprezinte marele Combinat de celu­loză și hîrtie. Chiar fără aceste formații, în acțiunea amintită am întîlnit suficiente argumente pentru a demonstra că brigada artisti­că de agitație este o importantă tribună a opiniei și expe­rienței înaintate, o influentă modalitate de stimulare a pri­ceperii și dăruirii în muncă, dar și de prezentare critică și autocritică a unor aspecte de viață și muncă. Modalitatea modernă, ingenioasă de punere în scenă a textelor brigăzi­lor de la Fabrica de mobilă, Salina Ocna Dejului și Casa de cultură, interpretate cu siguranță și naturalețe, au determi­nat ca spectacolele realizate să se apropie în cea mai mare măsură de ceea ce se numește cu adevărat act artistic. Cele două brigăzi artistice de la Nireș au impresionat prin evocarea în scena a evoluției satului lor în deceniile de du­pă 23 August 1944. Nu sunt scăpate din vedere aspectele ce umbresc viața și dezvoltarea satului.­­Satira usturătoare a celor două brigăzi de la Nireș îi critică pe risipitorii timpu­lui de muncă, dar și pe cei ce nu au încredere în capacita­tea femeilor. Brigada de la Salina Ocna Dejului a impus atenției sala­riaților folosirea corespunzătoare a timpului de muncă și a timpului liber, în care sens prezintă reușite miniaturi caus­tice. Formația de la Fabrica de mobilă (cea mai realizată dintre brigăzile vizionate) înfierează risipa de materiale și neutilizarea corespunzătoare a unor mașini și agregate, cum e malaxorul, devenit „mașină de „topit“ bani / ce stă-n curte de trei ani", critică modul necorespunzător în care se face asistența tehnică în schimbul III. Nu scăpă din colima­torul acestei brigăzi nici unele probleme de interes general în oraș, cum e, spre exemplu, transportul în comun. Așadar, prin intermediul acestor brigăzi artistice de agi­tație am reușit a ne delecta într-un mod ales, iar în același timp am fost puși în situația de a cunoaște o mulțime de aspecte concrete ale vieții orașului și satului. Emil LAZAR Selecție pentru concursul „TINEREȚE PE PORTATIV” Comisia municipală Cluj de organizare a festivalului concurs de muzică ușoară „Tinerețe pe portativ“, anun­ță preselecția pentru interpreți vocali in vederea con­cursului ediția Vil­a care va avea loc la sfîrșitul lunii mai a.c. Preselecția va avea loc în zilele de 4 și 5 mai 1974, ora 11 la Casa municipală­­ de cultură Cluj, Piața Libertății nr. 24. Pot participa tineri și tinere în vîrstă de 16—30 de ani. Rețeaua liceelor din județul Cluj și numărul de clase în anul I, 1 ■ pentru anul școlar 1974-1975,­ _____ Așa după cum se cunoaște, în baza hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973, incepind cu anul școlar 1974/1975, se generalizează prima treaptă a învățămîntului liceal. In acest sens, toți absolvenții clasei a Vlll-a din anul­ școlar curent vor fi cuprinși în anul I de liceu, la cursuri de zi, înfăptuindu-se astfel un invățămînt obligatoriu unitar, cu durata de 10 ani.­­ Pentru a veni în sprijinul părinților, elevilor și cadrelor didactice, in scopul realizării unei judicioase orientări școlare și profesionale a elevilor, publicăm în coloanele ziarului nostru rețeaua primei trepte a învățămîntului liceal din județul nostru, pe tipuri de licee și prob­e, urmînd să completăm în viitor informarea cititorilor noștri cu noi aspecte privitoare la organizarea și funcționarea învățămîntului liceal in prima sa treaptă. *) Cu predarea unor obiecte în limba engleză **) Cu predarea unor obiecte în limba franceză. ***) Cu predarea unor obiecte în limba rusă. ****) o clasă de educație fizică nr. 46 — Clasele au efective de 36—38 elevi. — Pentru nevoile U.J. M. vor fi școlarizați în treapta I, în județul nos­tru, în profile mecanică, textile-confecții și prelucrarea lemnului 230 elevi. Unitățile școlare pe lângă care vor fi afiliate acestei clase vor fi aduse la cunoștința celor interesați prin intermediul conducerilor de școli. ! Vineri începe în Sala sporturilor Turneul divizionar masculin de baschet încă nu s-au stins complet ecourile recent încheiatei e­­diții a campionatului națio­nal de baschet feminin, des­fășurat în Sala sporturilor din Cluj, și din nou primi­toarea sală va fi gazda pe­nultimului act al campiona­tului masculin de această dată. Este vorba de al doi­lea turneu din turul III al diviziei naționale de baschet masculin, la care vor parti­cipa atît echipele din grupa 1—6, cit și cele din grupa valorică 7—12. Ținînd cont că după jocurile de la Cluj se va desfășura un singur turneu (locurile 1—6 la Con­stanța și 7—12 la Galați) care va definitiva erarhiile atît din partea superioară, cit și din cea inferioară a cla­samentului, partidele pro­gramate în Sala sporturilor vor constitui examene deci­­sive pentru marea majorita­te a combatantelor. Iată acum programul com­plet a celor trei zile de în­treceri : VINERI, ORA 9,30: Voința Timișoara — Rapid; ORA 11: Politehnica Bucu­rești — I.C.H.F.; ORA 15: Farul — Steaua: ORA 16,30: C.S.U. Galați — Politehnica Cluj: ORA 18: „U“ Cluj — I.E.F.S.; ORA 19,30: Univer­sitatea Timișoara — Dina­mo: SÎMBATA (de la ace­leași ore): Voința Timișoara C.S.U. Galați,­­ I.C.H.F. — Rapid. Farul — I.E.F.S., Po­litehnica Cluj — Politehni­ca București, „U“ Cluj — Universitatea Timișoara; Di­namo — Steaua; DUMINI­CA, ORA 8: Voința Timi­șoara — I.C.H.F.; ORA 9:30: I.E.F.S. — Universitatea Ti­mișoara. ORA 11: „U“ Cluj — STEAUA: ORA 12:30: Po­litehnica Cluj — Rapid; O­­RA 14: Farul — Dinamo; ORA 15,30: C.S.U. Galați — Politehnica București. (M. I. R.) GHERLA REUȘITĂ DUMINICĂ CULTURAL-SPORTIVĂ Ultima duminică a lui aprilie a fost una dintre cele­ mai frumoase. Norii s-au rărit pentru a face loc unui soare generos ce a încălzit miile de gherleni prezenți la multele, dar mai ales atractivele competiții sportive și cultural-artistice. Buni organizatori, Comitetul orășenesc al U.T.C., în co­laborare cu C.J.E.F.S., Consiliul local al sindicatelor și Comitetul pentru cultură și educație socialistă, au fost în măsură să asigure o zi plină de competiții agreabile, că­rora li s-a adăugat raliul județean al pionierilor, organi­zat de Consiliul județean al pionierilor, la care au participat 33 piloți din municipiile Cluj, Turda, Dej și orașul Gherla. După parcurgerea unui traseu intere­sant de circa 2 km, au fost declarați virtuoși campioni următorii purtători ai cravatelor purpurii.: Categoria mo­tor „Carpați“: locul I — Al. Moisai — Turda, urmat de colegii săi Marcel Crișan și Gh. Voina; la categoria „Mo­hra“: locul I — Dan Rațiu — Cluj, II. Andrei Moldovan — Cluj, III. Costel Vlad — Gherla. La fete, pe primul loc s-a clasat pioniera Dana Iepan Gherla. Publicul a aplaudat în continuare „uniformele albas­tre“ care, grupate în 17 plutoane de pregătire pentru a­­părarea patriei, s-au întrecut în concursul: „Trec detașa­mentele cîntînd“ și concursul de orientare turistică „Pen­tru patrie“. Au cîștigat concursul la fete: detașamentul 8 al Liceului „Ana Ipătescu“ și detașamentul 9 de băieți al aceluiași liceu, iar la orientare turistică au cîștigat grupele de la școala profesională și Liceul „Petru Ma­ior“. Duminica sportivă a programat și o Intîlnire de po­pice între selecționatele Dej — Gherla, atît la fete cit Și la băieți, întîlniri adjudecate de gazde. Meciul de volei dintre C.P.L. și E.G­ C.L. a fost cîștigat de prima formație cu 3—2, iar finala Cupei „1 Mai“ la tenis de masă Ș-a desemnat cîștigătorul, el fiind in această ediție Tiberiu Șopterean. După-amiaza zilei, în sala de spectacole a Casei orășe­nești de cultură a fost programată, în fața unui numeros public, finala orășenească a concursului „Tinere talente“, care în trei etape a stabilit pe cei mai buni cîntăreți de muzică populară și ușoară. In ordine: Maria Rusu și László Portic, iar cel mai îndrăgit recitator de poezie pa­triotică și revoluționară este tînăra Smaranda Muntean. Laureaților li s-au oferit premii din partea Comitetului orășenesc al U.T.C. și Casei orășenești de cultură, iar pentru cea mai tinără solistă, Adela Istrate, s-a oferit un premiu special. In acest spectacol-concurs și-au prezentat „numărul“ noua formație de dansatori a Casei de cultu­ră, condusă de inimosul animator Pop Pahonie. A fost o zi plină, în care, de la mic la mare, s-au bu­curat de reușita acțiune ce merită evidențiată: Dumitru VATRU, Teofil TOPAN directorul Casei orășenești de cultură Gherla Membrii cercului micilor schiori au participat, în vacanța de primăvară, la o tabără de antrenament în M-ții Făgăraș Bilanț rodnic la cercul micilor schiori­ clujeni Sub imboldul Hotăririi Plenarei Comitetului Cen­tral al P.C.R. din 28 februa­rie — 2 martie 1973 cu privire la dezvoltarea con­tinuă a educației fizice și a sportului, cercurile sportive ale Casei Pionierilor din Cluj și-au intensificat acti­vitatea­ de atragere a cu­ mai mulți copii la multiplele ac­țiuni sportive, educative și recreative. Din bilanțul re­zultatelor meritorii cu care se prezintă cele 10 cercuri sportive pe linia pregătirii armonioase și multilaterale a copiilor, evidențiez activită­țile frumoase și plăcute des­fășurate de pionierii din cer­cul de schii și cicloturism. Folosind o mare varietate de mijloace specifice educa­ției fizice ca excursiile, dru­mețiile, întrecerile și tabe­­rele etc., responsabilul cer­cului profesorul Dan Căpitan a obținut importante reali­zări în instruirea multor generații de copii­­ în spor­tul nr. 1 al iernii. In cei pa­tru ani de existență, peste 300 de copii dornici să-și în­sușească una din cele mai vechi și utile îndeletniciri ale acelora care trăiesc pe culmile și văile înzăpezite ale Apusenilor și-au luat cu foarte bine brevetul de schior. Din rîndul lor cei mai talentați își continuă pregătirea în cadrul centru­lui de copii și juniori al C.J.E.F.S. sub competenta îndrumare a aceluiași pa­sionat profesor căruia îi re­vin in mare parte meritele afirmării acestui cerc ca principală pepinieră a schiu­lui de performanță clujean. Numai în acest an mem­brii cercului au obținut mai multe rezultate care se con­centrează într-un mănunchi de titluri și locuri fruntașe la unele finale pe țară ale campionatelor micilor schi­ori, cum ar fi campionate­le de copii 2 titluri de campioni prin Oprea Mihae­­la, vicecampioană Gherman Liliana, Moraru Tudor locul VI, Grosu Ligia clasată a V-a și locul IX Barabas Da­niela. Toate acestea au fost cucerite în­­ condițiile parti­cipării la întrecerea fiecărei categorii de vîrstă a 18-20 de reprezentanți și ai altor județe, întreceri în care e­­chipa județului nostru alcă­tuită numai din membrii a­­cestui cerc s-a clasat pe lo­cul V din cele 20 de echipe participante. Și la finala Cupei tinere­tului reprezentanții pionie­rilor clujeni au obținut un loc II prin Gherman Liliana iar fratele său Gherman Călin s-a clasat pe locul IV. Aceste frumoase rezultate trebuiesc completate cu ce­le 15 titluri de campioni sau vicecampioni la copii și ju­niori pe județ, rod al stră­daniei altor reprezentanți ai Casei Pionierilor ca: Mărgi­­neanu Anca, Szalma Ioan, Grosu Dinu, Szentgyörgy Zoltán etc. Petre GOTEA Azi, meci internațional de rugbi Agronomia Cluj — Stade Monchaninoise (Franța) Azi după-amiază, la ora 17, pe stadionul din Parcul univer­sității, va avea loc meciul amical de rugbi între echipele Agro­nomia Cluj și Monchaninoise, echipă din liga I din Franța. Un spectacol de rugbi care ne invită să-l urmă­rim, mai ales fiind vorba de o echipă care reprezintă va­lorosul rugbi francez. ■ Astăzi, joi, 2 mai se dispută meciurile etapei a 25-a a campionatului divi­ziei A al fotbal. Cele două partide din Capitală se vor desfășura în cuplaj, pe sta­dionul „23 August“, după următorul program: ora 16,00: Rapid — Jiul Petro­șani, ora 17,45, Sportul Stu­dențesc — F. C. Argeș Pi­tești. In țară se vor dispu­ta următoarele jocuri: Stea­gul roșu Brașov — C.F.R. Cluj; K­. T. Arad — A.S.A. Tg. Mureș; F. C. Constanța — Universitatea Craiova; Politehnica Timișoara — Di­namo București; Universita­tea Cluj — C.S.M. Reșița; Petrolul Ploiești — Steaua; Sport Club Bacău — Poli­tehnica Iași.­­ MOSCOVA. Disputat la Harcov, meciul de fotbal din­tre echipele de tineret ale U.R.S.S. și Ungariei contînd pentru semifinalele campio­natului european, s-a termi­nat cu scorul de 2—0 (1—0) în favoarea jucătorilor so­vietici.­n MÜNCHEN. Selecțio­natele secunde de fotbal a­­le Suediei și R. F. Germa­nia s-au întîlnit la Kiel, în prezența a peste 26.000 de spectatori. Au cîștigat fotba­liștii vest-germani cu sco­rul de 3—2 (2—1) Campionatul județean de fotbal echipa C.M.C. și-a mărit avansul In Campionatul de fotbal al județului Cluj s-a consu­mat și cea de a XXIV-a eta­pă. Deși nu se prevestea ni­mic spectaculos, întrueât frun­tașele au evoluat pe teren propriu, cu toate acestea lide­ra întrecerii, formația C.M.C. și-a mărit avansul la 2 punc­te, întrucît fotbaliștii din A­­ghireș n-au reușit să obțină pe teren propriu decit un îneci nul, cu performera eta­pei, echipa clujeană Flacăra. Rezultatele înregistrate: Minerul Aghireș — Flacăra Cluj 0—0 (la juniori 4—0) ■ Autotransport Dej — Electro­­metal Cluj 1—7 (2—2) jg­ C.M.C. — Victoria Viișoara 4—1 (5—0) g­ Motor U.R.A. — Vulturii Mintiul Gherlei 1—1 (6—1) gs Spicul Luna — înfrățirea Livada 5—0 (4—2) gg Unirea Florești — Vlădea­­sa Huedin 1—4 (2—1) gg Li­bertatea Cluj — C.F.R. Dej 0—0 (0—0) fg Izolatorul Tur­da — Textila Clu­j 0—0 (4—2) El Clasamentul la zi: 1. C M.C. 24 15 6 3 61-15 36 2. Minerul 24 13 8 3 34-15 34 3. Vlădeasa 24 15 3 6 52-24 33 4. U.R.A. 24 14 3­7 46-23 31 5. Flacăra 24­­ 1­9 4 45-32 31 6. Vulturii 24 13 5 6 45-32 31 7. Bl. metal 24 11 6 7 61-35 28 1 8. Izolatorul 24 10 7­7 41-28 27 9. Spicul 24 10 3 11 48-42 23 10. C.F.R. Dej 23 8­5 10 26-31 21 11. Libertatea 24 7 6 11 31-47 20 12. Textila 23 5 7 11 16-33 17 13. Victoria 24 5 6 13 36-61 16 14. înfrățirea 24 6­3 15 38-65 15 15. Unirea FI. 24 4­6 14 29-55 14 16. Auto. Dej 24 0­5 19 21-92 5 La juniori, situația este ne­schimbată: există o fruntașă autoritară — C.F.R. — U.R.A. cu 44 p — precum și luptă interesantă în continua­re: Textila 31 p, C.M.C și Mine­rul cite 30 p, C.F.R. Dej 29 p, etc. Programul etapei a XXV-a: VINERI 3 MAI, teren Flo­rești, ora 17: Unirea — Motor U.R.A. (juniorii duminică ora 8), stadionul Clujeana, ora 15: Flacăra — Libertatea (junio­rii sîmbătă ora 16.30 teren Florești): SIMBATA 4 MAI, teren Turda, ora 11 izolato­rul — Victoria Viișoara (ju­niorii teren Turda II tot ora 11); teren Dej, ora 11: C.F.R — înfrățirea Livada (juniorii ora 9.30); teren zgură din Parcul orașului, ora 10.30; E­­lectrometal — CM­C (junio­rii teren zgură Parcul Univer­sității, ora 9.30); DUMINICA 5 MAI, teren Florești, ora 11: Textila — Spicul Luna (ju­niorii ora 9.30); teren Huedin, ora 11: Vlădeasa — Vulturii Mintiul Gherlei (juniorii ora 9.30); teren Aghireș, ora 11: Minerul —­­Autotransport. Dej (juniorii ora 9,30).

Next