Familia, 1867 (Anul 3, nr. 1-50)
1867-06-11 / nr. 24
Cantandu in demanétia jucandu-te la sóare, Lucrandu in mediulu dulci voiosu si neclintitu, In séra vei culege, pe unde de sudare, O dulce betranetia si-o bucuria mare, Cand vei privi trecutulu, cu cugetu liniscitu. Dar inse pretutindeni, in cela ce-o admira, Ca’n celu ce o uresce, sub noru, ca sub seninu, Ori care ar fi cantulu ce-ar resuna pe lira, Femei’a e-alu teu geniu, câci dens’a te inspira, Femei’a e-a ta pace, femei’a e-al teu chinu! Când dar femei’a e demna pe viétia nóastra ’ntrega, Si când mormentulu nu e de cât unu stinsu crateru, Poetu ’ntr'aste locuri e pasere pribega, Ce'si opresce sborulu acolo unde-o lega Natura ei sublima, de lume seu de ceriu! Alesandru Candianu. ---U*M-- PAirinr petrisioRit, Novela originala poporala. (Urmare.) Părinții lui Petrutiu recurseră delocu la vragitoare, sa vrageasca de dragoste Lenei. Si lucrulu a devenitu la logodna, fara a se mai vedea semnui de contraducere din partea Lenei. Intru adeveru acestu poporu si prin vragitoriele sale inca demustra acea ce nu areta mitologi’a ca romanii sunt vitia latina de la Latinu fiulu renumitei vragitoare Circe. — Părinții lui Petrutiu erau siguri, câ eversiunea lucrului e eflusu circercu, si asie logodna se esecutâ in o sambeta ser’a intre Petrutiu si Lena cea frumosa. Si in ce stâlogodn’a? Părinții ambiloru juni se aduna ser’a la cas’a junei. Aci mai antâiu se pertractédia despre darulu miresei. Anume pe aici mireas’a cere: lada noua, cisme roșii, peptariu de metasa ori cosiocelu, cosiocu muierescu cu mâneci, sirma de auru pentru turbenliu ori ceapsa peste dialma — conciu. — Părinții miresei mai ceru, si unele de lipsa la nunta precum carne, vinu etc. Asie catu nu de pucine ori se intempla, de mirele cu tote provede pe miréasia sa. Acésta se numesce tocma. Si după ce mai complanédia si alte trebi familiare, urmédia chiamarea preotului respectivii, la schimbarea aneleloru seu la esecutarea logodnei rituale. Diumetate de cununia numesce poporulu logodna. Apoi urmedia ospetiu pana nóaptea tardâu cu musica si jocu. Mai e de însemnații, cu jun’a ori mireas’a acuma, numai la schimbarea aneleloru seu logodna se areta, si atunci cu cea mai mare pudore, cu capulu in pamentu, cu marama la gura. Si inca una impregiurare nu potemu tace. Junele pe aici se albescu intr’ atata, câtu albite aparu cu totulu altele. Apoi si cele mai frumose se albescu. O datina infernala, care apoi acuşi le negresce dinţii, le incretiesce pielea feciei. Dar : Asta- o mod’a, ce se faci ? Pe candu părinţii juniloru la cas’a Lenei, se consulta in chilia despre cele mai susuruse, atunci in gradina, după o gerada de paie se vedeau ocupați doi juni, doue june si o femeie. Curandu apoi junii se departara cu femei’a si cu o juna, era jun’a remasa intra intr’o camara laterala, unde ardea o lumina. — După aceea aceasta juna, carea nu poate fi alta decâtu Lena, fu condusa de mama sa in chilia la logodna, si după putînu orasi o readuse in camara, de unde nu avea a esî de graba pana la inceperea jocului. Asie dara tocmirea parintiloru despre darulu miresei, logodirea lui Petrutiu cu Lena uriara fara neci o piedeca, după aceea ospetiulu si joculu, cu mare bucuria indepartandu-se de catra dioa părinții lui Petrutiu, fara a sei cu Petrutiu nu cu Lena cea frumósa, fara cu Mariutia lui Fluerasiu s’a incredintiatu. Unu rebusu ca si carele nu s’a mai audîtu in acestu satu. Si care noi lu vomu deslega de locu. IV. Acestu rebusu a fostu planulu binecompusu a lui Paunu. Avea ceva caracteristicu acestu teneru in tota fiintia sa. Elu era conducatoriulu intregei tenerimi intru esecutarea tuturoru datineloru natiunale in Temesiesci. Si spre asie ceva era destulu de desteru, rafinatu, astutu.Nu e mirare ca toate fetele lu adorau ca pe unu Semidieu, si si Lena aruncă rosu galbenii lui Petrutiu pentru Paunu. Apoi la deslegarea acestui rebusu, mai adaugemu si acea impregiurare, cu furarea juneloru, prin care părinții de multe ori se astringu la învoirea căsătoriei, e o datina eredita la romani dela insusi Romulu. — Era Paunu ce nu era in stare se faca pentru Lena sa! Vediuramu cu Paunu după convorbirea cu Gicutla fratele Lenei pe campu dispăru desperata. Elu se duse dreptu a casa unde află pe mama sa — o femeia onorifica — veduva, carea torcea cu sora sa Susana, matusi’a lui Paunu, si era ocupata cu discursulu tocmai de caus’a lui Paunu cu Lena, a carora amoru era cunoscutu de comunii.