Familia, 1868 (Anul 4, nr. 1-45)
1868-12-08 / nr. 43
504 tului. Ei erau soldati si legislatori, neci odata poeţi. Poesi’a loru literaria, Emniu, Virgiliu,Oratiu, Lucretiu, Ovidiu, este imitata de la greci. Câtu privesce poesi’a populara, apoi desi Titu Liviu adeseori mentioneaza cântecele ostasesci, totusi elu insusi le numesce informe si grosolane, or noi ne potemu forma o idea forte precisa despre ele după acele reproduse de Flaviu Vopiscu, buna-era urmatoriulu cantecu despre imperatulu Aurelianu: Miile, miile, miile, miile, miile decollavimus; Unus homo miile, miile, miile decollavimus; miile, miile, miile, vivat, Qui miile miile occidit Tantum vini habet nemo Quantum fudit sangvinis, adeca: o miie, o miie, o miie, o miie, o miie amu descapitatu ; unu singuru omu, o miie, o miie, o miie a descapitatu; o miie, o miie, o miie, o miie, cine o miie, o miie a ucisu, nemine n’ are atât’a vinu câtu sânge elu a versatu ! Recunósceti, domniloru, cu unu poporu, ce se lauda cu nesce asemenea cântece, e desbracatu cu totulu de foculu sacru alu poesiei. Romanii n’ au fostu poeti, a observat’o deja Michelet. De unde dara s’a nascutu sublim’a poesia a romaniloru, si mai cu séma poesi’a nóastra cea blanda, cea dragostósa, poesi’a ani mei, doin’a? Repausatulu Malinescu, intr’ unu articolu din „Foi’a pentru minte,“ si-a batutu multu capulu pentru a descoperi macaru originea cuventului doina, déca nu si originea doinei. „Doina, — duce elu, — deriva seu din numele Dianei, séu din numele Dunărei, séu dela cuventulu donalimm, adeca darulu ce-lu primiau ostasii dela imperati.“ Ve intrebu, domniloru, déca se poate admite vreun’a din aceste trei etimologie, cari nu dovedescu alta, decâtu numai dificultatea de a afla adeverulu in privinti’a doinei? D. Baritiu publicandu articolulu lui Marinescu, adauge, ca in unele parti ale Transilvaniei in locu de doina se duce daina. Ei bine, fia doina, fia daina, acestu cuventu, care nu e nici latinu, nici slavii, nici germanu, este curatu litvanu. D. Kraszewski descrie in urmatoriulu modu doina litvana: „La litvani, — duce Dlui, — dainas, se numesce unu felu de cântece, in cari nu se canta resbelu si omoru, ci sentiemintele linistite, amoroase, casnice, eru mai cu seama jalea!“ Comparați, domnitoru, cu aceasta definitiune cuvintele Dlui Alesandri: „Doinele cuprindu tote cântecele de doruri, de iubire si de durere.“ Ore nu este invederatu, câ doin'a romana si dain'a litvana sunt totu un’a? Este de observatu, câ in limb’a litvana esiste verbulu dainoti, a cantâ doine, pe care noi l’ avemu. Acum, domniloru, pentru a ve da o ideea de doin’a litvana, permiteti-mi de a traduce, in nesce versuri cam schiope, inse din cuventu in cuventu, urmatoriulu modelu : Pe-alu marii malu unu munte albu se vede, Pe albulu munte sta stejarulu verde; M’ am dusu la elu, de jalea mea cuprinsu, La peptulu meu cu mare doru l’ am strinsu; Si i-am stoptitu : stejare fi-mi părinte, Alu frundiei fremetu tu lu prefu ’n cuvinte Er’ créng’a-ti s'o prefaci in bratiu doiosu : De desmerdâri orfanulu e setosu! Dar vai, tu nu te ’nduri a-mi fi unu tata, Si tristu me departezu, amaru plangandu : Nici créng’a verde nu e bratiulu blandu. Nici frundi’a nu e vorba alintata! . . Era, domniloru, doin’a litvana, care precum vedeți, prin idea, ca si prin nume, nu diferesce intru nemica de doin’a romana. Inse pentru a face se se vedia si mai bine originea doinei noastre, trebue se observâmu, ca la litvani, ca si la romani, mai in toate poesiile natiunale, ne intimpina numerulu misticu de nóue. Astu-felu la noi canteculu dîce: Sâ te ’nsori de nóue ori Si se faci nóue feciori, séu intr’o colinda Sf. Jonu ne spune, câ mumasa l’a blastematu se sféda in codru : „Nóue ani si nóue dîle.“ séu in canteculu haiducescu: Sub celu peru mare din satu Diace Donciu intr’unu patu Si de multu diace, mei frate, Noue ani si jumetate Si nóue dîle de véra Si nóue de primavéra séu in descanteculu pentru frumsetie, care se incepe asié: Sóre fratiere, Cu cele noue radie ale tale. . . . In doin’a litvana gasimu de asemenea la totu pasulu numerulu noue: noue tiere, noue perae, noue trandafiri, noue lune, noue dîle etc. Dreptu dovada puteti consulta cartea lui Rhesa: Davios oder Litthauische Volkslieder,