Familia, 1873 (Anul 9, nr. 1-44)
1873-04-08 / nr. 14
Pesta 8/20 aprile. Va esî dominec’a. I Redact. : strad’a lui Leopoldu nr. 62. Nr. 14.1 Anulu IX, 1873. Pretiulu pe ana 10 fl., pentru Romani’a 2 galbeni. Gâ n du I u. De cu nóapte pana ’n diua si din diua pana 'n nóapte, Dulce angeru de iubire, eu la tine me gândescu; Câci a marii liniscire, ale nopţii blande siepte, Aurora, zefiri, paseri, despre tine mi vorbescu ! Candu gondol’a mea cu mine, ca o lebeda cernita, Pe lagune linu plutesce si la Lido me oprescu, Vediendu malulu marii verde, vediendu faci’a-i liniscita, Simtiu o mare întristare, cânci la tine me gândescu! In capela sânt Diovani, candu me ducu plinu de iubire, Si cu liniscea in sufletu la Madona eu privescu, Cum împarte la corone de flori dulci de nemurire, A mea inima palpita , câci la tine me gândescu! Candu alu dulei mândru rege si-arunca-a sa privire Peste lumea adormita, atunci tóte stralucescu, Si in insula, si ’n mare, numai sufletulu in mine Este tristu ca négr’a nóapte, câci la tine me gândescu ! Candu străbătu canalulu mare, si a lene radiemate Frumseti venetiane in balcane eu zar eseu, Lu strabatu in nepăsare, si-a mea anima nu bate La focós’a loru privire; câ-ci la tine me gândescu ! Candu Diana-si scai da facl’a, ca o flacare in mare Si pe ceriulu fara margini stelele in coru lucescu, Audîndu frematulu frundiei, a pescariloru cantare, Alu meu sufletu cantandu plânge; câ-ci la tine me gândescu! 1866, Venetia. I. C. Fundescu, Emilia Galotti. — Drama in 5 acte de G. E. Lessing. — (Urmare.) Marinelli. Dara cum a decursu altu felu treb’a? Angelo. Precum crediu eu, foarte bine. Marinelli. Cum se afla cornițele? Angelo. Umilitulu servitoriu aludtale! Asié, asié! Dara elu trebue să fi fostu prevenitu. Nefiindu chiar asié de totu nepreparatu. Marinelli. Spune-mi curendu aceea ce ai de spusu! Este elu mortu? Angelo. Mi-pare reu de bunulu domnu. Marinelli. E bine, era aci ceva pentru compatimitori’a ta anima. (I da o punga cu bani)