Familia, 1881 (Anul 17, nr. 1-86)

1881-01-15 / nr. 5

30 FAMILIA. Acolo, unde Drumul de lapte se împarte spre apu­sul de nordu — stă Lebed­a cu Deneb; mai departe în apusu, sub Drumul de lapte sare Pegasul și Delfinul. Sus, cătra a mediadi începe se se lungeasca Zodiacul, Udatoriul, Pescii, Berbecele, Laurul cu falnicul oAlde­­beranu. La drépt’a de Drumul de lapte spre resaritu lucesce frumoas’a steau’a a lui Orion, și jos mai departe ne delecteaza steau’a cea mai lucitoare —­ Sirius în Ca­nele cel mare. La stâng’a Drumului de lapte sânt respândite, peste Canele cel micu — alte zodii: Gemenii, Racul și Leul. * Acum suntemu la începutul lunei lui februarie. Drumul de lapte începe dela sudu — sudu-ostu se cresca — și se apleca pana la apusul de nordu. Sus în părțile apusene iera vom vedea pe Amigia cu schin­­teioas’a Capella, Perseus și Cassiopeia luminându; mai din jos stă Andromeda, peste ea Cepheus și sub aceasta mai jos vom află Lir­a lui Orpheu şi şi Lebed’a în care t­eii au straformatu pe Cantatoriu, după ce respectivul fu ucisu de Bachantinele thracice. Colo la miédiadi atinge macxuc’a lui Orion Drumul de lapte. Orion este unu erou vânatoriu din Chios; în mân’a drepta ţine macîuc’a şi bracîul stângu este aco­­peritu cu o pele de leu. La brâu i stă spad’a de 3 stele frumoase. Pe umerul dreptu arde cu lumina ro­­șiata o stea de o mărime prima — Beteigeuze — și vis-ă-vis de acesta pe umerul stângu arde încetu Bel­­i latrix. Jos, la piciorul stângu, se mai vede o stea de prim’a mărime — Rigel; la ascuțitul spadei se observa câtva spuz’a de focu stelosu, care este pet’a lui Orion. Deci, brâul stelosu, ecuatorul ceriului nocturnu, care în planițe ecuala cu ecuatorul pământului desparțesce o jumetate de ceriu nordicu, și alta de sudu. Orion a muritu, — după cum ne enareza mith., — împunsu în călcâie de unu scorpionii pe care Diana îl tramisese anume la Orion, căci densa se temea de ve­natoriul acesta forte, că el va nimici toate animalele de pe insul’a Chios. în lun’a aceasta nu putemu vedea Scor­pionul, căci el numai atunci apare pe ceriu după ce Orion a apusu. La piciorele lui Orion se vede Epurele pe care Diana l’a lasatu lui Orion, ca acestea se aiba şi pe ceriu ceva de venatu. în ambele părţi a drumu­lui de lapte jos, la resaritul de sudu vom află şi Ca­­paii: Canele micu şi Canele cel mare. Primul consta dintr’o stea frumosa de prim’a mărime — Procyon; și al doilea posede stea’a cea mai ardatoare de pe ceriu — Sirius seu Ardiatoriul după cum îl numiau betrânii. în gura, în spate și la picioare stau 4 stele frumoase de a dou’a mărime. în dilele caniculare, când seréie cu Canicula (Si­rius) resare, atuncea poetul anticu cu numele oAratus, cam aşa cântă: jPamele in gradina si in câmpu se coeu, Sirius le frige, apoi le si arde tribil cu focu®. Sirius eră la Egipteni aşa de sântu încât îl făcu­seră şi de pazitoriu de anu — şi când resaria acesta cu sarele dimpreună, atuncea la Egipteni începea lun’a prima din anul lor. Pusu pe bolt’a ceriului își areta Zodiacul semnele sale cam cât de bine. Colo jos, la apusu, unde Pegasul — aripatul calu al Muselor aruncându cu copit’a în muntele Eliconu, a destupatu isvorul poeţilor. Pegasul constă din 3 stele mai frumoase un’a în aripa, alta la picîoru și mai un­a în coma; acuma începe semnul cel mare, dar forte splendidu aî Pescilor de a apune, în care semnu cerescu se afla punctul primaverosu în care sarele la 21-le martie trece ecuatorul. înainte cu 2000 de ani se află punctul acesta în semnul Berbecelui — de unde și până astadi se numesce punctul acela — Punctul nularu al Berbecelui. Berbecele zace lângă Orion sus, cătra apusul de sud, unde îl vom află împodobitu cu 2 stele în carne. Mai departe spre amediadi lucescu frumoasele stele ale Taurului cu Aldeberan și mai alte 4 stele. Aci sânt Iadele seu stelele de pleia, a căror resaritu se întâmplă toamn’a și se credeau forte însemnatoare de pleia. în vârful comelor de Tauru ce împungu Drumul de lapte se afla 2 stele schinteitoare și la spatele Tau­rului aflămu pompos’a grupa a Plejadelor seu Sideriul scepticu­l seu Cloti'a după cum o numescu Românii noştri. Maedler, renumitul astronomii a aflatu chiar în Clotia punctul gravitaţiunii ceriului fix — stelosu — şi care punctu este de milioane de sori încungîuratu. Grecii, betrânii cei renumiţi, îşi întocmiau semena­­tur­a şi culesul câmpurilor numai după resaritul şi apu­sul Clotei cu a Soarelui. Pleiadele, cele 7 fete ale lui Atlas, fiindu perse­cutate de Orion, abia pe ceriu putură scapă de el. „lén védi Juone, unde sta cloti­a, ca se prindemu şi se mergemu?!*­audimu încă astadi pe români între­­bându. Nici Grecii nu faceau altu­ cum. De partea cea alalta a Drumului de lapte la resa­ritul de sudu, în semnul Gemenilor lucescu 2 stele clare şi splendide —• Castor şi Pollux, şi şi mai un’a se vede la piciorul stângu a lui Pollux lucindu. Acolo, unde sem­nul acest’a atinge Drumul de lapte zace punctul în care Soarele îşi ţine culminaţiunea cea mai suprema pe ceriu — Solsitul nordicu, seu cercul capricornicu. Mai jos la vale spre resaritu aflămu şi semnul, micuţu al Racului ce conţine şi o peta nebuloasa, care în ochianu se desface în mai multe steluţe. Grup’a acesta se numesce — Ieslele, şi 2 steluţe mai marcate sânt cAsinii mici. Grecii ne enaréza, că Racul acesta a pişcatu odata pe Ercule în călcâie, când acestu din urma s’a luptatu cu şerpele lem­eliu. Prin rânchiezarea acelor mânzi de asinu au în­vinşui t­eii odata pe Giganţi. Iata, că şi atuncea unii magari au sciutu se învingă chiar şi pe giganţi! Colo jos, mai la vale şede Leul cel mare cu fla­­caratoriul Regulus în peptu, şi cu Thenebola în coda, şi apoi cu alte stele de nordu forméza unu cuadratu iregularu. în timpul Grecilor, când Soarele mergea cu Leul, atuncea eră lunga cea mai calda de véra. Câmpurile stateau uscate, orcanele turbau marea si naiba nu se mai putea ocârmui. La Egipteni era Leul sentinella si totu-de-odata simbolul crescerei fluviului de Nil. Jos, în partea resariteana de ceriu resare deja Fe­cior­a cu Spica, în care semnu se afla al doile punctu, unde Soarele atingându ecuatorul, trage după sine ecui­­notiul autumalu. Mai departe cătra resaritul de nordu, se rădică Bootes —­ pazitoriul de urși cu Arcturus cel pomposu — și, peste acesta, sus cătra nordu sta Cumpen­a și Sterpele de nordu. * Ore cum ne areta ceriul stelosu sosirea lunei lui martie, căci primavér’a s’a deşteptatu?! Părțile ceriului de vestu sânt toate esundate de lu­ciul giganticu a drumului de lapte şi luminele ceriului din lun’a trecuta stau totu aprinse. Numai zodiacul s’a mutatu în câtva la dreapt’a şi se cufunda mai jos spre orizontu, de cât în lun­a lui februarie. (La urmă.) A. S. Simonescu. Anul XVII.

Next