Familia, 1891 (Anul 27, nr. 1-52)
1891-12-08 / nr. 49 szám
ORADEA-MARE MAGYVÁRADJ Ese in fiecare duminecă. 49. ANUL XXVII. Prețul pe un an 10 fl. Pe 70 de an 5 fl.; pe l/t de an 2 fl. 70 cr. 8 decembre st. v. Redacțiunea : 1891. 20 decembre st. n. Strada principala 17S a. Pentru România pe an 25 iei D. A. S t u r d z a. Şi deca noi românii am stagnat multe veacuri in întuneric, progresul ce facem este cu atât mai grabnic. Acest progres se manifesteaza pretutindene și aproape pe toate terenurile, incât e peste putință a nu-1 vedea și a nu-1 admiră. Simtem încă departe de țintă, de nivelul națiunilor mari și culte, dar progresul ce l’am atins, ne dă dreptul necontestabil a ne arma ca element de ordine şi de cultură. Căci Dumnezeu in mijlocul furtunelor izbitoare ne-a trimis cârmaci destoinici, cari au pus stăruinţă şi zel in serviciul neamului lor, cari au jertfit munca unei vieţi pentru progresul idiomului românesc. Intre cei ce stau la cârma progresului nostru general, ocupă un loc de frunte şi bărbatul al cărui portret ilustrază pagina aceasta. Activitatea sa se manifesteaza in doue direcţiuni de o potrivă de naltă însemnătate : pe terenul politic şi pe cel cultural, care amândoue se imbină intr’un scop corpun: innălţarea naţională. In politică, ca bărbat de stat, D. A. Sturdza a stat pururea intre cei dinte, luptând alăturea cu cei mai mari fii ai ţerii, ca deputat, ca senator şi ca ministru, îndeplinind felurite misiuni şi făcând o mulţime de servicii. Liberalismul naţional a fost stindardul căruia s’a devotat şi pe care la servit. Ion Brătianu a ţinut steagul acela până la moarte, conducând sub el naţiunea sa la victorii şi implântându-l in fruntea tuturor actelor mari naţionale. Născut la 1833 in Iaşi, D. A. Sturdza şi-a început cariera politică la 1857, fiind secretar al Divanului Ad-hoc al Moldovei, murduriar (punctor al pecetiei statului) şi in urmă secretar al căimăcămiei de trei, până la suirea Domnului Cuza pe tronul ţerii. După detronarea lui Cuza a fost ministru al lucrărilor publice, apoi agent diplomatic la Constantinopol. Tocmai pe timpul acela se află acolo ca ambasador rusesc renumitul Ignatief, care, întocmai ca cei mai mulţi istorici şi bărbaţi de stat ruşi, susţinea că românii sunt slavi, prin urmare Rusia are dreptul să ocupe toata România. Din întâmplare chiar atunci a apărut la Bucureşci primul «Orariu» tipărit la ordinul regelui Carol cu litere latine, dl Sturdza primind câteva exemplare, grăbi să dea unul ambasadorului rus. Acela zărind literele latine, îşi incrunta sprincenele, că românii ţin la latinitate. La 1876 a intrat in cabinetul liberal al lui I. C. Brătianu şi la 1877 a luat portofoliul finanţelor. D. A. STURDZA. 49