Familia, 1891 (Anul 27, nr. 1-52)

1891-12-08 / nr. 49 szám

ORADEA-MARE M­AGYVÁRADJ Ese in fiecare duminecă.­­ 49. ANUL XXVII. Prețul pe un an 10 fl. Pe 70 de an 5 fl.; pe l/t de an 2 fl. 70 cr. 8 decembre st. v. Redacțiunea : 1891. 20 decembre st. n. Strada principala 17S a. Pentru România pe an 25 iei D. A. S t u r d z a. Şi deca noi românii am stagnat multe veacuri in întuneric, progresul ce­­ facem este cu atât mai grabnic. Acest progres se manifesteaza pretutindene și aproape pe toate terenurile, incât e peste putință a nu-1 vedea și a nu-1 ad­miră. Sim­tem încă departe de țintă, de nivelul națiuni­lor mari și culte, dar progresul ce l’am atins, ne dă dreptul necontesta­­bil a ne a­rma ca element de ordine şi de cultură. Căci Dumnezeu in mijlocul furtunelor izbitoare ne-a trimis cârmaci destoinici, cari au pus stă­ruinţă şi zel in ser­viciul neamului lor, cari au jertfit mun­ca unei vieţi pen­tru progresul idio­mului românesc. Intre cei ce stau la cârma progresu­lui nostru general, ocupă un loc de frunte şi bărbatul al cărui portret ilus­­trază pagina aceasta. Activitatea sa se manifesteaza in doue direcţiuni de o po­trivă de naltă în­semnătate : pe te­renul politic şi pe cel cultural, care amândoue se im­­bină intr’un scop corpun: innălţarea naţională. In politică, ca bărbat de stat, D. A. Sturdza a stat pururea intre cei dinte­, luptând alăturea cu cei mai mari fii ai ţerii, ca deputat, ca senator şi ca ministru, îndeplinind felurite misiuni şi făcând o mul­ţime de servicii. Liberalismul naţional a fost stin­dardul căruia s’a devotat şi pe care la servit. Ion Brătianu a ţinut steagul acela până la moarte, condu­când sub el naţiunea sa la victorii şi implântându-l in fruntea tuturor actelor mari naţionale. Născut la 1833 in Iaşi, D. A. Sturdza şi-a început cariera politică la 1857, fiind secretar al Di­vanului Ad-hoc al Moldovei, murdu­­riar (punctor al pe­­cetiei statului) şi in urmă secretar al căimăcămiei de trei, până la suirea Dom­nului Cuza pe tro­nul ţerii. După detronarea lui Cuza a fost mi­nistru al lucrărilor publice, apoi agent diplomatic la Con­­stantinopol. Tocmai pe timpul acela se află acolo ca amba­sador rusesc renu­mitul Ignatief, care, întocmai ca cei mai mulţi istorici şi băr­baţi de stat ruşi, susţinea că românii sunt slavi, prin ur­mare Rusia are dreptul să ocupe toata România. Din întâmplare chiar a­­tunci a apărut la Bucureşci primul «Orariu» tipărit la ordinul regelui Ca­rol cu litere latine, dl Sturdza primind câteva exemplare, grăbi să dea unul ambasadorului rus. Acela zărind literele latine, îşi incrunta sprincenele, că românii ţin la latinitate. La 1876 a intrat in cabinetul liberal al lui I. C. Brătianu şi la 1877 a luat portofoliul finanţelor. D. A. STURDZA. 49

Next