Familia, 1893 (Anul 29, nr. 1-52)
1893-09-26 / nr. 39
ORADEA-MARE (N.-VARAD) Ese in fiecare duminecă 26 septembre st. v. | Redacţiunea 8 octombre st. n. | Strada principală 375 a.Nr. 39. ANUL XXIX. 1893. Preţul pe un an 10 fi. Pe l/s de an 5 fi. Pe l14 de an 2 fl. 70 cr. Pentru România pe an 25 lei. Baronul Alesandru Vasilco-Sireteanul. Precum un meteor luminos carele, prin strălucireasa, atrage asupra-şi privirile locuitorilor din regiunile in cari se ivesce, dispare cu grăbire şi iutela, ’lăsând pe spectatori in uimire, aşa şi escelenţa sa baronul Alesandru Vasilco-Sireteanul ne-a părăsit deodată şi pe neaşteptate, resunând in urma lui ca un trăsnet din senin vestea dispărerii sale la audul atât al acelora ce se uitau cu drag şi cu speranţă la el, cât şi la al acelora pe cari lumina lui îi cam jignia. întors in sera dilei din 7/19 aug. 1893 dela o vânătore din impregiurimile Lapuşnei, incungiurat de o mulţime de companioni şi plin de voie bună, s’a culcat. .. spre a nu se mai scula ! La cinci ore şi un pătrăr diminăţa l’a găsit mort in pat servitorul care venise să-l trezăscă ca să-şi continue disposiţiunile ce le începuse de cu sora pentru altă vănătore plănuită pe 23 şi 24 august. Baronul Alesandru Vasilco era fiul mai mare al lui Iordachi Vasilco, răposat pe la 1862 s. 1863, şi al Anei care trăesce şi acuma in etate de peste optdeci de ani. S’a născut in Berhomet pe Sirete intr’a 29 decembre 1827. Pe timpurile acelea dormit-a încă românismul in piepturile multora. Familiile fruntaşe grigiau mai mult de sartea lor particulară decât de interesele generale ale poporului de care se ţineau. Pe atunci nu esistau scule naţionale prin ţară, nici profesori români cari să le diregă. Totă cultura rumănă era in mâna străinilor şi împărtăşită de ei in limbi străine. Copiii români pe la gazdele lor, prin institutele private de creştere şi prin scule, nu audiau alte graiuri decât numai străine; pe acestea le învăţau, cu ele se deprindeau şi se familiarisau până intr’atâta incât nu numai că le păstrau mai apoi ca graiu de conversare in familia proprie, dar le introduceau adeseori şi in familia părinţăsca. Rar cam părinţi, fraţi şi surori, resistau la acăsta. Se credea pe atunci cam pretutindenea că, vorbind cineva in graiuri străine, se rădică prin acesta mai pe sus de ceialalţi conaţionali compatrioţi, şi că chiar graiul străin, singur de sine, îi face culţi şi luminaţi. In urma acestui curentbolnăvicios şi a deprinderii zilnice cu vorba străină, se găsiau mulţi şi de aceia cărora le cădea greu, ba le era chiar ruşine a grăi românesce in familie şi cu alţi conaţionali cărturari. Sub astfel de impregiurări culturale triste fu crescut, educat şi instruit baronul Alesandru Vasilco, cu deosebire că părinţii ilustrului răposat nu s’au dat inrîuriţi de curentele instrăinătore. Baronul Alesandru Vasilco a studiat in Cernăuţi Br. Ales. Vasilio-Sireteanul. S 9