Federatiunea, mai 1871 (Anul 4, nr. 44-54)
1871-05-05 / nr. 45
Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Vineri, 5. maiu, 23. aprile, 1871. Hr. 45-513. Locuinti’a Redactorului 81 Cancelari’a Redactiunile in sirat’a tragatoriului [Uo- vészntoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii ti ainisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialii si economicu. Va esi Mercuria, Vineria si Dominec’a, Pretiuni de Prenumeratutine: Pre trei lune . . . 3 fl. v. a- Pre siese lune. . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu ■ 12 „ „ „ Pentru ttomnni’a : prea intregu 30 Fr. = 30 Lei u„ 6 lune 16 „ == 16 „ „ „ 38 „ *= 8 „ „ Pentru Inscrilutii : 10 or. de linia, si 30 or. taps a timbrare pentru fiesce-oare publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- Pest’a, in 4. maiu, 1871. Relativu la sortea proiectului ministrului Hohenwarth, publicatu in unulu d’in numerii trecut! ai dinariului nostru, aflamu ck ea ar’ fi degik decisa. Partit’a constitutionale e unita in ace’a, ck projectulu trebue la totu casulu respinsu, si e probabilu ck cu ocasiunea pertratarii lui se va face propunerea, ca camer’a se se pronuncie in una adressa cktra Majestatea Sa asupr’a situatiunii si contr’a ministeriului, si, innainte de a primi respunsulu, se nu se demitta in pertratarile bugetului. Primi-se-va sau nu aceasta propunere, nu se scie, ace’a inse e siguru, ci desbaterile asupr’a acestui projectu se voru intrebuintia de una ocasiune binevenita pentru manifestari de neîncredere contr’a guvernului. Clubulu centrului dreptu inca va vota contr’a projectului, de-orace, precum ni comunica diuariulu feudaliloru „Vaterland“, elu e de opiniunea, ck Reichsrathulu nu are de a face neci una concessiune autonomica dieteloru provinciale. — Totu asie de nemultiumiti sunt si natiunalii , numai câtu ck d’in punctu de manecare cu totulu altulu decâtu alu constitutionalistiloru si feudaliloru, si anume ei privescu libertatile acordate dieteloru provinciale de pré restrinse. Cu privire la venitoriulu planu de actiune alu guvernului, numitulu diuariu ni aduce scirea, ca contele Thun privesce dissolverea Reichsrathului de fapta decisa Celelalte voru depinde apoi de la impregiurarea, cum va esecuta contele Hohenwarth partea positiva a planului de acţiune. In cercurile pretinse bine informate se crede, ca in data după tramiterea acasa a deputatilor, va unna si dissolverea dieteloru centralistice. In unele tiere, precum in Moravi’a Austria-superiora si Salisburgi’a, majoritktile voru esî de siguru d’in sinulu federalistiloru, si e probabilu ck si alte provincie, precum e sp. es. Stiri’a, voru dâ majoritkti federaiistice. Inse tote tierele au se fia provocate in modu directii seu indirectu, ca se schimbe sistemulu de alegere, recunoscutu in tote părtile de forte defectuosu si, prin urmare, de netolerabilu. Pre bas’a acestui nou sistemu de alegere voru avé apoi a se face alegeri noue. Resolutiunea galiciana nu s’a presintatu inca Reichsrath-ului. Vomu vedé daca după presintare, va poté ea introduce triad’a in marele imperiu dualisatu, seu resolverea ei va fi numai de una natura secundaria, prin ce guvernulu, in locu d’a se scote d’in incurcature, va intra totu mai tare in ele. Se duce, ca intre clubulu stângei estreme si intre unii barbati ai Galiciei se făcu de nou incercari de apropiare. Părinții resolutiunii galiciane voiescu a casciga acestui fetu alu loru sancțiunea chiaru si cu pretiulu drepturiloru celoru-alalte regate si tiere. D’in contra, stang’a estrema soliciteza alianci’a representantiloru d’in tierele, unde nu sunt a se apera interessé nemtiesci. Miscamintele electorale d’in Croatia sunt forte viue. Artificios’a majoritate a camerei are in facla sa una apositiune compacta, compusa d’in eleminte differite, a careia scopu pronuneiatu este revisiunea si schimbarea pactului inehiaratu cu Ungari’a. Lupt’a decisiva de la Parisu s’a inceputu degiri. Sangero s’a lupta d’in giurulu cetatii Issy deschise unu sîru de loviri veheminte, cari se continua in partea de sudu si de nordu a Parisului, si probabilmente se voru termină cu caderea comunei. Diu’a de 30. aprile s’a terminatu cu ocuparea parcului, a castelului si a cimiteriului d’in Issy, trebuindu, in fine, se capituleze si insusi fortulu, prin ce truppele de Versali’a au eluptatu unu resultatu, care trebue sé fia de importantia mare nu numai d’in punctu de vedere militariu, ci si moralu. După scirile din urma, capitularea fortului Issy produse in Parisu una constemnatiune orribile, cu tote aceste vise commun’a le mesure energice, cari adeverescu, ck consternatîunea inca n’a strabatutu plina in cercurile guvernului revolutiunariu, si ck acést’a desvolta inca si acum’a tris cursurii lui Thiers. Siefulu poterei esecutive francese, sîretulu betranu Thiers, tienu in siedinti’a de la 27 aprile a adunării natiunale unu discursu, care este cu atâtu mai memorabilu, cu câtu situatiunea actuale a Franciei este mai critica si mai grava, ca si chiaru in dîtele după catastrofa de la Sedan. — Dupa ce deputatulu Gavardie presinta una petitiune, prin carea se cere intrevenirea adunării natiunale in favorulu papei, si dupa ce Emanuilu Arago asterne unu projectu de lege despre denumirea functioaariloru, Thiersie cuventulu si, sub adânc’a tăcere a camerei, rostesce urmatoriulu discursu : „Domniloru ! Bogu camer’a si pre vorbitorii precedenți, ca sé me scuse, daca am intreruptu una discussiune atâtu de interessanta, fara ca sé me ocupu si eu de dins’a. Facundu acést’a, me supunu invitatiuniloru mai multoru collegi ai mei ; dar’ mai înainte de tote amde a observa, ca desi guvernului nu-i convine rolulu unui raportorul de noutăti, totusi, in impregiurările de facta, cari insufla ingrijire lumei intrege, si in momentulu, candu tota Franci’a se aduna spre a-si alege consiliarii comunali, credu, ca este bine a-i spune câteva cuvinte despre situatiune, si a-i comunică aceste cuvinte prin organulu adunării, care (adunare) represinta Franciza in unu modu atâtu de perfectu si de demnu. „Situatiunea nostra este durerosa, pentru ca sângele curge, si acestu sânge este francesu ; ea este dorerosa, dar’ este si consolabile, pentru-că ne lasa a prevede, că capetulu nenorociriloru nostre nu mai este de parte. Ea este consolatoria si in sensulu, ca fiacare si face deforinti’a, si cu osebire armat’a, carea este glori’a tierei si scutulu bunăstării si alu salutei sale. Prim’a nostra missiune a fostu, precum sciti, formarea unei armate bine organisate; si acést’a a fostu una grea missiune in asemeni impregiurări. Guvernulu n’a perdutu nice unu momentu si acum avemu una armata mare si tare, carea, petrunsa de sentiulu deforintiei sale si prin alegerea conducatoriloru sei, este puternica. Nu ne-amu adressatu catra nice una partita, ci câtra toti barbatii onorabili si patriotici ai tierei. Omenii loiali credu in loialitatea altoraa ; noi ne-amu adressatu câtra barbati, cari au doveditu, ca, daca aru fi fostu mai bine condusi, aru fi dusu Franciza la victoria. (Aplause.) Eu nu me desbinu de collegii mei ; ei sunt asemenea mie si nimicu nu se face, fara concursulu loru. Noi amu chiamatu, fara amenare, in fruntea armatei nostre pre renumitulu luptatoriu, care asta di se pote numi cavaleru fara frica si defectu (Bravo), care a bravatu calumni’a si de care nice malitî’a nu s’a potutu legâ. Asiu comite una indiscretiune, daca vi asiu descoperi planurile de operatiune ale generaliloru nostri , atât’a vise vi potu spune : câ mesurele luate de siefulu armatei sunt perfecte si sunt resultatulu unoru consultări mature si neprecipitate. Rolulu meu se marginesce, a da generalului mediu locele spre a învinge, lasandu-i mana libera intru aplicarea loru. Primele dîle s’au intrebuintiatu pentru lucrările de incungiurare (blocare) , acestea s’au indeplinitu si acum voru incepe operaţiunile de acţiune. Fortulu Issy a incetatu de a mai bombarda , or’ bravulu generalu Fulon, in fruntea la 100 soldaţi de marina, 300 fetiori de linia si trei companie alte trupe, a ocupatu asta nopte pusetiunea barricadata de la Moulineaux. (Aplause.) „Ar’ fi unu lucru pre temerariu, de a determină de pre acum tempulu, in care au se se esecute operaţiunile militarie. Mare este inse dorerea inimei mele, candu trebue se-mi ieu refugiulu la cele mai dorerose mediu-loce. Cu inim’a sangeranda impedecamu aprovisionarea Parisului si bombardamu cetatea, care este sufletulu Franciei. Aici trebue inse se ne intrebamu francu inaintea tierei, carea ne va judecă : „Noi suntemu pre urdîtorii acestui resbelu ?“ — Noi nu atacamu, noi ne aperamu pre noi si ordinea publica ; noi aperamu legea. (Aplause.) Si prin acéstea nu facemu servitiu numai tierei nostre, ci si principieloru ordinei si ale libertății. In tote dîtele ni se dîce, ca se fimu iubitori de pace si se ne impacamu. Ah! dar’ daca ar fi vorb’a numai de ambițiunea si person’a mea, asia fi gata a aduce orice sacrificiu, spre a pune capetu unei situatiuni atâtu de durerose. (Tiers esprime aceste cuvinte cu ochii plini de lacrime.) — D’in mai multe cetati ni se scrie, că se ne impacamu. Noi voimu ane impacă si voimu libertatea. Inuuutempu, candu tier’a are cea mai nare libertate, in una republica, constituita pre cele mai’largi base, ce se potu cugetă, ni se repetiesce necontenitu :salvaţi libertatea ! Si chiaru acésta este, ce voimu si ce facemu ; libertatea este, pre care voimu a o salvă de unu despotismu fara mandatu, produsu d’in disordinea unei libertati desfrenate, de nesce omeni, cari cu una orbia si ignorantia funesta comitu celu mai mare reu. (Forte bine !) Nu, noi nu avemu cugete reservate contr’a republicei. „Adunarea nationale a respectatu totu ce a aflatu. Unu numeru precare de alegatori, cari o denumiră, vru monarc’a. Dar’ facutu-a ea vre-unu pasu contr’a fapteloru sustatatorie ? N’a datu ea totu de un’a dovedi, ca respecteza ce a aflatu ? Missiunea adunării nationale este, de a organisă tier’a, si ea nu si-a atribuitu alta missiune. Nimenea nu conspira contr’a republicei, dar’ daca esiste vre-o conspiratiune, atunci este cea d’in Parisu, carea ne fortieza a o combate. Ni se mai dîce apoi, ca se fimu indulgenti. Eu vise de mai multe ori am dîsu si am repetatu, ca indata ce se voru depune armele, procederea nostra energica inca va încetă, esceptionandu pre criminalisti, a caroru numeru este inse neinsemnatu. (Miscare si proteste.) — Vi pare dora reu, ca, după parerea mea, numerulu criminalistiloru este micu ? (Nu !) Una vo c e ! Dar’ armat’a ? Thiers : Me bucuru, ce s’a facutu acésta observatiune, carea mi da ocasiunea a rectifica una impregiurare, care sustiene, ca in sirurile iasurgentiloru se afla multi soldați. Numerulu acestorua, despre ceea ce avemu date sigure, este forte neinsemnatu. Este inse de mare insemnetate, că tier’a si armat’a se soia acésta. Sunt si de acei miserabili, amici ai disordinei, numerulu loru este inse micu si candu se vedu isolati, atunci lasitatea loru criminala inca ese la lumina. Eu singuru stau pre cugete, candu se vedu necessitatea dă ordine, desi nu tocmai crudele, dar’ ordine de acelea, precum se dau in resbelu. Câteodata vinu a se întrebă si pre Dvostra, daca cugetați asie că mine, séu nu ; a me intrebă apoi insumi pre mine, daca intr’adeveru dreptulu este pre partea mea, seu nu. (Intrerumperi in drept’a.) Thiers protosteza contr’a intrerumperiloru cari lu impedeca a-si desfasiură cugetele, se roge pentru tăcere si apoi continua: „Au credeti Dvostra, ca eu ocupu presidiulu in resbelulu civilu, fara dorere? Nu, eu dau ordinele cu fermitate, inse cu dorere. Acum intrebu, avutu-amu vre-odata mai multu dreptu pre partea nostra, că acum? Si daca mai inainte n’asiu fi fostu intreruptu, atunci n’ar fi fostu cu potintia a nu ne intielege asupr’a acestui punctu. De altmintrelea acésta se scie chiaru si in Parisu, unde s’a vediutu cu ocasiunea votării d’in urma, ca insurgentii sunt isolati cu totulu, pre candu cu noi si după noi este tota Franci’a, ea este cu Dvostra, cari sunteti liber’a espressiune a alegerii sale. — Franci’a a votate la alegerea Dvostra mai liberu că ori si candu alta-data. Adunarea nationale a aflate unu guvernu provisoriu, si spuneti, intempinatu-a acelu guvernu vre-unu adversariu ? (Nu, nu !) Ce se atinge de collegii mei, cu manele inerucisiate, aretandu-li periclele, ce amenintia patria, abié mi-a succesu a-i înduplecă se se puna in fruntea afaceriloru. Daca cumva esiste vreunu drepte in lume, apoi unde ar poté fi, daca nu aici ? Elu este la Dvostra, cari sunteti representantii tierei ; este la noi, până candu vomu avea încrederea tierei. Nimicu nu se cere de la noi, decâtu reorganisatiunea tierei ; cu fruntea radicala potemu cu totii spune, ce avemu de scopu. Insurgenții nu potu face acesta. Ei vorbescu de libertate municipale ; i-am silitu se se dechiare mai precisu, de ora ce ei sciu prea bine, cu patri’a si-va regulă autonomu afacerile sale interne. „Vreți voi — li dîsei — ca comun’a se fia suverana ?“ Aceasta si Dvostra o voiți. Ei inse vreau, că fiacare comuna se formeze una republica speciale, carea se-si aiba armat’a propria si generalulu seu. Cu aceasta combătu ei in modulu celu mai abominabilu si mai detestabilu revolutiunea si unitatea francesa, acea unitate, carea dateza de mai bine de diece secole, si pre carea republica francesa nu a creatu-o, ci numai a perfectionatu-o. „Rolulu nostru facia cu insurgenţi este, de a consolidă unitatea francesa, fara ca se compromiteau libertatea. — Insurgenții vreau, mai departe, scoterea armatei d’in Parisu, a acelei armate, pre carea Parisului a primita totu-de-un’a cu aplause, candu se reintorcea invingatoriu intre murii sei. (Forte bine !) „Repetu, cu conspiratiune esiste numai in Parisu. Indata ce se va sugrumă inse rescola, acelorua, cari voru una resolutiune admirabile, carea pune in uimire pre inimicii sei.