Federatiunea, mai 1871 (Anul 4, nr. 44-54)

1871-05-05 / nr. 45

Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Vineri, 5. maiu, 23. aprile, 1871. Hr. 45-513. Locuinti’a Redactorului 81 Cancelari’a Redactiunil­e in si­rat’a tragatoriului [Uo- vészntoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespun­­dintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii ti ainisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialii si economicu. Va esi Mercuri­a, Vineri­a si Domin­ec’a, Pretiuni de Prenumeratutine: Pre trei lune . . . 3 fl. v. a- Pre siese lune. . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu ■ 12 „ „ „ Pentru ttomnni’a : prea intregu 30 Fr. = 30 Lei u­­„ 6 lune 16 „ == 16 „ „ „ 3­­­8 „ *= 8 „ „ Pentru Inscrilutii : 10 or. de linia, si 30 or. taps­ a tim­brare pentru fiesce-oare publica­­tiune separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- Pest’a, in 4. maiu, 1871. Relativu la sortea proiectului ministrului Hohenwarth, publicatu in unulu d’in numerii tre­cut! ai dinariului nostru, aflamu ck ea ar’ fi de­­gik decisa. Partit’a constitutionale e unita in ace’a, ck projectulu trebue la totu casulu respinsu, si e probabilu ck cu ocasiunea pertratarii lui se va face propunerea, ca camer’a se se pronuncie in una adressa cktra Majestatea Sa a­supr’a situatiu­­nii si contr’a ministeriului, si, innainte de a pri­mi respun­su­lu, se nu se demitta in pertratarile bugetului. Primi-se-va sau nu aceasta propunere, nu se scie, ace’a inse e siguru, ci desbaterile a­supr’a acestui projectu se voru intrebuintia de una ocasiune binevenita pentru manifestari de neîn­credere contr’a guvernului. Clubulu centrului drep­­tu inca va vota contr’a projectului, de-ora­ce, precum ni comunica diuariulu feudaliloru „Vater­land“, elu e de opiniunea, ck Reichsrath­ulu nu are de a face neci una concessiune autonomi­ca dieteloru provinciale. — Totu asie de ne­­multiumiti sunt si natiunalii , numai câtu ck d’in punctu de manecare cu totulu altulu decâtu alu constitutionalistiloru si feudaliloru, si anume ei privescu libertatile acordate dieteloru provin­­ciale de pré restrinse. Cu privire la venitoriulu planu de actiune alu guvernului, numitulu diuariu ni aduce scirea, ca contele Thun privesce dissolverea Reichsrath­­ului de fapta decisa Celelalte voru depinde apoi de la impregiurarea, cum va esecuta contele Ho­henwarth partea positiva a planului de acţiune. In cercurile pretinse bine informate se crede, ca in data după tramiterea a­casa a deputatilor­, va unna si dissolverea dieteloru centralistice. In une­le tiere, precum in Moravi’a Austria-superiora si Salisburgi’a, majoritktile voru esî de siguru d’in sinulu federalistiloru, si e probabilu ck si alte provincie, precum e sp. es. Stiri’a, voru dâ majo­­ritkti fed­erai­isti­ce. Inse tote tierele au se fia pro­vocate in modu directii seu indirectu, ca se schim­be sistemulu de alegere, recunoscutu in tote păr­­tile de forte defectuosu si, prin urmare, de neto­­lerabilu. Pre bas’a acestui nou sistemu de alegere voru avé apoi a se face alegeri noue. Resolutiunea galiciana nu s’a presintatu inca Reichsrath-ului. Vomu vedé daca după presintare, va poté ea introduce triad’a in marele imperiu dualisatu, seu resolverea ei va fi numai de una natura secundaria, prin ce guvernulu, in locu d’a se scote d’in incurcature, va intra totu mai tare in ele. Se duce, ca intre clubulu stângei estreme si intre unii barbati ai Galiciei se făcu de nou incercari de apropiare. Părinții resolutiunii gali­­ciane voiescu a casciga acestui fetu alu loru sanc­țiunea chiaru si cu pretiulu drepturiloru celoru-a­­lalte regate si tiere. D’in contra, stang’a estrema soliciteza alianci’a representantiloru d’in tierele, unde nu sunt a se apera interessé nemtiesci. Miscamintele electorale d’in Croatia sunt forte viue. Artificios’a majoritate a camerei are in facla sa una apositiune compacta, compusa d’in eleminte differite, a carei­a scopu pronuneiatu este revisiunea si schimbarea pactului inehiaratu cu Ungari’a. Lupt’a decisiva de la Parisu s’a inceputu de­­giri. Sangero s’a lupta d’in giurulu cetatii Issy de­schise unu sîru de loviri veheminte, cari se con­tinua in partea de sudu si de nordu a Parisului, si probabilmente se voru termină cu caderea co­munei. Diu’a de 30. aprile s’a terminatu cu ocu­parea parcului, a castelului si a cimiteriului d’in Issy, trebuindu, in fine, se capituleze si insu­si fortulu, prin ce truppele de Versali’a au eluptatu unu resultatu, care trebue sé fia de importantia mare nu numai d’in punctu de vedere militariu, ci si moralu. După scirile din urma, capitularea fortului Issy produse in Parisu una constemnatiune orribile, cu tote aceste vise commun’a le mesure energice, cari adeverescu, ck consternatîunea inca n’a strabatutu plina in cercurile guvernului revo­­lutiunariu, si ck acést’a desvolta inca si acum’a tris cur­surii lui Thiers. Siefulu poterei esecutive francese, sîretulu betranu Thiers, tienu in siedinti’a de la 27 aprile a adunării na­­tiunale unu discursu, care este cu atâtu mai memorabilu, cu câtu situatiunea actuale a Franciei este mai critica si mai grava, ca si chiaru in dîtele după catastrofa de la Sedan. — Dupa­ ce deputatulu Gavardie presinta una peti­­tiune, prin carea se cere intrevenirea adunării natiunale in favorulu papei, si dupa­ ce Emanuilu Arago asterne unu projectu de lege despre denumirea functioaariloru, Thiers­ie cuventulu si, sub adânc’a tăcere a camerei, rostesce urma­­toriulu discursu : „Domniloru ! Bogu camer’a si pre vorbitorii prece­denți, ca sé me scuse, daca am intreruptu una discussiune atâtu de interessanta, fara ca sé me ocupu si eu de dins’a. Facundu acést’a, me supunu invitatiuniloru mai multoru collegi ai mei ; dar’ mai înainte de tote am­­de a observa, ca de­si guvernului nu-i convine rolulu unui raportorul de noutăti, totu­si, in impregiurările de facta, cari insufla in­­grijire lumei intrege, si in momentulu, candu tota Franci’a se aduna spre a-si alege consiliarii comunali, credu, ca este bine a-i spune câte­va cuvinte despre situatiune, si a-i comunică aceste cuvinte prin organulu adunării, care (adu­nare) represinta Franciza in unu modu atâtu de perfectu si de demnu. „Situatiunea nostra este durerosa, pentru­ ca sângele curge, si acestu sânge este francesu ; ea este dorerosa, dar’ este si consolabile, pentru-că ne lasa a prevede, că capetulu nenorociriloru nostre nu mai este de parte. Ea este conso­­latoria si in sensulu, ca fia­care si­ face deforinti’a, si cu osebire armat’a, carea este glori’a tierei si scutulu bună­stării si alu salutei sale. Prim’a nostra missiune a fostu, precum sciti, formarea unei armate bine organisate; si acést’a a fostu una grea missiune in asemeni impregiurări. Guvernulu n’a perdutu nice unu momentu si acum avemu una armata mare si tare, carea, petrunsa de sentiulu defo­­rintiei sale si prin alegerea conducatoriloru sei, este puter­­nica. Nu ne-amu adressatu catra nice una partita, ci câtra toti barbatii onorabili si patriotici ai tierei. Omenii loiali credu in loialitatea altora­a ; noi ne-amu adressatu câtra barbati, cari au doveditu, ca, daca aru fi fostu mai bine condusi, aru fi dusu Franciza la victoria. (Aplause.) Eu nu me desbinu de collegii mei ; ei sunt asemenea mie si ni­­micu nu se face, fara concursulu loru. Noi amu chiamatu, fara amenare, in fruntea armatei nostre pre renumitulu lup­­tatoriu, care asta­ di se pote numi cavaleru fara frica si de­­fectu (Bravo), care a bravatu calumni’a si de care nice malitî’a nu s’a potutu legâ. Asiu comite una indiscretiune, daca vi­ asiu descoperi planurile de operatiune ale generali­­loru nostri , atât’a vise vi potu spune : câ mesurele luate de siefulu armatei sunt perfecte si sunt resultatulu unoru consultări mature si neprecipitate. Rolulu meu se margi­­nesce, a da generalului mediu­ locele spre a învinge, lasan­­du-i mana libera intru aplicarea loru. Primele dîle s’au in­­trebuintiatu pentru lucrările de incungiurare (blocare) , aces­tea s’au indeplinitu si acum voru incepe operaţiunile de acţiune. Fortulu Issy a incetatu de a mai bombarda , or’ bravulu generalu Fulon, in fruntea la 100 soldaţi de ma­rina, 300 fetiori de linia si trei companie alte trupe, a ocupatu asta nopte pusetiunea barricadata de la Moulineaux. (Aplause.) „Ar’ fi unu lucru pre temerariu, de a determină de pre acum tempulu, in care au se se esecute operaţiunile militarie. Mare este inse dorerea inimei mele, candu trebue se-mi ieu refugiulu la cele mai dorerose mediu-loce. Cu inim’a sangeranda impedecamu aprovisionarea Parisului si bombardamu cetatea, care este sufletulu Franciei. Aici tre­bue inse se ne intrebamu francu inaintea tierei, carea ne va judecă : „Noi suntemu pre urdîtorii acestui resbelu ?“ — Noi nu atacamu, noi ne aperamu pre noi si ordinea publica ; noi aperamu legea. (Aplause.) Si prin acéstea nu facemu servitiu numai tierei nostre, ci si principieloru ordi­­nei si ale libertății. In tote dîtele ni se dîce, ca se fimu iubitori de pace si se ne impacamu. Ah! dar’ daca ar fi vorb’a numai de ambițiunea si person’a mea, asia fi gata a aduce ori­ce sacrificiu, spre a pune capetu unei situatiuni atâtu de durerose. (Tiers esprime aceste cuvinte cu ochii plini de lacrime.) — D’in mai multe cetati ni se scrie, că se ne impacamu. Noi voimu ane impacă si voimu libertatea. Inuuutempu, candu tier’a are cea mai­ nare libertate, in una republica, constituita pre cele mai’largi base, ce se potu cugetă, ni se repetiesce necontenitu :­­salvaţi libertatea ! Si chiaru acésta este, ce voimu si ce facemu ; libertatea este, pre care voimu a o salvă de unu despotismu fara mandatu, pro­­dusu d’in disordinea unei libertati desfrenate, de nesce omeni, cari cu una orbia si ignorantia funesta comitu celu mai mare reu. (Forte bine !) Nu, noi nu avemu cugete re­servate contr’a republicei. „Adunarea nationale a respectatu totu ce a aflatu. Unu numeru pre­care de alegatori, cari o denumiră, vru monarc­’a. Dar’ facutu-a ea vre-unu pasu contr’a fapteloru sustatatorie ? N’a datu ea totu de un’a dovedi, ca respecteza ce a aflatu ? Missiunea adunării nationale este, de a orga­­nisă tier’a, si ea nu si-a atribuitu alta missiune. Nime­nea nu consp­ira contr’a republicei, dar’ daca esiste vre-o conspiratiune, atunci este cea d’in Parisu, carea ne fortieza a o combate. Ni se mai dîce apoi, ca se fimu indulgenti. Eu vise de mai multe ori am dîsu si am repetatu, ca indata­ ce se voru depune armele, procederea nostra energica inca va încetă, esceptionandu pre crimina­­listi, a caroru numeru este inse neinsemnatu. (Miscare si proteste.) — Vi pare dora reu, ca, după parerea mea, numerulu criminalistiloru este micu ? (Nu !) Una v­o c e ! Dar’ armat’a ? Thiers : Me bucuru, ce s’a facutu acésta observatiune, carea mi da ocasiunea a rectifica una impregiurare, care sustiene, ca in sirurile iasurgentiloru se afla multi soldați. Numerulu acestoru­a, despre ceea­ ce avemu date sigure, este forte neinsemnatu. Este inse de mare insemnetate, că tier’a si armat’a se soia acésta. Sunt si de acei miserabili, amici ai disordinei, numerulu loru este inse micu si candu se vedu isolati, atunci lasitatea loru criminala inca ese la lumina. Eu singuru stau pre cugete, candu se vedu neces­sitate­a dă ordine, de­si nu tocmai crudele, dar’ ordine de acelea, precum se dau in resbelu. Câte­odata vinu a se în­trebă si pre Dvostra, daca cugetați asie că mine, séu nu ; a me intrebă apoi insu­mi pre mine, daca intr’adeveru drep­­tulu este pre partea mea, seu nu. (Intrerumperi in drept’a.) Thiers protosteza contr’a­ intrerumperiloru cari lu­ impe­­deca a-si desfasiură cugetele, se roge pentru tăcere si apoi continua: „Au credeti Dvostra, ca eu ocupu presidiulu in resbelulu civilu, fara dorere? Nu, eu dau ordinele cu fer­mitate, inse cu dorere. Acum intrebu, avutu-amu vre-odata mai multu dreptu pre partea nostra, că acum? Si daca mai inainte n’asiu fi fostu intreruptu, atunci n’ar fi fostu cu po­­tintia a nu ne intielege a­supr’a acestui punctu. De altmin­trelea acésta se scie chiaru si in Parisu, unde s’a vediutu cu ocasiunea votării d’in urma, ca insurgentii sunt isolati cu totulu, pre candu cu noi si după noi este tota Fran­ci’a, ea este cu Dvostra, cari sunteti liber’a espressiune a alegerii sale. — Franci’a a votate la alegerea Dvostra mai liberu că ori si candu alta-data. Adunarea nationale a aflate unu guvernu provisoriu, si spuneti, intempinatu-a acelu guvernu vre-unu adversariu ? (Nu, nu !) Ce se atinge de collegii mei, cu manele inerucisiate, aretandu-li periclele, ce amenintia patri­a, abié mi-a succesu a-i înduplecă se se puna in fruntea afaceriloru. Daca cum­va esiste vre­unu drepte in lume, apoi unde ar poté fi, daca nu aici ? Elu este la Dvostra, cari sunteti representantii tierei ; este la noi, până candu vomu avea încrederea tierei. Nimicu nu se cere de la noi, decâtu reorganisatiunea tierei ; cu fruntea radicala potemu cu totii spune, ce avemu de scopu. Insur­genții nu potu face acesta. Ei vorbescu de libertate muni­cipale ; i-am silitu se se dechiare mai precisu, de ora­ ce ei sciu prea bine, cu patri’a si-va regulă autonomu afacerile sale interne. „Vreți voi — li dîsei — ca comun’a se fia suverana ?“ Aceasta si Dvostra o voiți. Ei inse vreau, că fia­­care comuna se formeze una republica speciale, carea se-si aiba armat’a propria si generalulu seu. Cu aceasta combătu ei in modulu celu mai abominabilu si mai detestabilu revolu­­tiunea si unitatea francesa, acea unitate, carea dateza de mai bine de diece secole, si pre carea republic­a francesa nu a creatu-o, ci numai a perfectionatu-o. „Rolulu nostru facia cu insurgenţi este, de a consolidă unitatea francesa, fara ca se compromiteau libertatea. — Insurgenții vreau, mai departe, scoterea armatei d’in Parisu, a acelei armate, pre carea Parisulu­i a primita totu-de-un’a cu aplause, candu se reintorcea invingatoriu intre murii sei. (Forte bine !) „Repetu, cu conspiratiune esiste numai in Parisu. Indata­ ce se va sugrumă inse rescol­a, aceloru­a, cari voru una resolutiune admirabile, carea pune in uimire pre inimicii sei.

Next