Federatiunea, august 1871 (Anul 4, nr. 79-90)
1871-08-02 / nr. 79
Acesta sperantia mi se pare mai cu deosebire fundata in momentulu acestua, candu ultimele mari eveniminte ce s’au seversîtu in Europa, ne făcu energica somatiune d’a uita orice desbinare intestina si d’a ne intinde manile spre a ne reuni intr’una mare si nobile silintia care trebuiă să dce Austriei acea potere inverfosiata, de care a fostu lipsita atât’a timpu. (Caldurose aplause in drept’a). S’a vorbitu despre federalismu, inse eu intr’adinsu me ferescu da trata acésta dificile si delicata cestiune. Aceste doue cuvinte de ordinul’in timpulu nostru, care e atâtu de bogatu in asemene vorbe sunt interpretate intr’atâtea chipuri diferite, in câtu e greu d’a resolve întrebarea, d’a sei unde incepe federalismulu si unde inceteza centralismulu. Intielegu ca acésta cestiune se pota interesa forte multu pre invetiatu, pre purulu teoreticu care crede câ totulu e perdutu si Austri’a io cea d’antaiu linia, indata ce teori’a-i favorita sufere cea mai mica atingere. Dar’ eu credu câ orice omu de statu nu-i va dâ adi de câtu una importantia de a dou’a mana si ca se va multiami bucurosu numai cu institutiuni mai puticnu perfecte d’in punctulu de vedere teoreticu, destulu numai ca ele sa ne ajute a ajunge la scopulu principale, care este primirea generale si consolidarea Constitutiunii. (Aprobări). Cei doui oratori cari m’au precesu ni-au facutu si imputarea ca pre putienu ne pesa de elementulu germanu in Austria si câ voimu a lu oprime, spre a sprijini imperiulu pre elementulu slavu. Voiu declara ca nu m'asceptamu la acesta imputare intr’acestu sanctuaru, unde până acum se înlăturase orice politica de nationalitate spre a se pune numai pre terenulu austriacu. Dar’ imputarea s’a facutu, si, fiindu câ eu insu-mi sum germanu, Camer’a me va scusu daca n o lasu fara respunsu. Nu voiu câtu si de putienu se micsiorezu meritulu preoponintiloru mei pentru interesele germane, dar’ pote câ-mi va fi usioru a probă cu eu insu-mi, si împreuna cu mine mai multu de câtu unulu d’in colegii mei, ne-amu ocupatu totu atât’a de aceleasi interese si totu cu atâtu succesu, că si oratorii cari ni-au adusu acesta acusare. Voiu adauge ca am facutu acéstea numai candu eră in adeveru necesariu si numai pre câtu aceste interese se potriviau cu interesele austriace pre cari le punemu mai presusu de tote. (Aprobări.) Fara a voi sé me intindu mai departe asupr’a acestei cestiuni personali, fia-mi permisu a constată ca elementulu germanu in Austri’a n’a sufiritu nici unadata vr unu prejuditiu , pre câtu timpu s’a aretatu justu si ecitabile câtra Celelalte naţiuni d’in imperiu, dar’ câ a suferitu se caute egemoui’a prin alte midiloce de câtu prin superioritatea civilisatiunii. (Pre bine!) Credu câ am respunsu la tote punctele ce adversarii ni-au opusu si cu una deplina liniste de sufletu me supuuu judecatii Camerei. (Aplause in drepta si in centru). torlei societatii respective teatrali prin Transilvani’a se puse Naseudulu intre celea d’antâiu locuri de comorare, si ca societatea teatrale fece dela Orade-Mare de-a-dreptulu una caletorîa iu scurta până la Naseudu . — or’ de alte parte pregătirile, cari se fecera d’in partea Naseudeniloru pentru primirea societarii teatrali areta in modu evidiute amorea si simpati’a atâtu a societatii teatrali câtra Naseudeni, câtu si a Naseudeniloru câtra aceeasi societate. Inca la prim’a incunosciiutiare despre venirea societăţii teatrale. Romanii d’in Naseudu si alesera unu comitetu arangiatoriu sub presidiulu domnului capitanu supremu Alesandru Bobatielu, costatatoriu d’in mai multi membri, carele pre langa alte multe pregătiri adoptă de cortele frumose si corespundietorie pentru societatea teatrale salele claseloru gimnasiali, ore localele unde asociatiunea romana transilvana si tienii anulu trecutu siedintiele sale generali lu prelacu in una sala teatrale mare, comoda si pre deplinu corespundietoria pentru impregiurările nostre locali, cu una bîna spatîosa, la a cărui adoptare, precum fi iu anulu trecutu iu genere, desvoltâ speciale energia domnulu capitanu pensiunatu d’in Naseudu, Nicolau A n to n u , caruia pentru devotamentulu seu speciale spre binele publicu suntemu detori cu speciale recunosciintia si multiumire cordiale, fiindu de firma convingere, ca domnulu capitanu pensionatu vasei si de aci inainte, candu va cere necesitatea, a desvolta aceeasi energia înnăscută. In 18. iuliu a. c. de catra sera sosi societatea teatrale romana, si fu beneventata de comitetulu arangiatoriu si intrelegintia numerosa. In 19. iuliu la 8 ore ser’a se dede prim’a representatiune, in carea se jocara piesele „Nevast’a trebue se-si urmeze bărbatulu“, de Dlu Pascali, si Du’a Mat. Pascali, Balanescu si Du’a L. Popescu; — apoi „Copil’a Romana“ in costumu banateanu de Du’a Pascali, si „Primariulu fara voia“, de Dnulu si Da’a Pascali, Gestianu, Iustianu si Du’a Gestian’a. In 20. iuliu la 8 ore ser’a se dedea dou’a representatiune, in carea se joca pies’a : „Patri’a siDomnitoriulu“, drama istorica-nationale in trei acte, compusa de d. si jocata de personele : D. Gestianu Pascali, Balanescu, Iulianu, Cristescu, Fraivariu, Stefanu si Dn’a Pascali. In 22, iuliu se dede a treia representatiune, in carea se jocara piesele : „F i c’a poporului", comedia in 2 acte, tradusa de D. Pascali, — de personele : Dn’a Pascali, Dnulu Pascali, Gestianu, Balanescu, Cristescu Iulianu, Fraivariu, si Dn’a Popescu; si „Femeie 1e camplangu“, comedia in unu actu, tradusa de D. Pascali — totu de personalulu susu-semnatu. In 23, iuliu se dedea patr’a si ultim’a representatiune, in carea se joca pies’a : „Tieranulu d’in tempuu lui Tudoru“, comedia, drama nationale istorica in trei acte, compusa de dnulu Pascali, de personele : Dlu si Du’a Pascali, Balanescu, Du’a PopescCristescu, Gestianu, lulianu, Fraivariu si Victoru. Publiculu d’in Naseudu, representatu in numeru alesu, areta una interesare mare la tote patru representatiunile. — Membrii d’in afara, si de alte nationalitati inca nu lipsiră. — Numerosele aplause insufletîte cum si buchetele si nenumeratele cunune de flori aruncate de domnele si domnisiarele nostre pre buna, areta câtu de tare fu incantatu publiculu nostru de acestea 4 representatiune teatrali. Venitulu dela tote representatiunile fu . 799 fl. 50 cr. v. a., d’in cari subtragandu-se spesele necesarie pre fiacare sera de representatiune, cum si celea ale curausîei, dela Desiu la Naseudu, si dela Naseudu până la Gherla, remase venitu curatu , 653 fl. si 50 cr. v. a. cari se immanuara societatii. In 24. iuliu la 4 ore d. m. se dede unu banchetu in onorea societatii teatrale, la carele luă parte unu numeru insemnatu de persone, si sub carele se radicara toaste corespundietoriu insemnetatii acestoru momente. — După 7 ore se arangiu unu jocu frumosu in castru, după care music’a natiunale esecutâ mai multe piese natiunali.In 25. iuliu la 8 ore demaneti’a sociatatea teatrale, petrecuta de dlu Capitanu supremu Alesandru Bohai cu , plecă câtra Gherl’a. Nobilitatea si sublimitatea ideeloru, spiritulu celu cresnu morale, civilisatoriu, democraticu, umanitariu si natiunale, limbagiulu dulce si sonoru, — fineti’a, naturalitatea si minunat’a desteritate de producere, cum si nobleti’a si soliditatea seriosa a membriloru societatii teatrali ne puse in uimire, si precum nu potemu se nu gratulâmu d’in anima Romaniloru, câ ei cultivă artea teatrale pre una cale atâtu de sanetosa, nobilitatoria isedificatoria de caractere solide, morali si natiunali, tocma asié ne semtîma detori iu consciinti’a sufletului nostru a gratulă si multiumi din anima domnului directoru teatrale Pascali si societatii sale teatrali pentru onorea aretata câtra Naseudeni, pentru escelentea capacitate emulatoria cu orice productiuni depre celea mai alese bine ale Europei, si pentru radicarea stimei naţiunii romane înaintea altorua prin artea teatrale. Inca una data gratulamului Pascali si societatii sale teatrali, si fia securu, cu ori si candu ni vomu tiené de mare norocire de a-lu salută cu cea mai mare amore si căldură câtu de desu iu midi loculu nostru. Nasanda, in 25. iidiu 1871. Domnule Redactoru ! Mi veti permite ca in pucine cuvinte se descriu in pretiuit’a DVostre foia apariutia si comorarea societăţii teatrali romane a domnului Pascali in Naseudu. — Impregiurarea de una parte in program’a caleprovinci’a maxima Leguanorum. Er’ în decursulu tempului, cam pre la 84 d. C. s’au incorporatu câtra provinci’a superiora renana si partile de d’incoce ale tierei nostre, adeca a Badenului. Cum cu Augustu si prossimi sei succesori au cunoscutu prâ bine insemnetatea confinteloru, se vede si d’in impregiurarea, ca ei de locu au concentratu aici II. armate câte d’in IV légioné, laolalta 50,000, cu poporele adjutrice că la 70,000 fetiori. Valulu confiniariu romanu, care probabilu s’a inceputu a se zidi in a 10—14 prin beliducele Germanicii, si s’a completatu succesive, s’a esrinsu de d’iususu de Coloni’a preste Taunu, de pre tempulu lui Domitianu (81 — 96) pana la Spessartu, de pre tempulu lui Traianu (98—117) si Hadrianu (^117—138) dela Spessartu in linia obla spre sudu-osiu câtra Freudenburg la Main’a, de acolo câtra Gaxthausen, Oebringen, Meinhardt, Murrbardt, Welzheim, Phalbrunn și Kellheim până la Dunăre. Acestu valu confiniariu : limes transrhenanus, care a servitu că arma padîtoria contr’a poporeloru germane, locuitorie de cealalta parte a Renului coastă d’intru-o cale mare militaria, lata, parte pardosită, că unu mura edificatu massivu, pre care se aflau din depărtare in depărtare turnuri de vighilia cu presiediu intr’insele , înaintea carorua se estindeau siantiuri late întărite cu sîruri de pari, or’ in dosulu loru steteau in dislantie remote castre mari. Pre langa acestea, teritoriulu de d’incoce alu Renului, dupa ce a inceputu a fi romanu, ave una multîme de câi crucisiu-curmezisiu, parte drumuri militari, parte pentru negociatiune, mediloceau comunicatiunea intre Galli’a, Renu, câmpurile si colonisatiunile Romaniloru de d’incoce si da d’incolo de Renn. Unu drumu mare romanu conduced de la Veron’a d’in Itali’a superiora prin Tirolu la August’a Vindelideloru, Günzburg, Geislingen, Esslingen, Canstatt, Veihingen, Bretten, Brucbtbal si Speyer ; una alta eale de la Speyer câtra Wieslocb, Sinsheim, Brahenlieim, B^singheim, Cannstatt ; una a trei’a de la Strassbuvg câtra Affenheim, Gengenbach, Constanti’a, Feldkirch, Bludenz si Meranu. In Pforzheim se nimereau 5 caii romane, laolalta, cari conduceau câtra Tiefenbronn si Mühlhausen, câtra Eschelbronn si Kieselbronn si una a patr’a cale câtra Ettlingen. Acésta d’in urma mergea de la Ettlingen, preste mora de vatra d’in valea Albului pre inaltîmea d’intre Busenbach si Reichenbach spre estu, cam 7 minute, sub Langensteinbach preste Bacii, si indata era si spre estu dreptu câtra Dietenhausen diosu in valea Pfinzului, si de la culmea nordica elmendingiana, preste platulî a innalta, cu câteva.| abateri, câtra resaritu, pre inua^gHKBSxrdica de la B 5 ; ‘ zingen câtra Pforzheim, ndgorandu dreptu in anghiulu de f langa vechi’a urbe Pforzheim. Preste calea acést’a treceă una alta cile in diosu spre Pfinz câtra Wilferingen, si ca-, lea nostra, numita calea b o i 1 o r u , de lai Langensteinbach câtra Duriach. De la Eitlingen conduceă una alta cale mai indepartata, preste mor’a de pulvere, câtrâ Bickesheim si Rhein-Au ; alfa, ce se cunosce si acum^B^B Ettlingenweier, Malsch, Muckensturm si Euppenheim, câtra Baden ; alfa ajm^pra^nordu, la^Wele muntelui, ce va-sB d’iu susu de calSWe adi ce conduce la Wolfartsweier ; pr acolo câtra Durlach si Grötzingen, pre valea Pfinzului^BB susu câtra Söllingen, ia legătură cu calea superiora de la ' Wilfertingen câtra Stein, Eisingen si G&nchen. ^. Ca^Pmontana ce treceă de la Duriach câtra Wein- * garten, si asie mai departe, Ettlingen, Wolfartweier, Ettlingenweier, este cu tota certitudinea de»origine romana. Ettlingen se vede a se fi fundatu pre tempulu cesarelui Probu 270. In 1802 s'au aflatu intre Ettlingen si Rapuri remastttele unei viile romane cu baui, clenodie si mobile de casa. Ifla in a. 1480, sub marchionulu Christoforu s’a arasitu in cetatea Karstenzell in apropiarea Ettlingen-uMfTMina petra monumentale romana, carea a fostu radicata prin : contubernium nautarum de acolo in onorea dieului Neptunu. Petr’a acést’a a fostu straportata in Bavari’a prin epitropii bavaresi sub marchionulu Filipu (1536—1569) s’a adusu vise sub M. Filipu II. (1569—1588) la Ettlingen iuderetru, si s’a ziditu in murti cetatii aprope de podulu de pre Albu. (Vedi inscriptiunea 25.) Despre Baden, latiuesce : Aquae, civitas aquensis, civitas Aurelia, aquae Aur e 1 i a e , scimu etât’a câ a fostu una cetate de bâi (scâl- i seclului 1, prin Traianu si infrumsetiatu urbea acest’a, E aii Baterului, primele o a scutirea colonieloru. Iu giurulu Badenului s’au aflatu si o muisî tie de peM tremiliarie, Unge, cari aretau depărtarea a re miliarie s'au numita si^fluventulu celticiie u g la o distantia de 7500^^^M totu 315 — u — Graeciu, 29. iuliu 1871. In decursulu anului cur au estu la librari’a dlui Prulu Cies Iar doue opuri literarie romane: Compendiu generale de statistica, de B. Alesandre, si istori’a resbelului Teutonu-Francesu de A. Bujoru , cestu d’in urma se continua in fascidle. Nu vremu se facemu recensiune asupr’a acestoru oui, desî cu deosebire asupr’a cestui d’in Urma multe aruu de dîsu, cu deosebire asupr’a limbagiului ce unui opu adeveratu istoricu, care vré a ocupă unu locu demnu in literatura romana, i trage multu d’in meritulu seu. Acést’a o asceptâmu de la barbarii competinti. . . . Fiindu mai mulţi d’intre Romanii de aici d’in tote părțile interpelări despre autorii acestoru opuri, si nepotendu a satisface la toti pre cale privata, venimu a face acâsta pre calea, publcitatii, crediendu ca prin ast’a vomu servi si on publicu spre orientare. Inca in anulu trecutu amu aflatu d’in dîurnalistic’a romcâ unu. d. Alesandre de aicia, va se scoata o statistica romanéasca la lumina, si totu domnealui promite — incâtu ni-adu