Federatiunea, septembrie 1871 (Anul 4, nr. 91-99)
1871-09-01 / nr. 91
si tractate despre subiecte litterarie, istorice si scientifice, cari intra in domeniulu, ce imbracia activitatea societatei , cu modulu acestua Aunarile nostre aru pote deveni interessante pentru unu mai mare numeru de Romani si deschide societatei, in publiculu romanescu, una caile de acţiune si influentia, la cari, in vederea mariloru interesse nationali legate de natur’a lucrariloru salle. Societatea este in dreptu, ba chiaru si detoria, se tinda d’in tote poterile si prin tote medilocele, de cari dispune. — D’in Dictionariu si Glossariu societatea cugetasse, ca in cursulu acestui annu se va tipări unu numeru de 40 de colle, si allocasse in bugetu summele recerute pentru acesta ; inse d’in lipse si greutati tipografice abié s’au tiparitu si scossu una fasiora de 5 colle d’in Dictionariu ; alte doue de aceasi mărime, un’a d’in Dictionariu si alta d’in Glossariu, sunt sub tipariu si voru esî in curendu, asie eh chiaru intr’acesta sessiune se voru poté impartî intre membrii societății. Spre a respandi mai multu acestu opu de interesse nationali, delegatiunea a credintu, ca mediloculu cellu mai nimeritu ar’ fi abonamentele făcute prin anumiți collectanti; inse a asceptatu se cera si luminele societatei pentru cea mai nemerita applecare a acestei mesure. Tipografi’a, cu care delegatiunea a contractata tipărirea Dictionariului si Glossariului, s’a numitu cu tote necessariele pentru una câtu de prompta tipărire a acestoru opere, si amu avé cuvente bene fundate de asperă, ca in cursulu annului urmatoriu cea mai mare parte atâtu d’in Dictionariu câtu si d’in Glossariu ar’ poté essî la lumina, daca s’ar’ adoptă mesur’a, ca tipărirea se incépa d’in doue locuri; daca membrii, cari s’au insarcînatu cu părți de lucrare, ar’ grăbi a le dă gafa ; daca chiaru in acesta sessiune membrii presenti, prin doue seu trei siedintie de desbateri in acestu sensu, s’ar’ pune iu mai de aprope intrellegere cu comissiunea de redactiune, asie in câtu lucrurile fia caruia se fia făcute, pre câtu se pote, mai in armonia cu planulu, ce si-a facutu comissiunea ; daca in fine cei absenți s’aru invită a presentă câtu mai currendu commisiunei de redactiune câteva colle macariu de lucrarea, ce le incumbe, pentru că, după observările făcute de comissiune asupr’a acestoru colle, se pota si d’insii lucră câtu mai in armonia cu planulu comissiunei. — De la D. Molnár d’in Moscu’a delegatiunea n’a primitu neci unu respunsu despre dictionariulu romanu, ce s’ar’ linflandu intr’un’a d’in bibliotecele de acollo, si de pre care societatea ar’ fi doritu se aiba una copia. — Pentru cea mai buna traducere a commentarieloru lui C. J. Cesare de Bello Gallico, pentru care societatea a publicatu concursu cu premiu de 150 galb. inca d’in 1869, au incursu patru manuscripte ; era asupr’a sintacticei romane pentru care de asemenea s’au publicatu inca d’in 1869 concursu cu premiu de 400 galb., nu s’a primitu neci unu elaboratu ; si prin urmare, in vederea marei importante a obiectului, societatea este chiamata a deliberă asupr’a noueloru mesure, ce aru fi de luatu, spre a capetă unu resultatu in aceasta lucrare aste de însemnata pentru limb’a natiunale. Diana, Ar-Duvnna, Ardeanna, dîn’a Ardeniloru, Ardenului, Ardeiului, Sylva, Sylvanus, Silvania , Selba-Selvagiu, Selagiu. Poporu, națiune, natiunalitate sunt degiă identice cu conceptele : pamentu, tiera ori patria; va se dîca loculu nascerei, la care ni se rapesce inima cu dulcetia nespusa, si pentru care este dulce si frumosu pana a si mori (asie la vechii romani). De va fi cutare poporu, seu națiune autochtona, indigena in care va patria — priu casulu natiunalitatea romana in Daci’a de precandu a lui Traianu — lucru naturalu, tier’a respectiva trebue sé infacisiedie, trebue sé esprime si prin natur’a esterna, geniulu, caracteriulu si tipulu internu alu poporului seu inpamentenitu. Manecandu d’in acestea consideratiuni, provocați de timpurile dusmanose — scriitorii preocupați — cari in butulu poporului moșnenu, cu câtu ni se deschide si noe romaniloru câte o pagina mai strălucită in istori’a seculiloru negri de vigelie crunte — cu atâtu si mai adensu se opintescu se nn mazalescu tota urm’a romanității nostre in vetrele străbune — profitâmu a revindecă d’in capulu locului — centrulu Daciei Traiane — nescari cestiuni istorice fundamentale, precum urmeza : De rendu poporele d’in lumea vechia se au inchinatu naturei esterne, si fenomeniloru ei. Cu tempu desvalindu-se omenimea d’in fastele copilăriei, pentru că materi’a cruda se fia mai sublima, s’a inspiratu, s’a personificatu, s’a divinisatu. In acesta privintia măiestrii cei mai mari au fostu poporele sophistice ale Orientului, anume elinii. Romanii cu tempu redicandu-se cu virtutea bratiului in fruntea lumei antice, cu domnirea au eredîtu virtutile, si vitiurile poporeloru d’in orientu degiă molipsite. Varre dice : cum câ relegea italica a fostu subordinata intereseloru comuni ; cu alte cuvinte, poporulu romanu cu religiunea (legea) au combinatu ceva scopu practicu ; chiaru cuventulu religio presupune ceia socialu. —•asié dîn’a latina Ceres, la campu a fostu dîn’a t er i n eo ru , in orasiu a simbolisatu progresulu, civilisatiuneasa. Este inse de insemnatu cum câ dogmele subtile au fostu reservate celoru competinti, era poporulu s a multiamitu cu culturu naturei esterne (alesu d’in ceriu : sorele si lunca, pre pamentu elementele si fenomenele naturali : munți, văi, codrii, selbe, lunci, arbori, ape, tresnete, venturi, vifore s. a.) Dupace s’au intinsu terminii Romei preste celea trei parti ale lumei cunoscute, dieti pamentului au migratu cu redicata in „P a n t h e o n“, coordinandu-se rendu in rendu după feliulu loru ; unu esemplu : numai langa Joue Capitolinulu s’au mai atasiatu vre-o 300 Jupiteri ai feliuriteloru semintie — asie multiendu-se numerulu loru, n’a mai intrecutu locu, munte, livada, codru, coliuu, serba, apa, cetate, tiera s. a. fara se n’aiba patroni dietatile sale. Era a mana cu istor’a si mithologi’a strabuniloru, si ni se deslega mai multe reburi delicate d’in istori’a natiunale. La reudulu intâiu se luamu velulu de pre una dina majestatica, si ea va fi : patron’a Daciei virgine. Deslegandu-se procesulu celu infricosiatu de duci secuii, pertratatu in parîue de sânge acum de la tempii lui Juliu Caesare, — procesulu poporului romanu cu poporulu geticu si dacicu, Daci’a se fece provincia romana ; or’ acum se vedemu pasulu indatenatu de la Eutropia . Cum Dacia bello Decebali viris esset exhausta, Traianus ad frequentantandam hanc, decies centena millia passuum in circuitu habentem, provinciam, ex toto orbe Romano infinitas eo copias hominum transtulerat, ad agios et urbes colendas. Colonii lui Traianu, scoborandu d’in Apennini in sinulu Carpatiloru, — una alta Italia, — după daten’a romana au primitu că politica numirea de mai nainte a tierei, numai câtu o-au impartîtu după pusetiunea naturala, in Daci’a de susu, si Daci’a de josu; or’ apoi plaiurile deosebite le-au timbratu conformu geniului poporului romanu. 362 In respectulu membriioru, delegatiunea cu profunda dorere are se annunde perderea unuia d’in membrii sei, care a lassatu unu desiertu acevoia de implenitu in senulu nu numai acestei societari, ci si altu natiunei vitrege, a demnului si înfocatului patrioti. A. Hurmuzaki. Delegatiunea nu se indoiesce ca a fostu sincerulu interprete allu societatei, espremandu, in numele aceiteia, familiei reposatului sentiemente de profunda intrisare si durere de anima. Dnn V. Alessandri a declaratu ca inpregiurarile nu i mai permitu a face parte d’in acesta societate. Din M. G. Fontaninu, propusu in sessiunea trecuta ci membru actuale allu societatei, a amnunciatu, ca starea sanetatei nu i permitte a acceptă onorea ce i s’a facutu. Prea santî’a sa Parentele Melchisedecu a facutu connoscutu, cu annulu acestua, occupatu de affaceri urgente alle eparchiei, nu pote luă parte la sessiune, si prin urmare neci pronunciă discursulu seu de receptiune. Dnn P. Poenariu a inscientiatu câ a preparatu cuventulu seu de receptiune, că se-lu prinuncie in aceasta sessiune; inse d’in caus’a starei sanetatei a cautatu se plece la bai. De la ceialalti membri d’in nou aiesi nu s’a primitu neci una scientia, daca sunt seu nu parați a-si pronunciă in aceasta sessiune cuventele de receptiune. — Prin Dnu Steintrup, secretariutu societatei regale de scientie d’in Copenhaga, delegatiunea a primitu pentru bibliotec’a nostra inca câtiva volumeni d’in tipariturele societatei regale. De assemenea onoratulu nostru commembru, V. A. Urechia, a donatu si estu timpu mai multi volumeni. D’intre membrii vechi actuali, Reverinti’a sa parentele T. Cipariu, cum si Dnn I. Caragiani, au annunciatu ca starea sanetatei nu li permite a luă parte la sessiunea acestui annu ; era de la cei alti membri nu s’a primitu neci unu respunsu la adressele formale de convocare ce li s’au tramissu. D’in celle espuse resulta, ca numerulu de membri actuali ai societatei s’a redussu la 17, si la societate remane că, de afla ca este lipsa si despune de mediloce, se maresca acestu numeru in intiellessulu art. VIII d’in statute. Starea financiaria a societatei se va poté vedé mai lamurita in amenuntele salle, d’in situatiunea presentata de domnulu cassariu, si allaturata pre langa acesta relatiune. In lineamente generali potemu spune ca, impregiurarile nepermitiendu a despune de una însemnata parte d’in summele allocate in bugetulu annului incetatu. Delegatiunea a crediutu ca e in folosulu societatei a converti bonurile de tesauru in oblegatiuni domeniali si a suscrie, in numele societatei, la imprumutulu deschisa pentru acestea, suma de lei noui 300.000 = trei sute de mii. Pentru subventiuni de lei 20.000 = douedieci de mii, votata pre anulu 1871 de adunarea nationale a României libere, s’a primitu mandatulu de incassare.’ De assemenea s’a primitu d’in partea essecutoriului testamentarii tatlu fericitului Evangeliu Zappa versamentulu pre annulu 1871, in summa de lei 11.750. D’in vendiarea lucrariloru publicate de societate s’au prinsu abie modest’a summa de lei 672. — La finitulu annului 1869—70 fondulu societatei era de lei 192.285, bani 65, destribuiti asie, cu lei 173.908, b. 18 representau fondulu Zappa, era lei 18.377 b. 47, fondulu Cuza. Că venituri, in bugetulu annului 1870—71, se prevedeă in totu summ’a de lei 73.269, b. 08, destribuiti, precum urmedia. 1. Procentele fondului Zappa .... lei 17.390 b. 81 2. Versamentulu VI. a lui Zappa pre 1871 — 11.750 „ 00 3. Intrarea d’in vendiarea tipariteloru . — 1175 „ 00 4. Procentele fondului Cuza......................— 1837 — 74 5. Subventiunea de la guvernu ... — 20.000 , 00 6. Restulu d’in subventiunea an. 1869—70 — 21.115 , 53 D’in lei 53.196, b. 75 prevediuti in aceliuasi bugetu, la spese, nu s’au applecatu de câtu lei 21.432, b. 20 specificati, precum urmedia: D’in alle lui Zappa.................................lei 10.839 b. 17 D’in alle lui Cuza................................— 3.259 „ 44 D’in subventiune......................................— 17.333 „ 59 Escedentele veniturilorupreste spesele bugetului annului 1869 70 ar fi data de 41.836, b. 88, inse prin manipulatiunile de schimbări de bonuri, ellu a ajunsu in realitate la lei 46.240, b. 39, asie in câtu fondulu societatei este de lei 238.526, b. 04, destribuiii precum urmedia: Fondu Zappa...........................................lei 196.836 b. 48 Fondu Cuza................................................— 17.459 „ 90 Subvent. crescută in parte prin procente — 24.219 „ 66 La acestia adaugandu-se si lei 994, b. 89, summa crescută prin procentele fondului offeritu de consiliu judecianu de Teleormanu pentru sustienerea la studie a unui june macedonianu, starea financiaria a societatei presentă, in totu, sum’a de lei 239.520 le. 93. Si fiindu ca delegatiunea a suscrissu la imprumutulu domeniale, pre numele societatei, summ’a nominale de lei 300.000, pentru cari cauta se respunda summ’a reale de lei 225.000 ar mai remane disponibile una summa de lei 14.520 b. 93, care se se înscria in bugetulu annului urmatoriu. Spesele făcute d’in subventiune se urca, cum se vede, pre anului incetatu, la cifr’a de 17.333 b. 34. In annulu urmatoriu aceste nu voru poté fi mai mice; si fiindu câ subventiunea pentru 1872 s’a redussu la lei 1000, cari sdausi la cei de mai susu 24.229 b. 66, insummedia 34.229 b. 66; urmedia, câ pentru sectiunile istorica si scientifiica societatea nu despune decâtu de una summa rotunda cam de lei 16.000, si prin urmare societatea este chiamata a deliberă matura asupra mesureloru ce ar fi de luatu pentru desvoltarea sectiunei istorice abie formata, cum si pentru unu inceputu altu sectiunei scientifice. Secretariu generale: I. C. M a s s i m u“ Sigetulu-Maramuresiului, 27. aug. 1871. Domnulu ministru alu financieloru Carolu Kerkapoly, sosi asta di la or’a 5, după media din capital’a Maramuresiului, insocitu de dnulu Iosifu Prougberger, directorele mineloru si domniieloru erariale d’in Maramuresiu. Edificiele Buna minte peninsul’a Alpiloru (Alpi, Albi de la niau’a perpetua) politice se dice : Itali’a, dar’ mithologice, domestice, se chiama tier’a Penninului, Penniniloru,Apenniniloru,de la dieulu muntîloru Pennin. (Tit. Liv. lib. XXI. cap. 38.) Chiaru asié in Daci’a, precum acasa in Itali’a , numirea politica, că mai nainte ; dar’ cea mithologica ? pardon pucinu, e la rendu una dîna majestateca. Dan’a , virginea cu crinii aurii, mirós’a logodita poporului Romanu munténu, par exprése tier’a muntiloru, codriloru, selbeloru, lunceloru si a vailoru, pre scurtu, unu mosaicu de colini majestateci, sierpuita de riuri cristaline, cu o temperatura sanitaria — apoi se-ti mai intipuesci cultur’a italica : Dacia Felix, Dacia Abundans — si-ti va pareă, ca s’a ruptu una parte d’in paradisu, si a cadiutu la pamentu ; virgur’a acesta, mai repetîmu, pre cine se primesca d’intre diei si dîne patronu mai potrivita in sinulu seu delicata ? la tota intemplarea o tare dîna majestateca, — dîn’a Diana. Da’ na, dîn’a muntiloru si a serbeloru, dîn’a venatoriloru, armata cu arcu, pharetra si săgeţi, fiic’a lui Joue, sor’a lui Apoline, acum d’in dîlele regiloru a avutu beserica in Rom’a (Dionys. Halicarn. lib. IV. Antiq. Rom.) si unu cultu deosebitu la poporele latine silvestre; ma romanii si că creștini o numită santa, San-Diana (Sanza) si tieni serbatori cu cunune de flori ; beseric’a propter bonum pacis, a permutatu : San-Zienile romane, cu San-Giovene (Ioane) crestinescu — de aici epiteturi nenumerate, câte tîtie in beserica Ephesului (mammae pre statua Dianei), precum : Latonia, Luna, Lucina, memoralis, venatrix, mitis, nivea, montivaga, honesta, jaculatrix, animosa, aventina, tyburtina, clara, lucifera, candida, alba, sylvicola, intemeiata ; Astrorum decus, Dea sylvarum, s. a. ti se pare ca cetesci acatistulu pentru laudele S. Măriei. Cultulu acestu a nationalu a dînei Dianei lu intimpinâmu identicu la tote poporele rasei latine ; ér’ apoi chiaru acésta identicitate ni arunca mai vederata lumina asupr’a obiectului nostru delicata. Cultura Dianei in Itali’a s’a constatatu prin epitetele