Federatiunea, ianuarie 1873 (Anul 6, nr. 1-8)

1873-01-04 / nr. 1

Una reclama câtva lelu mi­nistru de justiţia. Administrarea dreptatii in Fagarasiu se­­ afla in o stare cu totii deplorabile ; publiculu­i care cauta dreptate e deplina consternata a­supr’a acestei atari. De esemplu , căuşele de politie [cambiu­­ri], cari ar’ trebui se decurgă mai iute si mai siguru facu câte 5—6 luni uitate la judecăto­ria, alte cause nu mai potu ajunge la fine; daca — quod totu discrimina rerum — s’au estradatu sententi’a, apoi esecutiunea intempi­­na greutăți, se pare neinvingibile. Cererea de esecutiune face la referințe câte 4—5 luni si mai faultu neresolvita, ca­ci nu se afla a n t­i­ a c­­­u, apoi , după ce la repetatele ur­­diori a partiloru, s’a aflatu anteactulu si s’a referatu, nu de pucine ori se perde actulu, si se afla numai după ce ora­ si partile au cau­­tatu se afle de sartea processului loru. In deo­sebi la judecatori’a cercuala d’in Fagarasiu, totu acestea scăderi sunt in supremulu gradu; aici lipsesce chiaru si Indice- 1 e ; nimene scie, neci poti afla, ca cum sta unu sau altu processu. Una sententia contu­­matiala face neestradata câte 5—6 luni si mai multu, si după ce s’a estradatu, nu se pote unna cu esecutiunea, ca­ci nu se afla anteac­tulu. Lipsesce ordinea in Registratura, fara care neci se pote cugetă administrarea drep­tății la una judecătoria. Omului i se sue sân­gele in capu, candu cugeta numai, ca are se incepa pre care processu. Facemu atentu pre Dlu ministru de jus­tiția la aceasta stare nesuportabile , ca­ci jus­­titi’a regeasca este discreditata cu deseversire. Publiculu affirma, nu soimu deca­t drup­­tu, ci justiti’a la noi, in Transilvani’a sta in­­deretrulu celei d’in Turci’a. Nimene nu voiesce a cdt de creditu. Rogamu pre Dlu ministru de justiția se­­■iiievoiesca a cercetă si aflu reulu si alu vin­decă pana candu inca nu este pre tardiu. mai multi. CONCURSU pentru edificarea unui monumentu COMEMORATIVU lui /./ loan Heliade Radulescu. f Comitatulu instituitu spre a edifică in capital’a României, unu monumetu comemo­­rativu repausatului mare literaru si patriotu romanu Ioana Heliade Radulescu, socotindu d’a sa detoria s face se conlucredie toti com­patriotii nostri, omeni de specialitate si coni­­petinti, la aceasta opera nationale, in care imaginatiunea artistului trebuie se fia secun­data de cunoscintie practice, si totu-de-o-dat­a tiermurita in midilocele materiale de cari co­mitatulu va poté dispune, vine prin acestu auunciu si face apellu, se deschidia unu con­­cursu, cu conditiuuile urmatorie : 1. Se cere de la artistii, ce voru bine­voi a lua parte la acestu concursu, p­­­a a u­­lu geometrale, vederi perspec­tive, (pre scar’a de 0m, 01] , precum si desemnele de amenunte archi­­techtonice, (pre sacra de 0m, 05) ale unui monumentuin memo­ri’a lui Heliade, care monumentu va fi asiediata, prin intelegere cu autoritatile competinte, ca ornamentu principale in centrulu unui square seu gradine d’in capitale, si mai cu preferin­­tia in patratulu, asta-di desiertu ce sta d’a drept’a edificiului Academiei, in faci’a Eforiei spitaleloru chiaru pre loculu vechiului Sf. Sa­va unde ilustrulu nostru compatriotu si-a in­­ceputu si potemu dice, ca si-a si terminatu lung’a si laborios’a sa cariera literaria. împreuna cu planulu si cu desemnele, aru fi forte multu de doritu că artiștii se tramita la concursu si unu micu modelu, de lutu seau gipsu, alu întregului monumentu, in pro­­portiune de 1/1­0 celu putinu, d’in marimea de essecutiune. 2. Monumentulu va fi compusu d’o sta­tuia, asiediata pre unu pedestalu, proportio­­natu cu d’ins’a. Statu’a, represintandu intrega person’a lui Heliade, se va turnă in bronzu prin ingrijirea comitatului. Corpulu lui Heliade va fi represintatu mai mare de câta natur­a (11/2 data cu ap­­prossimatiune,) standu in piciore, portandu costumulu seu cetatianescu ordinariu astu-felu precum bustulu seu este represintatu in fru­mos’a gravura cu aquaforte, publicata de d. Stancescu, după mortea lui Heliade. Partea de josu a corpului va fi bine proportionata, amplificandu-se printr’o draperia fina si gra­­tiosa. Heliade va tiené man’a stanga pre ani­ma, gestu ce­­ eră u­suale in momentele de emotiune si de inspiratiune ; in man’a dreapta, radimata pre unu trunchiu de columna, va tiené o perna sau una carte. Capulu va fi descoperitu ; statur’a dem­na ; fisonomia animata ; ochii vii, gur­u vor­­betia. Acesta statua va fi asiediata pre unu pedestalu patratu, de petra, proportionatu cu statu’a, si avendu pre cele patru alte salte laturi, câte unu locu reservatu pentru una placa incrustata, d’in care una fi va destinata pentru o inscriptiune, era caile­l­alte trei pen­tru anaglipte sau basteliefuri, cari sau se voru sculpta in marmure, sau se voru turna si eile in metaliu. Pre plac’a d’in facia , se voru scrie cu­vintele urmatorie : LVI IOANV HELIADE RADVLESCV ROMANII RECVNNOSCETORI 1802 .L 1872 tergovisteT bucuresci INTRV O VIETIA DE SEPTE-DIECI DE ANNI LUCRA CV CVGETVL, CV CONDEIVL, CV CVVEN­­TVL LA INALTIAREA POPORVLVI PRIN CVLTURA LIMBEI ROMANILORV. Acesta inscriptiune va fi incongiurata cu emblem­a de numire : ramure de palme si de lauri, corone de siminocu, etc. Pre plac’a d’in laturea stanga, va fi re­­presintata Deea intieleptiunii, Minerva, seu unu geniu de caracteru gravu, aperandu sub brad­ele salle întinse, embleme ce se voru re­fere la ocupatiunile de invetiatoriu si de pub­licistii ale lui Heliade, spre esemplu , d’o parte, cârti si instruminte de matematica, c’o tabla de scola, pre care se voru citi cuvintele „Gramatic’a romana 1828 ..........Matematic’a 1832“, spre amintire despre primele lucrari didactice ale lui Heliade, — apoi de cea-1- alta parte, unu tescu tipopri­ficu, cu inscrip­­tiunile :­­ „Curierulu Ioraanescu 1829 — 1848. — Curierulu de ambe­ sexe 1837—1848.“ Aru fi de doritu ca pretotindeni, anii in cari Heliade a essecutatu operele rememorate pre acestu monumentu, se fia înscrise cu esac­­titate alaturi cu titlurile opereloru, astu felu ca monumentulu se presinte publicului că o scurta biografia epigrafica a illustrului barbatu. Pre plac’a d’in laturea drepta va fi re­­presintata o grupa, compusa de genii cari voru aminti despre principalile productiuni literarie alle poetului romanu. Daca pre plac’a d’in stang’a va figură Minerv’a, aci aru tre­bui sa fia Apolline primindu omagiu de la mus’a tragica care i­ va aduce o tabella cu inscriptiunea : „Teatrulu romanu. — Fanatismulu 1831 .* de la mus’a lirica, portandu una rola pre care va scrie : „Suvenirea. 1830. — Sbu­­ratoriului. 1843 de la geniului ironiei, Dieulu Momu, intindiendu, cu zimbetu satiricu, toia­­gulu seu cu clopotiei, pre care voru stă cu­vintele : „Gradinariulu si florile. 1848.“ In fine pre laturea d’in dosu, va figură geniulu Patriei Romane, cu emblemele sclaviei sdrobite impregiuru­­ si innaltiandu o tabella, in form’a sacramentale a tableloru de legi, pre cari voru sta scrisse, dat’a si cuvintele : in fine, va aretă cugetulu seu patrioticii inre­­gistrandu, precum faceau profeţii d’in scriptu­ra, viitoriele destine ale naţiuni si insemnan­­du poporului romanu, articlii de credintia ale vieţii sale politice­­ 3. Proiectele ce se voru elaboră pentru unu asemenea monumentu , precum si mode­­lurile, se voru depune sau se voru tramite la secretariulu comitatului, d-lu Sava Stoimescu [Bucuresci, strad’a Polona, No. 98) pana la diu­a de 1 Aprile, anulu 1873. Elle voru fi nesubsemnate si bine închise in cutie sau in cadre împachetate si sigilate , purtandu d’asupr’a unu moto care va fi repro­­dusu, si pre fia­care d’in foile ce voru com­pune proiectulu. Se va alatură, sub același moto si unu plicu sigilatu, care va contiene numele concurrintelui. In primele optu dile ale lunei lui aprile 1873, comitatulu se va intrusi si, deschidiendu pachetele ce voru fi sositu la concursu, va esamină operatele comparativii, si va publică decisiunile sale prin dinarie. Gasindu de cu­­viintia a pune in esecutare, sau chiaru numai a recompensă vr’unulu sau mai multe d’in proiectele presintate, comitatulu va deschide plicurile sigilate cari vor­ contiene numele artistiloru respectivi si va intră in intielegere pentru esecutarea operei ce va fi judecata demna de a fi pusa in lucrare. — Proiectele premiate devinu proprietate a comitatului, avendu dreptulu d’a face ori­ce schimbări asupra-le. 4. Premiele acordate de catra comitatu concurintiloru, voru fi cele urmatore : O suma de lei noui doue mii,(Nr. 2000 lei noui) pentru proiectulu care va fi pusa in esecutiune ; una mia, (Nr. 1000 lei noui) pentru premiulu alu douilea, si 500, adeca (cinci sute lei noui) pentru premiulu alu 3-lea. Aceste fiindu principalele dispositiuni ale concursului ce comitatulu deschide pentru edi­ficarea unui monumentu comemorativu lui Heliade, elu scie bine, ca n’are trebuintia d’a stimulă, intr’o lucrare pornita d’in cele mai nobile simtiminte de onore nationale si de drepta recunoscintia acordata geniului, nici zelulu patrioticu, nici activitatea artistica a barbatiloru competinti ; dara elu a credintu numai de cuviintia a remuneră pre-cum pre concurintii mentosi, si pote fara de m­idiloce suficiinti, pentru timpulu materiale ce le va luă lucrarea proiectului de monumentu pusu la concursu. Presiedintele comitatului, Dimitrie Ghica. Membrii : M. Cogalniceanu, Th. Amanu, Al. Odobescu, B. P. Hasdeu, V. Al. Urechia, P.­­ Aurelianu, St. Ionide, C. Boerescu, G. Gr. Cantacuzino. Secretariu : Sav’a N. Stoimescu. I’a (una diua de lucru cu palm’a) asia li-a fostu si lucrulu, iuse acum’a se potu iudestul­­lu chiaru si legistii cu acestu salariu — si se nu se mai creda numai recomandatiuuii judelui processuale, fara deplina convingere despre person’a si sciinti’a aspirantiloru cu­ ce judii processuali si cam ferescu de notari mai calificați decâtu d’insii. Numai asiă voru sca­pă comunele de spese indoite in desiertu ar­­runcato in ventu si numai asiă voru poté avé odichna in afacerile loru comunali.*] Andreiu Sigmirianu. 3 „MDCCCXLVIII PROCLAMATIUNEA DREPTURILORU ROMANILORU“. Acest’a spre a aminti memorabilele actu ce essî d’in pénn’a lui Heliade, supt impres­­siunea ideieloru de naționalitate si aspiratiu­­niloru de indipendintia cari au desceptatu na­tiunea româna la annulu 1848, si pre cari marele patriota Heliade avu­ norocirea de a­ le vedé devenindu in mare parte realitati. Cu modulu acestea, basreliefurile sculp­tate pre cele trei place ale pedestalului, voru infacisia alegoricu, viétia lui Heliade in prin­cipalele fase ale activitatii sale, si adica una va rememoră despre densulu că instructore alu poporului romanu, prin scola si prin pre­sa, alta nu­ va presintă ca poetu inspiratu de geniulu limbei si alu traditiunei loru poporare si ca creatore alu teatrului nationale , a treia, S. Magiarusiu 30/12 1872. (Notariulu nostru comunale G. . H. . . nu sei­e scrie contracte.) In sistemulu actuale a functionatu si functionedia pre la noi Notari comunali de aceia, cari abiă sciu ce­ va scrie, pentru ca pana acum la nimene nu i-a mai in­­trebatu : bine lucra ori ba ? — Câ­ ce scris­­sorile loru n’a ajunsu mai departe decâtu pa­na la perceptoratu si la judele processuale. In decursul­ acestu­a s’a scrissu forte multe Contracte de vendiare si cumperare pre vecia, care contracte ajungandu acum’a pre la judecatoriele cârtiloru funduarie pentru incor­porarea dreptului de proprietate, — si lipsin­­du recerintiele si formalitățile legii, se respingu cu „hurt’a“*) la partide indereptu, si partidele mergandu cu oile la notariu, lu­ roga se le faca bine, — inse ce respunsu capeta de la Notariu ? »Mergeți, ca atunci n’a fostu aceste legi s’a intaritu odata contractulu la Steuer­amt. ‘ Poftimu escusatiune ! — Candu pre nu s’a cerutu se fie contractele corespundietorie legii ? Acum’a se nu tragemu bine sama, ci statutele despre allegerea noiloru Notari dî­­cu : „Notarii cari a functionatu 3. anii nein­­treruptu nu se voru censură“. — Se presup­­pune dara, ca acesti­a sunt destullu de cali­ficati inse vai si era vai de calificatiunea loru ! Pre cum este d. e. si allu nostru, nice gra­matica, nici ortografia, ba nici scrisore adeca neci celle mai primitive si neapperate calitati nu le are ! Prin urmare făcu attenti pre toti mem­bri comiteteloru comunali, se judece pre cine vom­ allege de notari noui la plata de 4.500 fi. cu­ ce notarii vechi pre cum li-a fostu pla­*) Va se dîca „cu redicata“ Red. (Bibliografia.) A esitu de sub presa „Anatomia microscopica“ seau „Anatomi’a ge­nerala“ de C. N. Chabudianu, partea I. Ele­­mentologia, cu 31 figure silografice. Bucu­resci. Recomendamu acesta lucrare atâtu de folositoria pentru studintii d’in licee ai d’in facultățile de sciintie. * , Cursulu de dreptu civilebrosiur’a I. II si III, fia care costa câte 4 lei nud­. Bucuresci. ,Letopesitiel*“ seau cronicele României de M. Cogalniceanu, editiunea a 2, tom. II­­Aceste cronice, de pre tiu nemesuratu, d’impre­­una cu , Istori’a critica“ a d. Hasdeu, despre cari vorbiramu la tempulu seu, aru trebui *e nu pota lipsi d’in neci o casa romanésca. „Calendariu-“lu Scrinciobului , pretiulu unui esemplariu 3 sfanti. ,Calendariu-u lui institutului Albin­a d’in Iassi pre an. 1873 de A. G. Assachi, coprin­­diendu pre langa calendaristica una fromosa materia beletristica si orariulu, chart­a si taxa calleloru ferrate, taxele postale si ale tellegra­­meloru, cursulu dirigintieloru, tablou sinopticu alu legii timbrului etc, illustratu cu mai multe gravure, se afla de vendiare in Bucuresci la librariele G. Ioanidu et A. Spirescu. Pretiulu numai 2 lei nuoi. „Revista scintificau in anii 18 si 19 cup­rinde, cu totu de un’a, materie pre interessan­te. Interessantele cronice de P. S. Aurelianu. Rolulu scientiei după invetiatii germani de Aurelianu. Zoologia (vulturulu). de Gr. Stefa­­nescu. Biografia lui Franciscu Iuliu Pieter de Stefanescu. Pucine notitie pre interessante des­pre medicine la romani de eruditulu Hasdeu si alte multe. „Convorbiri Literarie11 d’in Iassi, in nr. 9 de la 1 dec. c. v. cuprinde diferite materie: „Sermanulu Dionisu* novela, de M. Eminescu. „Floriti’a d’in codru“ poveste forte frumosa si bine lucrata, de I Slaviciu. Mai multe poesie de Sterbanescu. Ales. Ch­risoverghi de I. Neg­­ruzzi. Traduceri d’in odele lui Anacreon de S. G. Vargoliciu. Revista bibliografica esterna. Bibliografia romana. Pretiulu acestora materie, in mare parte bine lucrate si de cuprinsu in­teressante, aru fi mare daca n’aru suferi scădere prin crassulu si nemarginitulu fone­­tismu, ce acésta foia observa in ortografi’m ei. ,Fulg­ar roman originala de G. H. Gran­­dea , preț. 1. leu n. , Trans­acțiunile literarie si sciintificeu de la 30 noemvre contienu urmatoriele materie : D. Aug. Laurianiu : Corespondintia. [Epistola către anii amici]. Gr. G. Peucesc­u : Poesia epica. (Eneid’a lui Virgiliu (traductiune.)) R. H. Buell: Technologi’u. (Conservatiunea lem­­neloru de constructiune.) Gr. Gh. Grândea : Poesia [La Severinu, Te duci, Sterpele animei, Singuru.). Dr. Paul Tanco : Fisica generale. (Principiulu conservării fortiei.) Dr. Suess : Fi­­sic’a cosmica. (Una noua ideea cosmologica.) Al. A. Macedonschy : Poesia. [Diminéti’a.] N. F. Badescu : Critic’a. i Fulga). V. Valmont : Spionulu prusianu (Romanu anglesu, traducere de,**). D. A. L. : Bibliografia. Notiuni de is­­tori’a Romaniloru. VARIETATI. /»(Numiri) D. L. P­i­c­­­u (d’in corn. Zarandului) este numitu actuariu la offic. car­­tiloru funduarie in district. Nasaudului; totu *]­u acestu inconvenientu va dură inca multu tempu, pentru ca institutulu notariloru (mai alessu pentru testamente si alte docu­mente de importantia) cu anevoe se va intru­­duce in acesta sessiune dictate, era legistii (cunoscutori de legi) numai atunci se voru vedé indemnati a se applied la posturi de notari communali, daca advocatur­a nu li va mai suppedita venituri superiori posturiloru notariali. De alimentrea se gasescu si acum destulli îndividi calificați pentru notariate, nu­mai se se cerce si se se e­samine mai înain­te de a fi numiți. Red. •

Next