Federatiunea, februarie 1873 (Anul 6, nr. 9-16)

1873-02-01 / nr. 9

se se intrebuintiedie asié, incatu se nu vina in contradictiune cu pusetiunea de statu si cu intregitatea Ungariei ? — Interpellatiunea se communica in scrissn ministrului-presiedinte. Camer­a trece apoi la continuarea desbat­­terii speciale a asupra bugetului ministrului de interne. D’intre summele votate in siedin­­ti’a de asta-di înregistrăm­u aici 10.000 dî d­­­e c­e mii floreni pentru ajutorarea celloru ce sunt cercaţi de daune elementari; apoi 626.610 fl. pentru pensiuni; 61.724 fl. pentru comissariatulu reg. d’in Transsilvani’a, pentru direcţiunea fonduriloru pentru desdaunarea pa­m­i­ntului si pentru comissiunile verificatorie. S i e d i n t i’a de la 10. F e b r. 1873. Siedinti’a se deschide la tempulu inda­­tenatu. Alessandru Trifunatiu presinta unu proiectu de resolutiune rogandu camer’a, ca sé­ lu­iée in desbattere indata după delibera­rea bugetului ministrului de cultu si instruc­țiune publica. Proiectulu suna astfeliu : Ca­­mer’i insarcinedia pre guvernu, si specialu pre ministrulu de cultu si instrucţiune publica, ca acestu­a se-i presinte unu repp­­rtu detaiatu despre caus’a, necessitatea si scopulu esmit­­terii commissariatelui regescu in affacerile be­­sericei serbesci ; mai departe, despre instruc­tiunea ce s’a datu acestui commissariu in pri­­vinti’a plenipotint­ei si activitatii lui, precum si despre impregiurarea, data esmitterea ace­stui coi­missariu reg. este in consonantin cu art. de lege IX. d’in 1868 seau nu. La ace­­stu repportu se se accluda apoi tote actele si gravaminele partiteloru ; or pana ce se va in­­templa acest’a activitatea lui Majthényi se se restringa numai la acelle afiaceri, cari, sunt indegetate in rescriptulu reg. relativu la drep­­tulu de supraveghiare. In privint’a acestui proiectu camer’a d­e­­cide, că va decide mai tardiu. Se continua apoi desbatterea speciale a­supra bugetului ministrului de interne. — Pentru 750 de organe politîale (gendarmeria) in Transsilvani’a s’au preliminatu 386.000 fl. Cu privire la acesta rubrica Adamu Lázár T­rösiniQ unu Tipfiiftfttn de resolutune, după care camera ar avé se insarcineaie pre mi­nistrulu de interne, ca se ascerna câtu mai currendu unu proiectu de lege despre desfiin­țarea gendarmeriei in Transsilvani­a si despre organisarea politiei. In urm’a acest’a se nasce o discussiune mai lunga, carea nuse termina cu acceptarea summei preliminate. D’intre summele ce se mai votedia in siedinti’a de asta-di insemnamu aici inca 20.000 fl. pentru transferarea ar­­chivei Transsilvaniei la Bud’a, si cu acest’a bugetulu ministrului de interne este deliberatu. Discursulu dlui deputatu nationale Siffa Borlea, rostitu in camer’a representantiloru Ungariei in diu’a de 16./28. Jan. 1873., la desbaterea generale a­supr’a bugetului pentru acestu annu. (Fine.)*) Guvernulu si partid’a sa cu voce nalta se lauda câ atât’a si atât’a a facutu spre innain­­tarea invetiamentului poporulu. Eu credu inse câ nu e greu a dovedi, cumcâ guvernulu si in caus’a educatiunei poporului, ca si in tote câte a facutu si face, face d’in doue puncte de ve­dere : d’in punctulu de vedere alu parti­­d­e­i si alu magiarisârii. Câ­ci lesne se pote dovedi cum­ cu guvernulu la denumirea inspectoriloru scolari, provediuti cu lefe mari, si cari nimica nu lucra, a cautatu si a apli­catu nu pre omenii de specialitate, ci pre ai partidei. Essemplu invederatu in acesta pri­vinta este acelu cutare Frater, carele de alt­mintrelea nu e asia de miseru ca si acelu­a ce aprinde luminările prin monastiri, ci unu „magnificu“ Frater carui­a s’a concrediatu caus’a educatiunei poporului. Acestu domnu Frater a fostu forte iscusitu intru a afla ol’a cu smantana si intru a baga man’a in ea, (ilaritate,) foile deci au inceputu a scrie multe despre acésta procedura a sa in căusele in­­structiunei poporali; dar’ si elu asisderea pa­­sîndu pre cailea diaristicei spre a se apera, s’a doveditu, cu inspectorele scolariu, magni­­ficulu domnu consiliariu, nu scie nici se scria! Acést’a inse nu e vr’o noutate, ca­ci tocmai in acésta Camera, acum 2—3 ani, daca-mi aducu bine a­minte, chiaru deputatulu lor. Simonyi a amintitu pre nume unu inspectore de acolo, carele nici numele au si l’a sciutu­­ scrie fara sminta ! Si acestu luminatu domnu si pana asta-di respandesce, ca inspectore scol, lumin­a si cultur’a intre poporu, a pare mi-se tocmai in cottulu Aradului, intre ro­mani ! Voiu inse la acesta ocasiune a de margini numai la essaminarea, cu ce a facutu guver­nulu pentru crescerea si instructiunea poporu­lui nemagiaru. Essaminandu acest’a vedemu, câ nu numai n’a facutu nimicu bine, — câ­ci acest’a ar’ fi cum ar’ fi, — ci guvernulu insu­­si a impedecatu educatiunea poporului nema­giaru. Câ­ci, intr’adeveru, intrebu : redicat’a unde­va pre on. guvernu unu gimnasiu romanu, seu alta scola romana de ori­ce categoria ? Legea iise dispune acést’a. Séu — ajutat’a elu vr’o scola romana cu diumetate de cruce­­riu m­acaru ? Noi romanii suntemu trei mil­­lione de suflete, (intre vorbiri d’in partid’a es­­trema : .Numai doue mii, amice !“) bine, fia doue millione, de si eu tiemu si sciu ca sunt trei millione, destulu ca acésta natiune roma­na de doue sau trei millione de suflete, sacri­fica patriei pre fia­care annu multa sudore si multi, forte multi bani, si cum­ ca guvernulu impedeca crescerea poporului nemagiaru, es­­semplu viu este Academi’a (intre vorbiri : Uni­versitatea) asia dara Universitatea de currendu infiintiata in Clusiu, d’in cass’a publica. La acésta Universitate, redicata in Ardelu, in midiloculu romaniloru, decretandu-se de limb’a propunerii eschisivu limb’a cea magiara, pré on. guvernu si partid’a sa dora nu voru avé temeritatea d’a dice, ca a inaintatu séu spri­­ginitu invetiamentulu poporului romanu perse­­cutandu-i si scotiendu-i limb’a d’in scole ! Dar celu mai splendidu essemplu in acé­sta privinta este gimnasiulu romanu d’in Bra­­du. Onorabilii domni representanti voru fi sciin­­du cu pre sém’a acestui gimnasiu, pre care poporulu seracu insu­si l’a infiintiatu, in acésta Camera, trei ani de dîte s’a cerutu nein­­semnatulu ajutoriu annualu de câte 4000 fl. si guvernulu cu partid’a sa totu de un’a a respinsu acésta justa cerere. Guvernulu vise nici cu atâtea nu s’a indestulitu, ci ann do envendu, prin organele sale financiar­­a adusa decisiunea, ca unu gimnasiu, si asia forte seracu, se platesca patru mii si doue su­te de flcorini ca competintie de transcierei pentru acele obligatiuni de statu, pre cari sermanulu poporu romanu le-a daruitu acelui institutu. Legea iise dice chiaru si limpede ca dăruirile pentru astfelu de fundatiuni pu­­plice sunt dispensate de competintiele de transciere. —Representanli’a gimnasiului deci a recursă la ministeriu, dar’ recursulu s’a refu­­satu. Si acuma, după ce totu venitulu annu­alu gimnasiului abie­­ da 2500—3000 fl. da­ca guvernulu acésta pretensiune a sa — după a mea părere, nelegale — o va scote pre ca­lea essecutiun­i, gimnasiulu va trebui se se în­chidă, de cumva acésta nelegala pretensiune nu se va poté acoperi prin colecte de contribu­­tiuni d’in tota tier’a ! Si acuma se vedemu, ce salutarie , eci­­tabile si drepte dispusetiuni face guvernulu in alta privintia fad­a cu națiunile i nemagiarie. In cutare comitatu, care constă d’in 62.000 de romani si abie 2000 de alta natiun­ilitate, prin urmare si comitetulu cottensu consta d’in cam 5/6 romani, cari firesce nu pricepu lim­b’a magiara, (strig in d’la stanga : ,firesce Cum asia ?“) . Comitetulu acestui comitatu au adusu resolutiunea,ca presiedintele, decisiunile representantiei cottense se le enunc­e pre langa limb’a magiara si in limb’a maioritatiii, adeca in limb’a romana, sau daca presiedintele n’ar soi romanesce se faca a se enuncia si esplica acelea maioritatii printr’unu membru alu comi­tetului, pentru ca si majoritatea sé scia, de ce este vorb’a, ce a decisu comitetulu. Acestu conclusu s’a luatu cu unanimitate , insu­si presiedintele supremu-coraite l’a aprobatu, si nimenea n’a protestatu in contra-i, si cre­du ca fia-eine, in care mai este o schintena de dreptate si ecitate, nu pote avea nimica in contra-i ; — si totu­si dlu ministru de inter­ne candu d’in copi’a protocolului respectivei siedinte a vediutu acestu conclusu, l’a nimici­ti, motivandu, ca nue de lipsa si nu trebue a se enuncid conclusiunile comitetului si in limb­a romana, ci numai in cea de statu, in cea ma­­giara. După priceperea si iubirea de dreptate a dlui ministru deci, majoritatea n’are lipsa, nu trebue, si nu-i este permisu sé scia cu ce de­cide comitatulu ! In acelu comitatu deci unde romanii sunt in absoluta maioritate, acolo lo­ru nu li este permisu sé scia, ce decide re­­presentanti’a loru cottensa ! Mai departe scimu cu totii, ca legea co­­munala dispune chiaru si nerestalmaeibilu câ, celu ce stâ in relatiune de socote cu comu­­n’a, nu pote fi representante comunalii ; mai departe soimu si aceea câ — du­pă acésta lege, pre representanti’a comunalu in prim’a linia comun’a o compune, era in casu de recursu, decide definitivminte Univer­sitatea comitatului, si de aci nu mai are locu nici unu felu de apelata. In comunitatea Baiei-de-Crisiu intre re­­presentanti s’au luatu 7—8 individi d’intre acei virilisti, cari parte au luatu bani impru­­mutu d’in cass’a comunala, parte posesiunea ei nemobile in arenda, si d’intre cari una parte n’a platitu nici interesele după impru­­mutu nici arend’a detoria d’in care causa au si fostu dati in judecata. Contra acestora­ a facendu-se recursu la Universitatea comitatu­lui, acest­a a stersu pre acesti individi d’intre representantii comunali, pre bas’a legii positi­ve chiare ; si, de­si după lege, contra conclusului Universității cottense, a adusu acésta cestiune, nici unu felu de recursu mai de­parte n’are locu, respectivu­ recurendu totu­si de a dreptulu la ministeriulu de interne, acestu­a a adusu conclusu nelegale si a enunciatu , câ luandu cine­va bani im­prumutu de la comuna seu tienendu in arenda mostele ei, nu stâ in relatiune de socote cu ea, deci acei 7 — 8 individi sunt d’a se socoti intre virilisti ! Si pentru ce a comisu guver­nulu acésta inducita violatiune a legii? pen­tru câ a speratu, cumcâ prin acest’a va aduce in representanti’a acestei comune ma­­giarimea la majoritate ! Si daca guver­nulu in astfelu de casuri bagatele vetema legea indoita, ce violatiuni de lege va face in casuri mai de importanta ? ! Ministrulu de interne inse ar trebui se scia ca, daca guver­nulu insu­si calea legile in piciore si va tema moral’a necessaria fia­ carei legi, atuncia nici multimea cea mare nu va mai consideră le­gea de santa si neviolabila. Acea tiéra inse, in carea legile n’au morala, ci trebue se se sustiena prin fortie si baionete, acea tiéra este nefericita si n’are locu in lumea civi­­lisata. Câ unde ducu astfelu de nelegalitati si nedreptatîri, ce impressiune făcu ele a­supr’a poporului in contr’a i­arui­a se comitu, si pana intru câtu promove ele bun’a intielegere, nu voiu spune eu, ci lasu se judece după intieleptiunea sa onor. Camera. Va dice pote cine­va câ, contra astfelu de nelegalitâtii trebue sé se recurgă la Dieta, sau prin interpelatiune a se trage ministrulu concerninte la respundere. Ei bine ! Dar ace­ste câli s’au cerentu d’o miia si o suta de ori, totu de un’a fora nici unu resultatu, câ­ci daca Camerei presentâmu vr’o petitiune, res­­punsulu de regula este acelu­a câ, se predâ ministeriului pentru mai departe dispusetiune, ora de la acestu­a, după luni de dile, se re­­tramite petentiloru cu acea deci­iune, câ se aproba conclusulu, contra carui­a s’au plânsu 1 — In câtu pentru interpelatiuni, e adeveratu câ ministrulu e indetorata a respunde, pentru câ e respunsabilu. D’in esperintia inse scimu, câ ministeriulu numai partidei sale e respun­sabilu, deci sie­ si insusi. Astfelu de respun­­sabilitate inse nu este respunsabilitate parla­­mentaria reala, ci este numai o ilusiune. — In astfelu de casuri noi amu interpelate pre guvernu adese­ori, respunsu inse n’am cape­­tatu ; eu insu­mi am interpelatiuni de vr’o 5—6 ani, si de­si am intetîtu a mi se res­punde la ele, inaltulu ministeriu a facutu si tace. Astfelu apoi, necapetandu nicairi drep­tate, recurgemu la Tronu si — ce se vedi ? Ni se dice ca suntemu reactionari si conspi­­râmu contra constitutiunei ! Intr’adeveru, on. Camera, grea si trista stare acést’a ! Este cunoscute câ in anulu 1871 in tota tiér’a a fostu recolta­rea. Comitatulu Zaran­­dului afara de acést’a a avutu si acea neno­rocire ca l’a ajunsu mai multe daune elemen­tari, in urm’a caror’a s’a escatu o adeverata calamitate. Si acést’a au potentiat’o essecuto­­rii de contrbutiune, cari au maltratate si rui­nate poporulu. Comitatulu deci in aretarea sa motivata, a descrisu regimului trist’a si­­tuatiune si l’a rogatu, se amane fara intardna­­re essecutiunea de dare, si pentru scaparea poporului de fume se-i asemne unu imprumutu de 60.000 fl. Regimulu inse la tote n’a res­­punsu nimica si essecutiunile s’au efeptuitu pana candu împilatorii de essecutori au avute ce lua de la omeni. Candu in fine essecutorii au anunciatu guvernului cumcu nu mai au ce essecuu si câ si ei rabda fumie, essecutiunea s’a sistatu pana dura secerisiu, candu apoi essecutorii ca locustele cu atâtu mai mare furia s’au pusu in capulu neferici­tului poporu. — Cu privintia la imprumutulu de 60,000 fl. guvernulu a respunsu cumca pentru astfeliu de scopuri n’are bani, ci in lo­­culu împrumutului cerutu, a date intieleptulu , svatu, ca cotulu se contraga unu imprumutu I pre creditek seu. Ca si candu cotiulu des­poiate de tote isvorele materiali, ar avea vre-unu­­ creditu la bancari, candu tier’a insu­si nu mai­­­are creditu la lume ! Deu dora comunitățile potu avéa vr’uru credit­u, cari te uim’a nedrep­­tei dari, aruncate a­supr’a loru s’au ruinate totalmente ? ! Pentru ca in acestu comitatu in care o­preste totu, pamentulu e forte sla­­bu, partea mai mare nici nu are pamentu, ci stânci de petra, pre cari nu numai grâu si tenu, dar nici bradu nu cresce, si totu­si ace­stu pamentu e clasificate de antai’a clas’a, si pentru dare ca după atare, se essecuedia bie­­tulu poporu de mai multi ani ! Nefericiţii de locuitori au recursu la frundia si la ierba si au facutu guvernului ofertulu, a’a cede­­m seu ori si cui acestu pamentu pretinsu­ de prim’a clasa, in adeveru inse stanei de petra, numai ca se scape de neproportiunat’a dare de pa­mentu. Tote au fostu inse in daru. In fine a luatu tréb’a la mana universitatea cottului si a cerutu de la guvernu incetarea reului, câ­ci la d’iu contra cea mai mare parte a cottului va consta nu d’in solvitorii de dare, ci d’in cersîtori, ce ieu lumea in capu. Guvernulu vi­se si la acést’a a respunsu, câ — da, aceea dieu se pote, dar’ elu du e viu’a, si câ elu nu pote se ajute. Pentru a me rectified, on. Camera, de ce m’am ocupate in discursulu meu mai multe de sistem’a politica actuala a guvernului, de câtu de căusele financiari, aflu de lipsa a ob­servă, cumcâ eu un’a d’in principalele cause a crisei de bani si inspaimentatoriului deficite o aflu in sistem’a si procedur’a politica a gu­vernului. Ca­ci guveruiulu face politica de partida, nenaturala si violinte. Apoi scimu, ou. Camera, ca daca vremu se facemu unu lucru »o».atUraio „1 V iolinta, ni trebuescu multu mai multe poteri si deci multu mai multe chel­tuieli, si , credeti-mi, asia e si cu admini­strarea si guvernarea unei tiere ; daca guver­nulu face politica nenaturale si violinte, elu are lipsa de fortie indoite si deci si cheltuesce indoitu. Daca in loculu judetieloru de acuma, atâ­­tu de complicatui organisate si neducetorie la scopu, s’ar introduce verbalitatea, nu sufere indoiela, ca nici a patr’a parte d’in persona­­lulu judetiale de asta-di n’ar fi de lipsa, si asia nici cheltuielele pentru judetie n’ar fi atâtu de gigantice. Guvernulu inse nu in­troduce verbalitatea, d’in causa ca judecato­­riele verbali trebue se se foloseasca de limb’a poporului, era acést’a elu, guvernulu, nu vré, ca­ci devis’a lui este : a magiarisâ in susu si in diosu si deci a octroá limb’a magiara la tote judetele eliminandu cele nemagiare d’in tote locurile. Apoi este lucru cunoscute ca guvernulu, candu vre sé essecute vr’unu planu intru inte­res lu magiarisârii si intru daun’a natiuniloru nemagiare, afara de omenii sei, mai are lipsa si de omeni d’in sinulu aceloru natiuni ne­magiare. Pre acesti­a deci i naimesce si­­ pla­­tesce bine mai bine decâtu pre uneltele sale magiare , pentru câ ei si­ vindu sângele si consciinti’a si trebue se lucre in contra na­­tiunei carea i-a nascutu si crescutu. Astfelu de individi asiu poté si numi, dar nu e de lipsa, câ­ci guvernulu si asie i cunosce, pen­tru câ acei­a­­ sunt nisce articli forte scumpi, apoi aceea ce cu multi si crunţi bani am cumperatu, nu uitâmu asia de iute. Domnulu deputatu St. Gorove a facutu forte bine câ s’a provocate la provedinti’a di­vina, câ­ci eu stim de firma credința cumcâ cu sistem’a si poli­­c’a de acuma, numai Ddieu bunulu va poté scapă tier’a de totala perire, dar’ si Ddieu numai prin minuni o va poté scapa. Minuni inse Ddieu — asia se vede, câ nu mai vre sé faca. Eu credu, on. Camera, câ daca guvernulu insu­si recunosce câ elu nu pote si nu scie scapâ tiér’a de reu, si nu pote, nu scie ori nu vre sé dée poporului dreptatea si dreptulu seu, si daca are naintea ochiloru interesuk tierii si nu alu seu parteculariu, atunci elu, numai prin aceasta mărturisire nu satisface de- *) A se vedea nr. trec. alu „Fed.“ 34___

Next