Federatiunea, mai 1874 (Anul 7, nr. 31-38)

1874-05-03 / nr. 31

Iata cu multiemire politic’a sanetosa, cum se esprime acést’a prin caletoria principelui Milanu. Daca „P. Lt.“ ar’ fi scrissu tute acestea numai de dragulu omenirei, si in specie de dragulu Serbiei si alu celoralalte popore „mai sanetose“ din priiite, am duce: treca, duca-se, elu asiă crede că e bine, — sa-lu mantuiesca credinti’a. Dar’ cumca „P. L.“ nu-si face intr’atât’a capulu apa cu fericirea altoru popore, ci alt’a e caus’a, care l’a indemnatu a inunda orientulu cu suaturile sale, in tocma cum l’a inundatu si vre sé-lu mai inunde inca cu ras’a sa, ni dovedesce mai la vale candu, polemisandu cu „Augsb. Ztg.“ (care firesce inca se ocupă, de caletoria principelui Milanu, spunendu că prin acést’a politic’a serbesca nu sufere neci o schimbare), dîce acestea: „De unu timpu incoce „A. A. Ztg.“ s’a facutu depositu pentru manifestările ne’ntemeiate ale toturoru natiunalitătiloru interessante. Asie acestu diurnalu si deschide colonele pentru cunoscutele scopuri nobile ale Mileticiloru nostri; si din candu in candu stringe la pieptulu seu de inalta civilisatiune pre bravii valachi judanofagi etc." De aici tota dorerea. Daca poporale mai „sanetose“ din orientu ar’ rădică la domnire legale pre poporulu alesu, atunci acele popore n’ar’ mai patimi de „ametiela natiunale." Daca „A. A. Zig“ ar' suflă pupuria intr’unu cornu cu foiele judane , atunci ar’ fi amica lui „P. Lloyd.“ Dar’ fiindu-că tote acestea nu se intempla, si pana ce va mai esiste bunu sentiu, nice nu se va intempla. —• P. L. et Comp. nu pote decâtu se-si arete displacerea si se imparta suaturi. Vremu inse sa credemu, că neci Serbi’a neci celelalte staturi din Orientu n’au nici o trebuintia de suaturile lui P. L., era displacerea ori plăcerea acestuia, de sicuru nu voru schimba politic’a aceloru staturi. ra*anaui3B!K«j»sauKMinnaimn Comissiunea de incompatibilitate in siedinti’a tienuta la 38 Aprile, c. desbatendu cestiunea, statori că toti cei cei ce cadu in urmatoriele categorie nu potu fi de odata si deputati, anume: 1. ) Comissarii ai acei delegati ai guvernului, cari desi numai provisoriu insarcinati de guvernulu si nu tragu lefe sistemisate, missiunea loru inse se estinde preste unu annu. 2. ) Concessionarii intreprinderiloru castigatiose subventionate de statu si intreprindietorii operatiuniloru de castigu. 3. ) Directorii si consiliarii administrativi seau jurisconsultii instituteloru si societatiloru cari, pre basea cotracteloru inchiate stau in permaninte relatiune de daraveri eu statulu, in casa de indoiela, daca relatiunea loru catra statu este permaninte seau temporaria va decide commissiunea permaninte alessa adhoc de camera deputatiloru. 4. ) Derogatorii Communali si ai jurisdictiuniloru. 5. ) Călugării. 6. ) Pensionarii. Astfelu categoriele sunt fissate. Cestiunile secundarie se voru discute in sied. pros, apoi se va compune reportulu in forma de proiectu de lege. D’in natur’a lucrului armedia că acestu proiectu de lege nu va avd potere retroactiva ci se va aplecă numai la alegerile viitorie. Camer’a depotatilorn Ungariei. Siedintia de la 30. Aprilie 1879. Presiedinte : B. Perczel, Notari: F. Wächter, Seniczey si Beöthy. Din partea guvernului ministru: Bittó, Szende, Zichy si Pauler. După autenticarea processului verbaluatiu siedintiei din urma, presied. presenta mai multe petitiuni, si credentionalele deputatului Bartal. Se dau commissiuniloru resp. A. N i k o i c s interpelledia pre ministrulu de communicatiune in privinti’a functiuniloru cailei ferrate turci si serbe. Guv. Turciei se invoisse mai nainte ca punctulu de impreunara se fia la Nis’a. Acumu vnse voiesce, ca lini’a cailei fer. de Salonica se treca cătra Bosni’a si numai cea de Constantinopole va se treca spre Niss’a. Acest’a impregiurare este daunasa pentru Ungari’a căci functiuna preste Salonichi, Belgradu si Budapest’a ar împreună Ungari’a cu canalulu Suez. Ungari’a pote impedecă acest’a prin retusarea ceitorulalte junctiuni, caci a sositu tempulu, candu necessitatea imperiosa poftesce, ca junctiunile nostre se nu fie îndreptate pururea in nisce locuri laterali, deci face urmatori’a întrebare: „Dupa ce interessulu Ungariei poftesce ca nu numai lini’a care duce din Constantinopole prin Sophia la Belgradu si Budapest’a, ci si cea de Salonichi, ca lini’a cea mai scurta, ce împreuna Europ’a cu India se treca prin Niss’a si Belgradu la Budapest’a; — vre din min. de com. a face pasii necessari la guvernulu ottomanu, ca se conceda impreunarea liniei Salonicene cu Nissa. Eventualminte vre sé refuse functiunea linieloru turce cu alle nostru la Bitnia, pre câtu timpu guvernulu ottoma,nu va refusă impreunarea linieloru serbe si turce la Nissa ?“ Cont. J. Zichy. Acesta affacere e sub pertractare, si nu crede a fi cu scopu, a respunde acum, candu inca nu pote da respunsu multiumitoriu. Deci amana respunsulu pana după finirea pertractarei. Interpellanten este multiumitu de respunsulu ministrului. G. Lake. Rennoiesce interpellatiunea sa făcută pentru abusurile d’in cerculu jud. de Sepsi, unde agendele judecatoresci sunt agremadite si unde tata cu fiiu si frate collucra spre stricatiunea publicului. Min. Pauler: In trob’a acest’a am facutu dispusetiuni prin trimitera unui judecatoriu provisoriu spre descurcarea si applanarea lucrului. G. Lake: Nu me indoiescu despre dispusetiunile dlu ministru, dar resultatulu loru nu e inca cunnoscutu. Min. Pauler: Dispusetiunile s’a facutu numai in dîtlele trecute, pentru acea nu se pote sei inca resultatulu, dar daca dispusetiunile nu ar avd resultatu neci pre venitoriu, este gat’a a face dispusetiuni noue conformii informatiunei ce va primi. Camer’a ie la cunnoscintia respunsulu ministrului. Min. pres. Bittó presenta legile sanctionate de Maiestatea sa, referitorie la „regularea apeloru interne.“ Szeniczy cetesce legea. Toszt, referințele comissiunei centrale presenta modificatiunile comissiunei cu privire la unele puncte alle legii notariale îndrumate la com. centr. Era Schmausz emendamentele la proieptulu despre daunele causate pre catiile ierr. E. Matolay presenta modificatiunile proiectului referitoriu la falsificările cambiali, si in urma, M. Beseanu presenta reportulu comis, de immunitate in causa deputatului A. Becze. Presiedintele: La ordinea dîllei urmedia: modificarea §-lui 24, art. de lege XXXI din 1871. Referintele E. Schmausz recomenda camerei primirea emendamentului. Vidliczkay vorbesce in contr’a primirei acestui emendamentu, căci acestua — după parerea lui — micsioreza garantiele administratiunel justitiarie. Institutulu cartîloru funduarie s’a intrudussu sub Bach, reformele actuali, mai cu sema reducerea numorului juditoru, ar încurcă numai lucrulu, si ar presentă mai tare defectele acelluia. Ellu nu voiesce economisare pre terrenulu acestua, căci se tiene la ideea de statu. (Aprobare din partea stângei estr.) deci nu primesce proieptulu de facta, ci doresce reforme mai radicale. Min. Pauler recunnosce, că acestu proieptu nu cuprinde reforme radicali dar vede a fi cu scopu si emendamentele in casuri speciale. Impucinarea juditoru nu e obstaclu, ca se nu se pota recunnosce dreptatea. Primindu-se proieptulu in generalu, se primesce si după puncte. In urma se cetesce urmatori’a propunere : „Provoce camer’a pre min. de just, ca pentru simplificarea procedure! catastrale, despărțirea affaceriloru judeciari de cătra celle catastrali, si avendu in vedere sistem’a judecatorieloru singulari,se presente in tempulu cellu mai scurtu uuu proieptu asia, ca acellu a se fia desbatutu inca in acesta sessiunea a camerei.“ In contr’a acestei propuneri Vidliczkay face urmatori’a contrapropunere: „Camer’a provoca pre min. de just, că cu privire la reformarea institutiunei catastrale, câtu mai currendu se presente unu proieptu de lege, care se fia pertractatu inca sub durarea sessiunei presente.“ In contr’a propunerei vorbescu : E. Varguts si E. Schmausz, accentuându mai cu sema direptiunea decentralisatoria, ce se cuprinde in planulu comis, centrale. Pentru contrapropunere vorbesce A. Lázár: majoritatea nnse primesce propunerea comis, centr. Presiedintele. Primindu-se proieptulu atătu in generalu, câtu si in specialu a treia cetire a proieptului se va face in sied. pros. Urmeza obiectulu allu doilea din ordinea dîllei : pertractarea proieptului despre reformarea cartei funduale din capitala. Steiger referintele comis, contr. motivdza scurtu proieptulu, care cu pucine modificatiuni stilari se primesce. Siedinti’a se suspinde pre câteva minute. După pausa. Presiedintele: După statolirea ordinei dîllei, ar fi de pertractatu proieptulu pentru registrarea nailoru, dar bolnavindu-se referintele comis, centr. roga camer’a se amana desbatterea proieptului amintitu, si se iee la desbatere proieptulu de lege referitoriu la cium’a de vite. După discursulu referintelui F. Harkányi, dr. C. Cseh motiveza cu arguminte scientifice dfectele unoru puncte din proieptu. Mai cu sema amintesce, că proieptulu nu numai că nu recunosce principiulu molipsitiunei ba iaca in mai multe puncte alle salle combatte resultatele sciintiei. Acestu proieptu testualminte este copi’a legiloru resp. din Prussi’a si din Germani’a, in care tierre principiele enunciate in proieptu s’au efeptuitu cu rigore, ceea ce in Ungari’a ar fi impossibile. In urma recomenda propunerea sa: Considerandu, că si dispusetiunile de pana acum se efeptuira asemene, precum se cuprinde in proieptelu de sub cestiune , considerandu că si tierrele străine făcură passii necessari pentru reformarea legiloru referitorie la cium’a de vite, considerandu, că congressulu internationalu din 1873, tieuutu in Vienn’a s’a dechiaratu pentru sistarea carantineloru de pre continentu. Camer’a se entinde că proieptulu pentru stirpirea ciumei viteloru nu-lu va luă acum la desbatere, ci min. de comerciu se se îndrume a essamină din nou acestu proieptu prin barbati de specialitate, si se-si câștige cunnoscintie despre mesurele luate in asta privintia in strainetate si numai după acea, pre bas’a cunnoscintieloru făcute se venia cu proieptulu seu. G. Bartal min. de com. vorbesce in contr’a amanarei pertractiei proieptului, mai alessu din acellu punctu de vedere, că si Romani’a, Serbi’a si Turci’a făcură assemene initiative in privinti’a acesta. Majoritatea primesce proieptulu pentru desbatere generala, după acea urmeza desbattera speciala. La titlului lui I. F. Harkanyi face urmatori’a modificare din partea commiss. centr. „A.) Dispusetiuni facia cu acelle tierre, cari urmedia asemene procedura, cu privire la principiele acestei legi.“ Camera primesce acest’a modificatiune. Incependu de la §. 1. pana la 16-le inclusive se primescu fara neci una discussiune. La §. 17. C. Tisza pretinde, ca atestatulu medicului se fia obligatoriu numai pentru locurile invecinate cu territoriulu molipsitu. Acesta propunere a partinescu Csanády, Szomjas, Pechy si insusi Bartal, pentru acea §§. 17. si 18. se retramittu la comis, centr. pentru stilisarea noua. §§. 19 —21 se primescu fără observare. Csanády doresce, ca §. 22 se se elimineze cu totulu, asia si Szomjas, dar după propunerea lui L. Simonyi, sprijinita de Tisza si Bartal, §. 22 si 23 se retramitu la corn. centr. pentru stilisare noua. Asia se purcede si cu §. 24, mai ales cu din caus’a, că nu se considera distantiele, ceea ce ar face ca acesta institutiune se devinia una tirania pentru unele tienuturi. La §. 25 J. Balogh presenta una mo dificatiune, după care testulu ar suna : „Aba- toriele se assiedie afara de commune, câtu se pote departe de catiile de communicatiuni mai frecuentate“ restulu remane. Acest’a stilisare se primesce unanimu. §• 26. se primesce, Csiky roga se se elimineze §. 27. Dar majoritatea primesce testulu comis, centr. In contr’a §. 28 vorbesce H e d r y, căci dupa parerea lui e neessecutabilu. Camer’a primesce testulu originale. §§. 29 30 se primescu. Desbaterea speciala se amana pre alta de candu totodata se va face a treia cetire a proiecteloru ministrului de just, primite. Siedinti’a se redica la 2. ore. 426 Sinodulu archidiecesanii din Gabiin. Siedinti'a I. tienuta in 7 Aprile. (in 10 Aprile.) Dupa autentiearea procolului din siedinti’a trecuta. Presidiulu presenta literele credentiunale alle deputatului I. Gram’a alesu in cerculu VI si petitiunea acestuia de a se dispensă de participarea la siedintiele sin. I. Literele credintiunale se trecu la comissiunea verificatam si petitiunea la comissiunea petitionaria. Apoi patitiunile dep. cler. Part. Trombitasiu. I. Copru Dragusianu Petitiunea lui Ioana Fulea pentru aplacidarea unei remuneratiuni din orecare fondu archid. pentru conducerea oficiului de caticheta la scólele normale gr. cat., mai departele la scolele normali, gimnasiali sî reali de confessiunea luterana — din Reginulu Isasescu , Vas. Buzducu pentru dispensarea de siedintiele sinodali. Acesta se trecu tote la comisiunea petitionaria. Petitiunea comitetului paroch. din Lancramu referitoria la dechiararea parochiei Lancramu de parochia de clasa a II. cu 2 preoţi. Se trece la comissiunea pentru regularea parochieloru. Petitiunea parochului Zach. Crisianu din Siardu protopresbiteratulu Ternavei de susu pentru aplacidarea unui ajutoriu din ajuturiulu imperetescu. Se trece la comissiunea petitionaria. Proiectulu Venerale. Consistoriu arebid. privitorirea la introducerea unei modalitati mai potrivite pentru acoperirea diurneloru deputatiloru sinodali si congresuali. Se trece la comissiunea pentru bugetulu sinodului. Deputatulu Branisce propune, ca sinodulu se-si esprime protocolarminte condolinti’a pentru repausarea fostului deputatu cleric, Nic. Fodoreanu. Sinodulu d’impreuna cu Prosantitulu Archieppu si Metropolitu Procopiu esprime prin sculare condolinti’a. M. Branisce presenta urmatori’a propunere : „Considerandu că in o parte a archidiecesei cărțile funduarie s’au publicatu si cu finea amnului cuvrinte voru se intre definitivu in vietia, considerandu că comissiunile localisatorie au introdussu realităţile bisericesci, donate besericeloru prin ple legate sî aflatorie in usufructulu preutiboru sub titlulu cârtii fonduarie: Beseric’a gr. or. N. N. Oficiulu parocbialu N. N. „Considerandu că prin acestu titlu introdussu de comissiunile localisatorie in cărțile funduarie se dă dreptu de oficiului parocbialu respective unu dreptu comproprietate, care stă in contradictiune cu literele donatiuunali, pre candu officiului parochialui este concessa numai servitutea asupr’a usufructului acestoru realităţi, făcu urmatori’a propunere : „Venerab. Sinodu decide a se insercina Vener. Consistoriu arebid. spre a face dispusetiunile necessarie, ca respectivele comitete besericesci se reclameze la tempu deschisa, ca se se îndrepte titlu sub care se afla introdusse realitățile in cărțile funduarie in modulu urmatoriu: Beseric’a gr. or. N.