Federatiunea, iunie 1874 (Anul 7, nr. 39-50)

1874-06-11 / nr. 41

limentu bunurile ce s’ar gaal pre territoriulu său. Guvernele contractante voru da reciprocu, in toate casurile, assistinti’a neceasaria si legale autoritatiloru respective. Câtu pentru esploatarea gareloru commune cu anneaaele loru, ai câtu pentru indemnitățile particulare de platitu proprietatiloru subtu acestu titlu, adminiatratiunile drumuriloru de ferru, de una parte si d’alt’a, voru inchiată una conventiune speciale, cu consimtiementulu guvernului loru respectivu. Art. 8. Drumurile de ferru de essecutatu ae voru construi ai esploatu pentru atâtea câtu interoasulu commune cere, după regulele uniforme, adeca: 1) . Raliurile voru avè, in conformitate cu cărțile ferrate contingue, unu intervailu de patru piciore 81/? policari (tioluri, meaura engleza) in lumina; 2) . Locomotivele ai carrale (vagonele) voru fi făcute câtu se va poté mai uniformu, ai in totu casulu, aatfelu ca se potu circulă fără nici una dificultate pre totu percursulu acestoru drumuri de ferru. 3) . Tamponele locomotiveloru ai vagoneloru voru fi stabilite aatfelu ca abia potrivite cu dimensiunile adoptate pre drumurile de ferru in eaploatatiune in ambele tierre. 4) . Pre ambele territorie se voru servi cu forme de semnalmentu, cari in principiu voru fi uniforme pre amendoue liniele. 5) . Pre totu percuraulu acestoru drumuri de ferru nu se va face nici una diferintia intre auppuaii ambeloru state, in ceea ce privesce modulu ai pretiurile de transportu si timpulu espedirei; 6) . Calletorii ai mărfurile trecandu d’intr’unulu din ambele state in cellulaltu, nu voru fi tratate pre territoriulu statului in care intra mai putinu favorabile de câtu calletorii ai mărfurile cari circula in interiorulu fiacareia din ambele tierre; 7) . Pre langa acestea, amendoue guvernele si reserva libertatea intrega pentru micsiorarea tarifei in vigore pre territories loru, si se obliga a face de a se respectă acesta Lbertate in tipulu cellu mai formale, că la unu tiers (allu treile) mai cu osebire cătra concessionari; 8) Fiindu-că celle trei cărți menționate in art. 2, au de scopu a stabili una communicatiune directa nu numai intre monarchia austro-ungara si Romani’a, dara inca una communicatiune assemenea cu tota Europ’a, amble guverne, fissandu, intr’unu communu accordu, serviciulu trenuriloru, voru ingriji ca trenurile de calletori si de mărfuri de pre aceste linie, cari făcu communicatiunea de transitu, se primesca, pre câtu ae va poté, una correspondinti’a directa ai comoda cu trenurile drumului de ferru austriace său ungare, cari soseacu la Iscani-Burdugeni, precum si la staţiunile aferente celloru doue linie de la Verciorovna ai Timisiu ai asemene cu trenurile, cari pornescu de la aceste situatiuni. Câtu pentru trenurile de calletori, se stipuleza espressu că va fi cellu pucinu unu trenu pre dî mergandu in fiacare direcțiune pentru transportulu poştei si passageriloru, care va trebui se aiba una rutiera de medilocu de 4 leghe si jumetate pre ora, cellu pucinu, cu opririle pre la stațiuni correspundiendu pre câtu ae va poté cu pornirile al sosirile linieioru de continuare. Fiacare din ambele guverne fisseza si aproba programele convoiuriloru ai tarifeloru, aceste din urma voru trebui a fi fissate pre câtu se va poté, după acelesi princit pi© si voru favorisă, pre câtu va fi possibile trebuintiele commerciului internationale. Art. 9. Pentru essercitarea dreptului territoriale si de supraveghiare, amendoue guvernele voru stabili comissari permaninti, însărcinaţi d’a le represintă in raporturile loru cu administratiunea drumului de ferru in tote casurile, cari nu depindu directu de poterea judeciara seu de aceea a politiei. Comisarii, însărcinați fiacare cu supraveghiarea liniei loru respective, voru poté correspunde directu intre dinsii pentru tote Gestiunile relative la esploatarea drumuriloru de ferru, seu la interessele commerciului. Art. 10. Amendoue părțile contractante si promittu reciprocu de a nu accordă cu se 'inti®, nici funcțiune neci lucru in porturile create prin acesta conventiune la individii cari aru fi fostu condamnați in regula pentru crime ordinare seu delicte, pentru contribanda seu contraventiune grava la regulamantele asupr’a accisului. In ceea ce privesce servitiulu si disciplina, funcţionarii si impiegaţii unuia din statele contractante, cari voru stationă in virtutea acestei conventiuni pre territoriulu celluilaltu, depindu si aterna esclusivu le guvernulu care i-a numitu. Art 11. Pentru a înlesni câtu va fi cu potintia communicatiunea internationale, vămile stabilite la fruntariele ambeloru guverne contractante, voru fi alipite la statiunea intermediara de la (care se va fissa) si voru procede, fia care in ceea ce o privesce, la operatiunile vamali relative la importatiune, esportatiune si transitu. Elle voru avéa de una parte si de alta poterile necessarie correspundietorie cu trebuintiele unei procedure espeditive. Art. 12. In ceea ce privesce detaliulu formalitatiloru ce se voru concertă in privinti’a revisiunei vamale si tspeditiunei bagageloru, precum si a mârfuriloru importate si esportate, ambele guverne dau mutuale assecutarea că liniele drumuriloru de ferru in cestiune nu voru fi mai putinu favorabilu tratate de câtu oricare din cărțile loru ferrate mergandu in strainetate, si că voru admitte totu intr'unu timpu, in intereaauru commerciului, orice înlesnire si orice simplificare compatibile cu legile in vigore in statele loru respective. Art. 13. Ambele guverne accorda una complecta scutire de drepturi vamale: a) Effecteloru (cari au fostu intrebuintiate) alle impiegatiloru dîsseloru cării ferrate. — Guvernulu imper. si reg. accorda pre langa acestea aceeasi scutire: b) Effecteloru (cari assemenea au fostu intrebuintiate) cari appartienu impiegatiloru atasiati la vama, la posta sau la politî’a princiara a statiuniloru intermediare. Art. 14. Guvernulu M. Salle imperatului si rege consimte ca controlulu de politia asupr’a atrainiloru, ce se va stabili din partea guvernului princiaru, se se esserce totu intr’unu timpu in garele internationale de impiegaţi romani. FOISIOR’A. Acrostielionu, dedicatu Dlui Parteniu Cosm’a, advocaţii si deputatii dietalu, la occasiunea cununiei solie cu dsiora Mari’a Romanu, celebrata in Aradu 7. Juniu, a. c. Totu ce pamentulu are e numai nălucire. Rotirea lui chiaru insasi unu curau e spre perire... Aceea ce nu piere — căci in eternu renunia— E numai o schintee din foculu lui Amoru. Si-acea schintee este suprem’a armonia, Ce naaee intr’o clipa si pentru vecinicia Aprinde ’n doue inimi acelia si singuru doru. Perdutu e pentru vietia, perdutu e pentru lume Aceliua ce nu ’mpletesce amorului cunune, Rapitu in dulci estase d’unu sufletu fetiorescu; Trecandu cu luntrea sortii prin a vietiei valuri, Bacrisau in veci se caute, dar’ se nu afle maluri, Ne-avendu de stea polara unu ochiu dragu, femeescu. In chaosulu de patimi d’intre abissu si ceriu Unu singuru portu e numai: — allu dragostei misteriu. Candu dara bun’a sai te se ’adura se vo dee Unu sinu de voluptate, o gingasia femea, Menita se-si imparta cu voia sa vietia, Aveţi intr’ins’a totuiu, nu cereţi altu norocu ; Resufluiu de pre budia-i, surrisuiu de pro facia, Iu raiu semmi schimbă-va a vietiei vostre cétia, Ajungă- ve atâtea, — si-o sarutati cu focu!... J. Se- B. Artistulu lonescu. Camftr’ne propunemu a scrie aceste ronduri, o facemu inspirați de datoria unei sincere recunoscintie ce portămu facia de artistulu nostru lonescu. Si se nu creda cineva, că abusamu de frumosulu titlu de arti su, candu venimu a impodobi cu ellu numele d-lui lonescu. Nu noi, romanii, suntemu aceia, cari i-lu oferimu mai antaiu, străinii, au facutu-o acéstea cu multu înaintea nostra. Pentru a sustiené acest’a afirmatiune, vomu aduce dreptu proba, ceea ce ni spuneă „Extrablatt“ din Vienna, sunt acum aprope 2 lune, ca pre candu d. Ionescu jocă pre scena Orpheului din Vienna, insusi celebruiu Rossi au asistatu de câteva ori la productiunile d-salle, esprimenduse de totu atâtea ori cu multa recunoscintia despre talentulu si cualificatiunea de artiatu a d-lui lonescu. „Hon“ din Pestea, vorbindu mai in dîtlele trecute, intr’unu foiletonu, despre seratele din „Lumea noua“ (Neue Welt), din totu personagiulu acellei scene, d-lui lonescu i consacra cea mai favorabila critica, regretandu, că unu assemenea talentu nu- i desvolta originalitatea si forti’a sa pre o scena mai demna de sine, adeca intr’unu teatru nationalu. Ba, după cum suntemu informați de la o persona de autoritate neîndoielnica, d. lonescu a fostu cercatu cu propunerea de a se angagiă chiaru la unulu din teatrele mari alle Pestei, ceea ce insa d-sa n’a acceptatu. Si a facutu prea bine, căci teatrele României nu sunt prea bogate in talente d’aide d-sa. Pentru ca insa, acei ce nu cunoscu „Lumea noua“ din Pesta, se nu-si faca in o idee prea falsa despre ea, prin regretele din „Hon“, credemu de necessaru a spune, că scena „lumei noue“ este o scena de bailetu si canzzonete, si inca o scena pre-sicumu internationala, intru câtu adeca se joca pre ea in diferite limbo. Actualmente se producu canzzonete angleze, franceze, germane, daneze si romane. — Scen’a este situata intr’o gradina frumosa si e arrangiata cu multu gustu si elegantia. In sesonulu caldurosu aici se aduna sér’a mare parte din societatea pestana, incependu de la clas’a aristocratica pana la cei din urma industriasi, ca in ori care altu teatru. Chiaru in sér’a, alle carei impressiuni ni-a dictatu acestu foiletonu, am vediutu aici pre ministrulu Szapăry, cu cornitele supremu allu districtului Pestei, câteva dame din familii’a Andrăasy si alte familii aristocratice. Eeca dar, in pucine cuvinte, ce este „Lumea noua“ din Pest’a. Aici joca dar d. lonescu, si inca cu atât’a succesu, cum nimenea altulu din totu personagiulu trupei actuale, dirigiatu de d. Negro. — Pentru noi, romanii, cari nu in Pest’a, dar chiaru in intreg’a Transilvania, ducemu o absoluta lipsa de teatru nationalu, este negresitu o satisfactiune mai multu decâtu britanta, de-a audî limb’a nostra sonora, daca nu pre scen’a teatrului principalu, dar cellu pucinu pre acesta scena de a dou’a ordine. Multi străini si-au câscigatu notiunea elementara despre limb’a romana in „Lumea noua“ din Pest’a si in „Orpheulu“ din Vienn’a. Si acestu serviciu nationalu ’lu datorimu d-lui lonescu. Ecca pentru ce dîseramu la inceputulu chiaru allu acestui foiletonu, că scriemu subtu impressiunea unei datorie de sincera recunoscintia pentru iubitulu nostru artistu. 456 Camer’a deputaţilor» Ungariei. Siedintia de la 1. Juniu 1879. Presiedinte B. Perczel. Notari: Szeniczey, Huszár si Beöthy. — Din partea guv. min. Ghyczy, Pauler, Szapăry, Bartal si Trefort. După autenticarea protocollului d’in sied, prec. presiedintele presenta list’a toturoru petitiuniloru, interpellatiuniloru si reporturiloru, etc. intrate de la deschiderea sessiunei camerei, si pana acum nepertractate. Mai departe, presenta petitiunea scaunului Udvarhely, pentru a se luă mesure, ca deputaţii se iee parte la siedintiele camerei, a cortului Abauj pentru lărgirea cercului de activitate a municipieloru; petitiunea cortului Soproniu pentru modificarea legei electorale si in urma petitiunea cortului Zala pentru infiintiarea ministeriului de agricultura. Szeniczey presenta petitiunea mai multora officiali. r. pensionaţi pentru a li se plaţi pensiunile d’in 1850 — 67. Bobory presenta petitiunea femeei Svedăk pentru înlăturarea abusuriloru administrative. Petitiunile se transpunu la comiss. de petitiuni. G. Nagy interpelledia pre ministenu in caus’a reformare! camerei boieriloru, întrebandu, de vre guvernulu se-si plinesce promissiunea resp. ce facusse inca in cuventulu de tronu? După aceste urmedia reporturile comissiuniloru anume: reportulu comiss. de incompatibilitate, a comis. juridice despre majorenitatea femeiloru, si reportulu comiss. petitionarie despre petitiunile intrate. Min. Trefort presenta reportulu seu despre fondulu scol. allu Israilitiloru. — Min. Bartal presenta proieptulu pentru unu creditu de 129,00 fl.. necessari in urmarea sanctiunatoi legi pentru intruducarea sistemului metricu. La ordinea dîllei e continuarea desbaterei speciale asupr’a regulamentului advocat la! n. §. 111. se primesca nemodificatu. La inceputulu §-lui 112 , s i k y face unu emendamentu, care inse nu se primesee. §. 113. se accepta fara observatiune. § 114. atîtia una disputa lunga. G. Varadu propune a se pune urmatoriulu punctu: „Tenerii, cari frecventa cursulu juridicu pre candu acesta lege intra in vigore, numai sub aceea conditiune voru fi admissi la essamenele advocatualu, de voru fi documentaţii că a facutu essamele rigorose si c’au implinitu prass’a de 2 anni.“ A Măday sustiene testulu originalu. A. Lázár face unu emendamentu la propunerea lui Vărady. I. Kautz reecomanda noua formulare a testului astfelu, ca juristii d’in cursulu 4, se aiba parte de aceeasi favore, de care se bucura candidaţii de advocaţi. T. Vécsey si P. Hofmann sustienu propunerea lui Vărady. E r n. S i m o n y i nu affla destul la garantia pentru redicarea radiei si auctoritatei advocatiloru, prin aceea, că li ac ingreuna carrier’®, prin facerea doctoratului si prin immultirea anniloru de prassa. — Oratorulu se provoca la tietrele străine, mai cu sama la Anglia, unde nu sunt in vigore astufelu de legi, totusi advocații se buccura de auctoritate respectabila. De alta parte nu voiesce, ca tenerii, numai la betranetie se potu ajunge la stare independinte, precandu in alte tierre, tenerii in etate de 24, de anni potu ajunge la stare independente. — Deci sprijinesce emendamentulu lui Vărady. Min. Pauleru observa, că pressiunea relatiuniloru sociali asupr’a starei, moralitatei si influintiei cutarei carriere este mare, dar pressiunea dispusetiuniloru legislative asupr’a relatiuniloru sociali e mare atunci, candu legile constituescu fundam.mtulu chuimarei cutarei pusetiuni astă, ca prin acest’a garantiele sociali se nu se slăbesc a. — Scopulu principalu allu legei este a creă garanti’a acest’a. Cu privire la punctulu din cestiune, min. presenta una noua propunere, prin care înaintea cuvintaloru din urma alle §-lui „Cu essecutarea acestei legi este insarcinatu min. de just.“ s’aru pune: „Legea acst’a va intră in vigore la 1. Nov. 1874“ si numai după acesta ar avé sa urmedie cuvintele susu citate. I. Paczolay polemiseza cu T. Vécsey. După parerea lui, professorii sunt de vina, că advocații sunt neesperti de orace professorii nu observa destul la rigoră la essauielle Primesee modificarea lui Pauleru. A. Pulszky dechiara că primindu-se propunererea ministrului PauLru, reuuncia la cuventu, assemene Kautz in casulu acestua este gata a-si retrage propunerea. Presiedintele pune la votu propunea lui Vărady care se primesee cu majoritate. §. 115 se primesee. Siedinti'a se redica la 12 ore.