Federatiunea, iunie 1874 (Anul 7, nr. 39-50)
1874-06-11 / nr. 41
z-kirc x* 10 iunii 1874. B.-Festa, ‘^ilaiu. 1874.” Consultările, in secţiunile camarei ung. asupr’a novellei electorali, inainteza cu incetulu, d’in caus’a luptei interesseloru, ce s’a manifestatu destullu de viu in tote secţiunile, ceea ce este lucru firescu si neincungiuratu la orice reforma, cu atâtu mai vertosu la reform'd legii electorali, care cu totu dreptulu se pote consideră de eea mai importante, ca un’a ce cuprinde in sine drepturile celle mai scumpe alle cetatianiloru. Reulu inse la noi face aiurea, precum am mai dîssu-o, adeca in funest’a impregiurare, că cestiunea dreptului electorale se considera ca cestiune de potestare, ceea ce nu ar fi permisu ,sub neci una conditiune. Ministeriulu, ce e dreptu, spre a dovedi că este liberale, dă d’in mana arma, de care s’au servitu si s’ar mai poté servi destullu de bine spre ajungerea scopului partitei saile, intiellegemu dreptulu de a judecă a supr’a controverseloru electorali si a supr’a legalității alegeriloru contestate, — dreptu reservatu pana acum ministrului de interne, — pre care noulu proiectu de lege lu trece in competinti’a curiei regesei, adeca in competinti’a curții supr. judecatoresci Acesta dispusetiune a legii se pote consideră ca unu progressu, căci dă mai multa garanția, decâtu se poteă gas! intru imparțialitatea puterea dubia si cotetabile a ministrului, omnu de partita, seau, — precum eră mai nainte, — a parlamentului cu majoritatea sa tirannica. Pana aci ar fi bine, reulu cellu mare inse este, că desi controversele electorali sunt scosse de sub competinti’a ministrului si a parlamentului, adeca a partiteloru interessate, dreptulu de alegere, ne fiindu egalu impartîtu, este in evidinte disproportiune si anume in ceea ce privesce pre Romanii (fiu Transilvani’), d’in confintele milit. provincialisate si d’in partile annesse, adeca in privintia acelloru alegatori, cari nu sunt cuprinsi in legile d’in 1848 alle Ungariei. De la cei ce s’au buccuratu pana acum de acea la voie nu s’a potutu luă dreptulu electorale, neci sie va poté in viitoriu, dar se va restringe negressîtu cu alta occasiune, numai si numai spre a se impucină mulu alegatoriloru nationalitatiloru. Liberalismulu magiariloru este ca si allu morariului, care aprinde mor’a numai ca sfe ardia siorecii. Deci legea electorale este in ochii guvernului si a majorității magiare d’in camera, cestiune de potestare asupr’a nationalitatiloru si specialminte mai vertosu asupr’a Romaniloru. Acest’a si nu o pirdemu d’in v dere si la desbaterea generale deputaţii romani, fără osebire de partite, sunt detori a luptă pentru încetarea acestui mare inconvenientu. Restringerea dreptului elect, nu ne ar supera intr’atât’a, câtu ne supera disproportiunea lui, invederatu intentata in contr’a Romaniloru, ceea ce nu pote decâtu se potentieze essacerbarea iuimeloru, amaritiunea si neîncrederea, ce unui guvernu onestu trebue să-i fia scumpa. Potestarea ce astfelu se sustiene, este fragila, nesigura si costa enormu de scumpu. Magiarii n’au la si tu inca modulu d’a face plăcută constitutiuea tierrei si d’a tinde, ca încrederea sie prindia radecine. Ore gasivoru candu-va acestu tanimanu? Nu potemu sei, ceea ce sei mu toti este, că precum voru gemenă asia voru si seceră, prin urmare n’au cuventu a se plânge ei si totu ei, asupr’a neincrederei si a inimiciloru ideei de statu, pentru că ei nu potu seceră decâtu ceea ce au semenatu. Candidatur’a unui principe de Hohenzollern la tronulu Ispaniei, cu tote desmintîrile organeloru officiose alle dlui Bismarcu, n’a incetatu inca d’a occupa press’a europeana. Noua occassiune dede connectureloru numirea contelui Hatzfeld de solu atlu Germaniei la guvernulu de Madrid, ceea ce se spirea, cu mea Tiarulu nemtiescu nurecunosce prin acesta numire guvernulu republicans ci migulesce numai guvernului actuale, care tinde a pune pre tronulu Ispaniei pre unu Hohenzollern. Organele lui Bemarcu si grăbiră a Seduce opiniunea pubica spunendu, că Hatzfeld merge la Madridu numai a face „actu de presentia“ si apoi se duce de acolo cu concediu pr timpu nedeterminatu. Lumea inse nu crede, ci sustiene, că Hatzfeld are missiunea de a trată asupra candidaturei si că scopulu ar fi a pregăti resbellulu cu Franci’a, luandu-o intre doue focuri, sau cellu pucinu a provoca pre Franci’a la nou resbellu, pentru a o poté despoiă mai bine si a o frange cu totulu, câciBismarcu, de candu vede recollectiunea Franciei si nemărginitele salle isvore de avutîa, precum si elasticitatea cea rara a poporatiunei francese, nu pote dormi in pace, apoi consciiuti’a fapteloru salle celle relle si opt see mereu , că or’a resbunarii nu pote fi departe; deci a preveni spre a nu fi prevenitu si suprinsu. Asta data dl. Bismarcu se va poticni ca si callulu cellu betranu. Vulpea câtu de iscusita totu cade si ea in latru. Faimele, ce se respandisse inca la alegerea lui Mac Mahon de presie linte republicei, că planulu lui si allu imperatesei Eugeni’a ar fi: de a casatori pre principele imp. cu fiic’a lui Mac Mahon, se repetiescu de nou si se sustienu cu multa tenacitate. Aspectele junelui principe Napoleonu, la tronulu Franciei, se credu a se fi consolidate de candu Tiarulu Rusdei arretă atât’a attentiune cătra fiiulu lui Napoleon III, in petrecerea sa in Angli’a. Lucrulu nu este impossible, dar obiectulu perspectivei este inca indepartata. PROIECTU DE LEGE Art. I. — Se aproba conventiunea inchiriata la 19 (13) Maiu 1874, intre represintantelle guvernului austro-ung. cu aliu guvernului României, pentru legarea linie— loru ferrate romane cu liniele ferrate austroungaro pre la punctele de fruntaria Vereiorovia si Predealu (Timisiu.) Art. II. — Guvernulu romanu este autorisata ca, in timpu pana la siesse anni cellu multa de la prom lagarea acestei legi, se conceda si se faca a se essecută si a se pune in esploatare una ramura de linia ferrata, plecandu dintr’unu puneau altu linie Romanu-Gialati si mergandu pana la Ocn’a valiea Trotusiului, spre a servi aat-felu de capetu ai de partea liniei de junctiune de la punctulu Uzu sau Oituzuori Palaue’a (Ghimesiu.) Art. III. — Assemenea, guvernulu este autorisatu ca, in timpu pana la patru anni de la promulgarea presintei legi, se conceda si se faca a se essecută si a se pune in esploatare una ramura de drumu ferrata in direcțiunea cea mai scurta si mai in linia dreapta intre Galati si Bărboși. Toate espropriatila necessarie pentru constructiunea acestei linie se voru effectuă cu spesele communei urbane Galati. Art. IV. — Tote concessiunile relative la essecutarealineloru cuprinse in cei trei articli de mai susu voru fi suppuse, ca totudeaun’a la aprobarea si votulu corpuriloru legiuitorie. Ministru, B. Boierescu. CONVENTIUNE Guvernulu M. Salle imperatului Austriei etc., si rege apostolicu allu Ungariei si, Guvernulu M. Salle Domnului României. Fiindu de una potriva animati de dorinti’a de a procură suppusiloru respectivi noue înlesniri de communicatiune si de a regulă relatiunile ambaloru State vecine, au deeisu se inchiaie una conventiune pentru functiunea (legatura) linieloru ferrate, si au numitu pentru acestu scopu plenipotenti ai loru : Adeca, M. S. imp. si reg. apost, pre bar. de Calice, agintele seu diplomaticu si consulu generale, cavalleru allu ord. seu allu corónei de farru cl. II. etc.; Si M. Sa Domnulu României, pre d. B. Boierescu, ministrulu seu secretari de Statu la departamentulu affaceriloru străine, cavalleru allu ord Hohenzollern class’a I, allu corónei de Prussi’a, cu placa, etc., Cari, după ce si-au communicatu imputernicirile loru, aflate in regula, au convenitu asupra urmatoriloru articli: Art. 1. Fara prejudeciulu altoru linie de junctiuni, cari mai tardîu aru fi de unu interressu communu a se stabili intre ambele tietre limitrofe, si afara de junctiunea, care essiste la Iscani-Burdugeni, inaltele parti contractante se invoiescu a stabili, in conditiunile prevadiute prin acestu aotu, legatur’a linieloru Innu ferrate pre li urmatoriele puncte alia fruntarieloru loru, adeca : Vereiorov’a (Craiov’a) si Timisiu (Predealu). Art. 2. Liniele ajungandu la Iscani-Burdugeni, fiindu construite si puse in exploatare, ambele guverne consacra, pre aceste linie, liber’a circulare internationale prin fruntari’a loru, si se ingagieza de acum a regulă, prin una conventiune speciale, diferitele cestiuni de politia, de vama si altele cari se reporteza la relatiunile internationale intre amendoue tierrele. Câtu despre ceilelalte doue linie de juneti ni voru fi amendoue construita in in acellesî conditiuni alle unui drumu de ferru de antâi’a classa, si se voru stabili in modulu urmatoriu: Cea d’antâia, in direcţiunea Timisiorei, prin Orsiov’a (Verciorov’a) la Turnu-Severinu ca junctiune pentru lini’a ceste in constructiune de la Bucuresci la Verciorov’a. Cea d’a dou’a plecandu d’in Brasiovu prin defileulu Timisiu (Predealu) si ajungandu la Ploiesci, ca junctiune pentru lini’ de la Bucuresci la Galati. Art. 3. In privintia liniei de junctiune prin Verciorov’a, mentionata in articlulu precedente, guvernului. Salie imperatului si regelui va luă mesurele necessarie spre a assecură, pre territoriulu seu si pana la fruntarie, construirea si punera ei in esploatare la timpu de patru anni din diu’a schimbului ratificariloru presintei conventiuni. — Assemenea guvernulu princiaru se ingagieza a face se se essecute, in aceliu a-si terminu, si a se pune in esploatare lini’a de functiune mergandu pana la fruntarie langa Verciorov’a, si legandu astu-felu, prin Orsiov’a, lini’ a drumuriloru de ferru unguresei. Art. 4. In privinti’a liniei de functiune metionata in allu doile rondu in artiolulu 2, si care merge prin trecerea de la Timisiu ambele guverne se ingagieza a luă mesurele n cessarie pentru a assecură, ficare pre territoriulu seu respectivu, terminarea sa si punerea sa in esploatare, intr’unu terminu de patru anni d’in diu’a schimbului ratificariloru presintei conventiuni. Art. 5. Ambele guverne se mai ingagieza a face se se essecute, prin una comissiune speciale tramissa la facl’a locului indata după inchiarea acestei convenitiuni, studiele necessarie si lucrările preparatorie teehnice spre a fissa la fruntarie punctulu de functiuni allu celloru doue secţiuni a liniei Brasiovu-Ploiesci. Aceste lucrări voru fi terminate si punctulu de junctiune la trecerea pre la Timisiu de fiaitivu fissatu de cătra ambele guverne cellu mai tardîu intr’unu annu de la ratificarea acestei conventiuni. Art. 6. Amendoe guvernule recunoscu in principiu utilitatea altoru trei junctiuni alle callibru loru ferrate pre la trecerile de la Vuieanu si Turnu-Rosiu, precum si pre la Uzu sau Oituzu sau Ghimesiu (Palancia) fara a sa fissu nici unu terminu pentru constructiunea loru, care se reserva a face obiectulu altoru arrangiări posteriore, la epoe’a candu ambele parti voru află opportunu. Art. 17. Pre fiacare linie de functiune se va stabili una statiune internationale comune, care se va fissa mai tardîu prin una intiellegere prealabile intre inaltele parti contractante. Politia gareloru se va face mai antâiu de derogatoria drumului de ferru, subtu priveghiarea autontătiloru competinte alle fiicaruia din ambele State, si conformu legoru si regulamenteloru in vigore pre territoriulu respectivu. Deplina suveranitate, precum si dreptulu de justitia si de politia in aceste gare commune, numai pentru communicatiunea si operatiunii vamale, precum si pre crampele de linie cuprinse intre aceste gare si frontarie, va remane esclusivu reservata acelleiea din partile contractante pre territoriulu careia gar’a frontariei se afla situata, cu tote acestea, guvernulu veciau va avea facultatea: 1. D’a face cercetare contr’a acelloru a d’in proprii sei suppusi, cari aru fi impiegați in dîss’a gara si pre dîssele linie pentru orice crima seu delictu de care s’aru fi facutu culpabili in tierr’a loru ! 2. In ceea ce privesce justiti’a civile, va avea facultatea: a) D’a regulă successiunile totu acestoru funcționari seu impiegați. b) D’a declară in stare da fallimentu averea dîssiloru functionari seu impiegați, si d’a proceda la licidarea eventuale. Justiti’a tierrei inse pastreza dreptulu seu d’a declară specialminte in atare de fal- Kt. 41—843. (C Bnda-Pest’a Joi, 11 Juliu 30 Maiu 1874. Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV R c d a c t i u n ca ae affla in Strat’a lui Leopoldu Nr. 44-Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Pederatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espressa se retorna. Diurnalu politicii, literariu, commercial!! si economicu, Appare Joi-a si Dominec’a. l’retiuln de Prcnnmeratinne: Pre trei lune.....................3 fl. t. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’n . Pre an. intregu 30 Pr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertiimi : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrale pentru fiecse care publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. functiunile. Schrca electrica despre primirea conventiunii, relativu la junctiunile romane-unguresci, au sositu aici in 6 juniu, alta dî „Lloyd“-ulu o publică, era asta di in 9 . jun. se si publica nemtiesce testulu conventiunii după „Siebenb. deutsche Tageblatt.“ — Dîariulu „Romanulu* in Nr. sbu, ce primirau asta-di adduce testulu romanescu. Noi, considerandu importanti’a lucrului, credemu că facemu unu servitiu placutu cetitoriloru nostri grabindu cu publicarea Conventiunii si a proiectulu de lege, primitu de camer’a României, apoi voma adauge, de va ertăspatiulu, sispunerea de motive a dlui V. Boierescu, făcută pentru accordarea junctiuniloru.