Federatiunea, iulie 1874 (Anul 7, nr. 51-55)
1874-07-03 / nr. 51
principiu echiaea stabilita in partiumuri, fiendu-ca acelle au formatu 0 parte intregitoria a Transilvaniei, aceliasi raporte au fostu in partiumuri ca si in Transilvani’a, si in presente processele urbariali in partiumuri se resolvescu după patent’a urbariale d’in Transilvania, si nu după cea din Ungari’a. Dlu ministru in motivara sa mai dîce sî ace’a, câ nece nu e asia nefavoritoria proportiunea intre Transilvani’a sî Ungari’a, precum se pare a fi, pentrucâ precandu in Ungari’a nume rulu allegatoriloru in proportiune cu numerulu totalitatii locuitoriloru face 7%, pre atunci aceli’a in Transilvani’a e 6%. Acest’a depende de la circumstanti’a, câ cum luamu list’a allegatoriloru. Pentru cât desî e adeveratu, câ differinti’a e numai de unu procentu, inse cautandu la cei ce dau acestu contingentu , trebue se recunoscemu, cumca in Transilvani’a nu essiste representantia poporala, ci representanti’a privilegiatiloru, fiendu câ acolo acést’a dâ proportiunea. Pentruca pre candu in Ungari’a abia 11% din totalulu allegatoriloru suntu luati pre bas’a vechiului dreptu, pre attunci in Transilvania aceia făcu 66%, si in comparare cu totalitatea locuitoriloru, in Ungari’a allegatorii inscrisi pre basea dreptului vechiu abia făcuta unui procentu, era in Transilvani’a 4% d’in totalitatea locuitoriloru. Acést’a dara nu se pote numi representantia poporale. Dlu ministru in motivarea sa mai duce, ca „nu este possessiune, avere, occupatiune, care se nu aiba influinti’a receruta la essercerea drepturilor politice,“ si acesta assertiune este combătută prin datele statistice așternute de dlu ministru, pentru ca in Transilvania, si in speciale in comunitate, unde locuesce majoritatea preponderate a locuitoriloru tierrei si unde ar trebui se fia mass’a allegatoriloru proportiunea e urmatori’a : in comunitatulu Albei-inferiore după 211,114 locuitori pre basea possessiunei de pamentu seau pre basea contributiunii suntu inscrisi 1387 allegatori, d’in acestu nuraeru se vene pre 152 locuitori 1 allegatoriu, in commitatulu Solnocului interioru pre 175, in comitatulu Dobacei pre 134, in comitatulu Albei superiore pre 379, in commitatulu Unadorei assemone pre 379 locuitori vene 1 allegatoriu si asia in tote comunitatele. Condeputatulu Horn a demonstratu, ca acolo, unde e introdusu sufragiulu universale totu la 4 locuitori se vene 1 allegatoriu. Eu acéstea o aflu de mai justa, inse intrebu, unde stâmu noi? Forte departe, pentruca precandu la noi după 400 locuitori vene 1 allegatoriu, pre atunci in alte tieri liberale după 4 locuitori se vene unu allegatoriu. On. casa ! trebue se fimu cu mare precautiune la stabilirea censului electorale chiaru sî d’in acellu puntu de vedere, fienducâ dlu ministru si-a propusu a scurtâ pre câtu se pote majoritatea locuitoriloru tierei in dreptulu seu electorale si a si datu espressiune eclatanta acestei intentiuni in vorbirea, sa ed la 7 jul. candu a respunsu con deputatului Mocsáry urmatoriele: „Respunsulu mieu e simplu, pentru ca eu nu tienu a fi cu caile a stabili cercurile electorali unilateralmente luandu in consideratiune numai poporatiunea, ci aflu de lipsa a lua in consideratiune atâtu averea câtu si cualificatiunea intellectuale. — Nu afflu justu a repartî pre deputati după unu numeru egale de suflete fara a tiene contu la impregiurarea, — cu cutare orasiu, seau tienutu pote seau nu pote se dee assigurantiele intellectuali si de avere correspundietorie. Nu tienu a fi justu ca unu tienutu seau orasiu, carele areta cualificatiune de avere pre de 2—3-ori seau de intelligentia pre de 6—7- ori mai mare ca altulu, si totusi se se ingreze in legislativa prin deputaţi in assemene numeru, p. es. cu si unu tienutu, ai caruia locuitori suntu curatu agricultori, seau traindu pintre munţi se occupa cu agende de acelle, cari mai pucinu kualifica pentru essercerea drepturiloru politice. Prin urmare dara dlu ministru n’are nece intentiune de a pregăti proiectulu de lege referitoriu la arrondarea cercuriloru electorali pana ce nu va avé la mana list’a allegatoriloru, pentru ca din ace’a vre sé se orienteze la fomarea cercuriloru electorali. Fiendu ca, după opiniunea sa, nu e justu a forma cercurile după o egale proportiune numerica fara respectu la intelligentia. Acestea e posibile, inse apoi se mesurâmu cu mesura derepta, pentru ca la intelligentia e introdusu sufragiulu universale, er’ possessoriloru mari li e cu totulu impossibile a nu dobendâ indreptatîrea electorale in urm’a censului essistente; — dreptu ace’a se deschidemu carlea si possessoriloru mici si se le damu occasiune pentru a se poté înscrie de allegatori, si din aceea se pregatesca apoi dlu ministru una chiae justa, inse deca noi despoiamu prin legea electorale de la dreptulu de a se inscrie câtu de multi cu allegatori si formamu cercurile după numerulu allegatoriloru inscrisi pre basea acestei legi, atunci facia de possessorii mici vomu comitte o nedreptate dupla. Eu nu vreu se bau la critica, deca e lucru intieleptu si cu tactica ca ministrulu de interne allu unei tierre agricole se vorbesca in modu atâtu de despretiuitoriu despre agricultori, acest’a lassu s’o judece on. casa! On. casa! nu potu trece cu vederea a nu-mi esprime parerea de reu asupra unui argumentu adusu in motivarea dlui ministru de interne. La dlui a devenitu deja datina, câ de câte ori are se apere vre-o causa rea totudeun’a face cestiune de naţionalitate din ace’a, firesce din strategia, fienducâ scie, câ prin ace’a castiga pre multi, fara câ se intre in meritulu lucrului, si mai allessu face serviciu placutu jurnalisticei , asia si acuma, inca înainte de ce ar fi graitu ceneva la proiectulu de sub cestiune, cu ocasiunea desbaterei d’in 1. juliu, cu cellu d’antaniu vorbitoriu ellu insusi a sulevatu cestiunea de naţionalitate din cestiunea alegatoriloru transilvăneni. Eu tiemu procederea acest’a de forte gressita si cu nimic’a motivata, ma am convicţiunea, câ ellu n’o face acést’a din convingere, ci numai pentru voli’a unoru domni egoişti din Transilvani’a, cari numai asia se potu sustiené, deca făcu din acestu proiectu de lege cestiune de naţionalitate, ca in Transilvani’a se nu prenda nece odata radecini egalea indreptatîre. Dar mai este, on. casa, in vorbirea dlui ministru una alta espressiune marturisescu chiaru vetematoria, pentru care a sî reclamatu unu condeputatu, inse dlu ministru nece n’a reflectatu la ace’a. Dlu ministru adeca in vorbirea sa numesce pre naţionalitati popore de baza seau falca străină sî afla de lipsa in contra loru a lua positiune de pre fotoliule ministeriale sî a appera in calitate de ministru interessele unei nationalitati fara se observe, ca ellu represents naţiunea politica a Ungariei, care o compunu tote nationalitatile din patria. Mai antaniu de tote negu, ca nationalitatile ar’ fi străine, după cum s’a esprimatu dlu ministru. Intietlesulu espresiunei acesteia inca depende dela ace’a, câ cum la omulu cuventului de falca seau buza străină.“ Eu nationalitatile nu le deosebescu după buza ci după limba, dreptu aceia aici nu essistu popore de buza străină, ci essistu nationalitati adeverate compunetorie de patria si assecurate prin lege. Aceste nationalitati au fostu aici attunci, candu s’a fondatu acesta patria. Inca Stu Stefanu a dussu : „regnum unius linguae fragile et imbecille est.“ Apoi se-mi permitta dlu ministru de interne, ca si Stu Stefanu a fostu ceva, cellu pucinu a fostu bataru astfelu de barbatu de statu, precum e actualulu ministru de interne allu Ungariei. Eu dara protestediu contra acestoru tracturi. Acestea on. casa, e si in prejudiciulu patriotismului si tocma pentru acela protestediu in contra acelteia, — ca veri carele se fia in stare de a attribui nationalitatii salle patriotismu mai adeveratu sî mai mare decâtu carele lu atribuu eu nationalitatii romane, sî negu, câ dlu ministru seau altulu in acest’a patria si-ar’ poté duce mai departe arborele familiariu, decâtu pana unde sî-lu pote duce sî celiu mai din urma opincariu romaim. Cu astfeliu de motivatiuni va provoca numai scene, de cari s’au intemplatu deunadi, dreptu ace’a rogu pre dlu ministru ca se se retiena de la provocări de aste. Inca o vorba. Stm convinsu, ca nu se afla in acesta casa, dar nicairi pre lume omu cu raţiune, carele se tiena legea electorale din Transilvani’a de justa sî ecuitabde pentru majoritatea locuitoriloru tierrei. Si apoi deca nu e justa sî ecuitabile, ce dealmentrea se vede sî de acolo, câ des de seculu nu a potutu dobendi complacerea majorităţii, atunci se nu ne lassamu a fi sedusi de profeţi falsi sî informatori egoisti, ci se avemubarbatîa a fi derepti sî ecuitabili. Pana aci greutatea acelloru legi cadea pre fost’a dieta a Transilvaniei, de aci încolo luamu noi respundietatea de pre umerii Transilvaniei, si Ungari’a va fi responsabile înaintea lui Domnedieu sî a bunei pentru nedreptatea ce va urma in o parte a tierrei. Rogu pre on. casa, câ se acceptedie emendamentulu mieu carele suna: „Se se sterga din sirulu 1. si 2. allu alliniatului primu cuventele: „in aceste parti alle tierrei, asupra carora se estende vigorea articlului de lege V. d’in an. 1848,“ er’ in sirulu 7 allu alliniatului 4 înainte de cuventulu „optu“ se se puna cuventele urmatorie: „precum si in acelle parti alle tierrei, asupra carora se estende vigorea articlului de lege II. din Transilvania.“ 494 Discursuri deputatului nationale Demetriu Bonciu rostită in Adunarea deputatiloru Ungariei, in siedintia de la 12. Juliu a. c. Onorata Camera! Trebue se marturisescu, ca pre mine m’a suprinsu acea neascep tata intemplare, ca deja la § 4 s’a desbatutu pre jumetate si § 5. Din parte-mi asiu fi dorite, ca acest’a sé nu se intemple, câci atunci m’asiu găsi in placut’a positiune de a vorbi mai pucinu, si n’asiu avé sé reflectediu asupr’a unui lucru, a cărui venire pre tapetu aru fi trebuitu sé urmedie după, era in nainte de vorbirea mea presenta. Mai nainte de a intra in cestiune, me vedu silitu de a me occupa — primo loco — de dîssule on. lui collegu Georgiu Popu. Nu potu vnse lassa neachitata multiamit’a ce detorescu dlui deputatu Colomanu Tiesza pentru bunetatea ce si-a impusu-o de a me appera contr’a assertiunii d-lui deputatu Popu, ca adeca: dreptulu, in numele poporeloru, nu trebue cerutu, ci trebue pretinsu. On. collegu Colo. Tisza a desvoltatu in deajunsu differinti’a ce essiste intre cerere si pretensiune, in faci’a unui corpu legiuitoru. A mai vorbitu inse d. deputatu Popu afara de acést’a si alta ceva, la care sunt silitu a-i respunde eu. Anume a dîssu, ca eu me alipescu pre multu de acellu bagatellu sau nimica, ce se numesce: sistemu electoralu bagatu pre fumuri , si pare a-si luă aerulu de a-mi imputa, câ eu me multiamescu cu acellu bagatellu. Aru fi fostu de doritu, câ on. d. deputatu, mai nainte de a se pune pre petioru de combatere, se-si fi datu ostenel’a cellu pucînu de a ceti opiniunea separata relativa la acellu bagatellu, pre care eu am asternutu-o in scrissu pre biuroulu on. Camere, si din care s’aru fi potutu convinge, ca eu nu m’am alipitu pre tare de sistemulu fumuriloru, si ca daca totusi l’amu sustienutu, acést’a amu facutu-o fortiatu prin decisiunea sectiunei careia appartienu. Principiulu meu de plecare nu este acellua, pre care si l’a defiptu on. d. deputatu, ca adeca: dreptulu, in numele poporului, nu trebue cerutu, ci trebue pretinsu. Eu, ca deputatu, totdeaun’a numai intru apperarea acellui interessu voiu redicâ cuventulu, si numai aceea voiu cere, séu daca d-lui deputatu i place mai bine — voiu pretinde, ce voiu găsi de cuvenintia pentru binele, folosulu, séu avantagiulu poporului ce locuesce in acésta patria, era in generalu ce voiu găsi de necessarii pentru prosperitatea vietiei statului. (Aprobare.) Câtu despre aceea vise, potu se assecure diu pre on. d. deputatu, ca de si vreodata m’asiu conduce de altu punctu de vedere, pentru stabilirea acelluia nu voiu recurge la d. deputatu, nici voiu admitte, ca d-sa se-mi determine direcțiunea, de care trebue se me tienu. M’asiu abate pre tare de la objectu, on. Camera, daca asiu veni se combătu acum’a tóte câte s’au dîssu asupr’a acestuia. Mireservu inse observatiunile cuvenite pentru cea dantaniu ocasiune ce mi se va presinta. Acum’a voiu trece la objectu. On. Camera! In totu decursulu desbaterei acestei legi electorale, cu privire la §. 5. a trebuitu se me convingu, atâtu in partidele, câtu si in sectiunile, in care am avutu onorea a fi de facta, ca natur’a censului electoralu din Transilvani’a, si prin concesintia deosebirea d’intre relatiunile contributionali din 48 si acelle de adi, in fórte mica proportiune a preoccupatu pre membrii On. Adunări , prin urmare forte pucini d’intre noi cunoscu relatiunile privitorie la censulu electoralu din Transilvania. Si eu nici câ me miru de-acesta, fiindu câ pré pucini d’intre noi amu avutu occasiunea de a ne familiarisé cu acelle relatiuni censuale. Dar me miru. D-loru, cumcâ Dlu ministru de interne a potutu se iee acestu lucru cu atât’a usiorintia? Me miru, cum D’sa n’a gaitu de cuviintia se introducă pre membri On. Adunări in carier’a obscura a acelloru relatiuni prin reproducerea toturoru acteloru referitorie la acesta cestiune ? Si indoitu me miru de acestea, On. Camera, de atunci, dii acellu momentu, candu on. meu college Petru Nemesiu si-a presintatu in acést: causa proiectulu seu de resolutiune! Câci, on. Adunare, presuppunendu chiaru, câ acele relatiuni censuali de cari e vorb’a, aru i potutu se incungiure vederea d-lui ministru projectulu de resolutiune inse allu d-lui Nemosiu i-a desceptatu pre data atentiunea: — cum se face dara totusi cu d. ministru si: neglessu detori’a? Ce conclusiuni se potu trage din acést’a. Eu, D-loru, după ce din parte mi v’am communicatu cunoseintiele melle prin o părere separata, n’am voitu se arrogu acelloru date o neîndoielnica infailibilitate; da, asta di d-loru, in urma celloru petrecute trebue sé constatu, ca tote acelle date erai autentice, fide demne. Asié este, câci miplace se nutrescu convicțiunea, câ daca d ministru aru fi fostu in possessiunea unon date contrarie, prin cari se fi potutu balantia câtu-si de pucinu macaru autenticitate, dateloru in cestiune, n’ar fi lassatu sescape occasiunea d’in mana, pentru a le da pe facla si a-si asigura prin eile si ma multu — victori’a. (Aprobări in stang’a.) Declaru, on. Camera, ca nici iu insum n’amu cunoscutu relatiunile Transilvănene Deora-ce inse eu asiu dori, se vedu poporele d’in partile Transilvănene unite cu mam’a patria, si de ora-ce eu in legea despre uniunea Transilvaniei nu vedu, decâtu o litera morta, pre câtu timpu poporele Transilvaniei, tote in generalu, nu voru fi uniti cu mam’a patria nu numai phisyce, dar s spiritualminte: eu, dîcu, condussu de-acesti instinctu, de-acésta consciintia, de-acést, dorintia, eu da, mi-amu datu ostervela si studiedin acelle relatiuni. Numai astfelii potemu fi judecători drepți, incâtu, orici positiune se occupâmu , daca numai ni voimu sé ne abatemu de la principiele legei din 48, in proportiune cu relatiunile di atunci, cellu pucinu sé nu creamu unu censi mai impovoratoriu, decâtu acellu a creati de legea din 1848. Ceea ce inse m’a indemnatu mai multi spre studiarea acestei cestiuni, este acelli momentu ivitu in commissiunea centrala, cari a datu pre-si cumu nascere părerii melle separate, si a cărui resolutiune propune înlăturarea sistemului electoralu basatu pre fumuri, din legea Transilvanena. On. Camera! Trebue se făcu precar observatiuni asupr’a a doue incidente caracteristice. Incidentulu primu, D-loru, este ca eu, de si amu urmaritu cu attentiune desbaterile si olanurile d’in secţiuni, ba pentri a nu-mi scapa nimicu d’in vedere ami adressatu si întrebări directe mai multori