Federatiunea, iulie 1874 (Anul 7, nr. 51-55)

1874-07-03 / nr. 51

principiu echiaea stabilita in par­ti­um­uri, fiendu-ca acelle au formatu 0 parte intregitoria a Transilvaniei, acelia­si raporte au fostu in partiumuri ca si in Transilvani’a, si in presente processele ur­­bariali in partiumuri se resolvescu după patent’a urbariale d’in Transilvania, si nu după cea din Ungari’a. Dlu ministru in motivar­a sa mai dîce sî ace’a, câ nece nu e asia nefavori­­toria proportiu­nea intre Tran­silvan­i’a sî Ungar­i’a, precum se pare a fi, pentrucâ precandu in Ungar­i’a nume rulu allegatoriloru in proportiune cu numerulu tota­­litatii locuitoriloru face 7%, pre atunci aceli’a in Transilvan­i’a e 6%. Acest’a depende de la circumstanti’a, câ cum luamu list’a allegatoriloru. Pentru cât desî e adeveratu, câ differinti’a e numai de unu procentu, inse cautandu la cei ce dau acestu contingentu , trebue se recuno­­scemu, cumca in Transilvani’a nu essiste representantia poporala, ci representanti’a privilegiatiloru, fiendu câ acolo acést’a dâ proportiunea. Pentruca pre candu in Unga­­ri’a abia 11% din totalulu allegatoriloru suntu luati pre bas’a vechiului dreptu, pre attunci in Transilvania aceia făcu 66%, si in comparare cu totalitatea locuitoriloru, in Ungari’a allegatorii inscrisi pre basea dre­ptului vechiu abia făcu­t­a unui pro­centu, era in Transilvani’a 4% d’in totali­tatea locuitoriloru. Acést’a dara nu se pote numi representantia poporale. Dlu ministru in motivarea sa mai duce, ca „nu este possessiune, avere, oc­­cupatiune, care se nu aiba influ­­inti’a receruta la essercerea dre­­pturilor­ politice,“ si acesta assertiune este combătută prin datele statistice așter­nute de dlu ministru, pentru ca in Transilva­ni­a, si in speciale in comunitate, unde locuesce majoritatea preponderate a locui­toriloru tierrei si unde ar trebui se fia mass’a allegatoriloru proportiunea e urmatori’a : in comunitatulu Albei-inferiore după 211,114 locuitori pre basea possessiunei de pamentu seau pre basea contributiunii suntu inscrisi 1387 allegatori, d’in acestu nuraeru se vene pre 152 locuitori 1 allegatoriu, in commi­tatulu Solnocului interioru pre 175, in co­­mitatulu Dobacei pre 134, in comitatulu Albei superiore pre 379, in commitatulu Un­adorei assemone pre 379 locuitori vene 1 allegatoriu si asia in tote comunitatele. Condeputatulu Horn a demonstrat­u, ca acolo, unde e introdusu sufragiulu univer­sale totu la 4 locuitori se vene 1 alle­gatoriu. Eu acéstea o aflu de mai justa, inse intrebu, unde stâmu noi? Forte departe, pentruca precandu la noi după 400 locui­tori vene 1 allegatoriu, pre atunci in alte tieri liberale după 4 locuitori se vene unu allegatoriu. On. casa ! trebue se fimu cu mare pre­­cautiune la stabilirea censului electorale chiaru sî d’in acellu puntu de vedere, fiendu­­câ dlu ministru si-a propusu a scurtâ pre câtu se pote majoritatea locuitori­loru tierei in dreptulu seu electorale si a si datu espressiune eclatanta acestei intentiuni in vorbirea, sa ed la 7 jul. candu a respunsu con deputatului Mocsáry urmatoriele: „Respun­­sulu mieu e simplu, pentru ca eu nu tienu a fi cu caile a stabili cercurile electorali unilateralmente luandu in consideratiune nu­mai poporatiunea, ci aflu de lipsa a lua in consideratiune atâtu averea câtu si cualifi­­catiunea intellectuale. — Nu afflu justu a repartî pre deputati după unu numeru egale de suflete fara a tiene contu la im­­pregiurarea, — cu cutare orasiu, seau tienutu pote seau nu pote se dee assigurantiele in­­tellectuali si de avere correspundietorie. Nu tienu a fi justu ca unu tienutu seau orasiu, carele areta cualificatiune de avere pre de 2—3-ori seau de intelligentia pre de 6—7- ori mai mare ca altulu, si totusi se se ing­reze in legislativa prin deputaţi in assemene nu­meru, p. es. cu si unu tienutu, ai caruia locuitori suntu curatu agricultori, seau traindu pin­tre munţi se occupa cu agende de acelle, cari mai pucinu k­uali­­fica pentru essercerea drepturi­­loru politice. Prin urmare dara dlu mi­nistru n’are nece intentiune de a pregăti proiectulu de lege referitoriu la arrondarea cercuriloru electorali pana ce nu va avé la mana list’a allegatoriloru, pentru ca din ace’a vre sé se orienteze la fomarea cer­curiloru electorali. Fiendu ca, după opi­­niunea sa, nu e justu a form­a cercurile după o egale proportiune numerica fara re­­spectu la intelligentia. Acestea e posibile, inse apoi se mesurâmu cu mesura derepta, pen­­tru­ ca la intelligentia e introdusu sufragiulu universale, er’ possessoriloru mari li e cu to­­tulu impossibile a nu dobendâ indreptatîrea electorale in urm’a censului essistente; — dreptu ace’a se deschidemu carlea si posses­soriloru mici si se le damu occasiune pentru a se poté înscrie de allegatori, si din aceea se pregatesca apoi dlu ministru una chiae justa, inse deca noi­­ despoiamu prin legea electorale de la dreptulu de a se inscrie câtu de multi cu allegatori si formamu cercurile după numerulu allegatoriloru in­scrisi pre basea acestei legi, atunci fa­cia de possessorii mici vomu comitte o nedreptate dupla. Eu nu vreu se b­au la critica, deca e lucru intieleptu si cu tactica ca ministrulu de interne allu unei tierre agricole se vor­­besca in modu atâtu de despretiuitoriu de­spre agricultori, acest’a lassu s’o judece on. casa! On. casa! nu potu trece cu vederea a nu-mi esprime parerea de reu asupra unui argumentu adusu in motivarea dlui ministru de interne. La dlui a devenitu deja datina, câ de cât­e­ o­ri are se apere vre-o causa rea totudeun’a face cestiune de naţionalitate din ace’a, firesce din strategia, fienducâ scie, câ prin ace’a castiga pre multi, fara câ se intre in meritulu lucrului, si mai allessu face serviciu placutu jurnalisticei , asia si acuma, inca înainte de ce ar fi graitu cene­va la proiectulu de sub ce­stiune, cu ocasiunea desbaterei d’in 1. juliu, cu cellu d’antaniu vorbitoriu ellu in­­susi a sulevatu cestiunea de naţiona­litate din cestiunea alegatoriloru transilvăneni. Eu tiemu procederea acest’a de forte gressita si cu nimic’a motivata, ma am con­vicţiunea, câ ellu n’o face acést’a din c­on­vingere, ci numai pentru voli’a unoru do­mni egoişti din Transilvani’a, cari numai asia se potu sustiené, deca făcu din acestu pro­­iectu de lege cestiune de naţionalitate, ca in Transilvani’a se nu prenda nece odata radecini egalea indreptatîre. Dar mai este, on. casa, in vorbirea dlui ministru una alta espressiune marturisescu chiaru vetematoria, pentru care a sî recla­­matu unu condeputatu, inse dlu ministru nece n’a reflectatu la ace’a. Dlu ministru adeca in vorbirea sa numesce pre naţionali­­tati popore de baza seau falca străină sî afla de lipsa in contra loru a lua posi­­tiune de pre fotoliul­e ministeriale sî a appera in calitate de ministru interes­­sele unei nationalitati fara se observe, ca ellu represents naţiunea politica a Ungariei, care o compunu tote nationalitatile din patria. Mai antaniu de tote negu, ca nationali­tatile ar’ fi străine, după cum s’a esprimatu dlu ministru. Intietlesulu espresiunei ace­steia inca depende dela ace’a, câ cum l­a omulu cuventulu­i de falca seau buza stră­ină.“ Eu nationalitatile nu le deosebescu după buza ci după limba, dreptu aceia aici nu essistu popore de buza străină, ci es­­sistu nationalitati adeverate compunetorie de patria si assecu­­rate prin lege. Aceste nationali­tati au fostu aici attunci, candu s’a fondatu acesta patria. Inca Stu Stefanu a dussu : „regnum unius linguae fra­gile et imbecille est.“ Apoi se-mi permitta dlu ministru de interne, ca si Stu­ Stefanu a fostu ce­va, cellu pucinu a fostu bataru astfelu de barbatu de statu, precum e actualulu ministru de interne allu Ungariei. Eu dara protestediu contra acestoru tracturi. Acestea on. casa, e si in prejudi­­ciulu patriotismului si tocma pentru acela protestediu in contra aceltei­a, — ca veri carele se fia in stare de a attribui nationalitatii salle patriotismu mai adeve­ratu sî mai mare decâtu carele lu­ atribuu eu nationalitatii romane, sî negu, câ dlu ministru seau altulu in acest’a patria si-ar’ poté duce mai departe arborele familiariu, decâtu pana unde sî-lu pote duce sî celiu mai din urma opincariu romaim. Cu astfe­­liu de motivatiuni va provoca numai scene, de cari s’au intemplatu deunadi, dreptu ace’a rogu pre dlu ministru ca se se retiena de la provocări de aste. Inca o vorba. Stm convinsu, ca nu se afla in acesta casa, dar nicairi pre lume omu cu raţiune, carele se tiena legea ele­ctorale din Transilvani’a de justa sî ecuita­­bde pentru majoritatea locuitoriloru tierrei. Si apoi deca nu e justa sî ecuitabile, ce de­­almentrea se vede sî de acolo, câ de­s de seculu nu a potutu dobendi complacerea ma­jorităţii, atunci se nu ne lassamu a fi sedusi de profeţi falsi sî infor­­matori egoisti, ci se avemubar­­batîa a fi derepti sî ecuitabili. Pana aci greutatea acelloru legi cadea pre fost’a dieta a Transilvaniei, de aci în­colo luamu noi respundietatea de pre umerii Transilvaniei, si Ungari’a va fi responsabile înaintea lui Domnedieu sî a bunei pentru nedreptatea ce va urma in o parte a tierrei. Rogu pre on. casa, câ se acceptedie emendamentulu mieu carele suna: „Se se sterga din sirulu 1. si 2. allu alliniatului primu cuventele: „in aceste parti alle tier­rei, asupra carora se estende vigorea arti­­clului de lege V. d’in an. 1848,“ er’ in si­rulu 7 allu alliniatului 4 înainte de cuven­tulu „optu“ se se puna cuventele urmatorie: „precum si in acelle parti alle tierrei, asu­pra carora se estende vigorea articlului de lege II. din Transilvani­a.“ 494 Discursuri deputatului nationale Demetriu Bonciu rostită in Adunarea deputatiloru Ungariei, in siedintia de la 12. Juliu a. c. Onorata Camera! Trebue se marturi­­sescu, ca pre mine m’a suprinsu acea nea­­scep tata intemplare, ca deja la § 4 s’a de­­sbatutu pre jumetate si § 5. Din parte-mi asiu fi dorite, ca acest’a sé nu se intemple, câ­ci atunci m’asiu găsi in placut’a posi­­tiune de a vorbi mai pucinu, si n’asiu avé sé reflectediu asupr’a unui lucru, a cărui venire pre tapetu aru fi trebuitu sé urme­­die după, era in nainte de vorbirea mea presenta. Mai nainte de a intra in cestiune, me vedu silitu de a me occupa — primo loco — de dîssule on. lui collegu Georgiu Popu. Nu potu vnse lassa neachitata multiamit’a ce detorescu dlui deputatu Colomanu Tiesza pentru bunetatea ce si-a impusu-o de a me appera contr’a assertiuni­i d-lui deputatu Popu, ca adeca: dreptulu, in numele po­poreloru, nu trebue cerutu, ci trebue pre­­tinsu. On. collegu Colo. Tisza a desvoltatu in deajunsu differinti’a ce essiste intre ce­rere si pretensiune, in faci’a unui corpu legiuitoru. A mai vorbitu inse d. deputatu Popu afara de acést’a si alta ce­va, la care sunt silitu a-i respunde eu. Anume a dîssu, ca eu me alipescu pre multu de­ acellu baga­­tellu sau nimica, ce se numesce: sistemu electoralu bagatu pre fumuri , si pare a-si luă aerulu de a-mi imputa, câ eu me mul­­tiamescu cu acellu bagatellu. Aru fi fostu de doritu, câ on. d. deputatu, mai nainte de a se pune pre petioru de combatere, se-si fi datu ostenel’a cellu pucînu de a ceti opi­­niunea separata relativa la acellu bagatellu, pre care eu am asternutu-o in scrissu pr­e biuroulu on. Camere, si din care s’aru fi potutu convinge, ca eu nu m’am alipitu pre tare de sistemulu fumuriloru, si ca daca totu­si l’amu sustienutu, acést’a amu facu­­tu-o fortiatu prin decisiunea sectiunei carei­a appartienu. Principiul­u meu de plecare nu este acellu­a, pre care si­ l’a defiptu on. d. de­putatu, ca adeca: dreptulu, in numele po­porului, nu trebue cerutu, ci trebue pre­­tinsu. Eu, ca deputatu, totde­aun’a numai intru apperarea acellui interessu voiu redicâ cuventulu, si numai aceea voiu cere, séu daca d-lui deputatu i­ place mai bine — voiu pretinde, ce voiu găsi de cuvenintia pentru binele, folosulu, séu avantagiulu po­porului ce locuesce in acésta patria, era in generalu ce voiu găsi de necessarii pentru prosperitatea vietiei statului. (Aprobare.) Câtu despre aceea vise, potu se assecure diu pre on. d. deputatu, ca de si vre­odata m’a­siu conduce de altu punctu de vedere, pen­tru stabilirea acellui­a nu voiu recurge la d. deputatu, nici voiu admitte, ca d-sa se-mi determine direcțiunea, de care trebue se me tienu. M’asiu abate pre tare de la objectu, on. Camera, daca asiu veni se combătu acum’a tóte câte s’au dîssu asupr’a acestui­a. Mi­­reservu inse observatiunile cuvenite pen­tru cea dantaniu ocasiune ce mi­ se va pre­­sinta. Acum’a voiu trece la objectu. On. Camera! In totu decursulu desba­terei acestei legi electorale, cu privire la §. 5. a trebuitu se me convingu, atâtu in partidele, câtu si in sectiunile, in care am avutu onorea a fi de facta, ca natur’a censului electoralu din Transilvani’a, si prin concesintia deose­birea d’intre relatiunile contributionali din 48 si­ acelle de adi, in fórte mica propor­tiune a preoccupatu pre membrii On. Adu­nări , prin urmare forte pucini d’intre noi cunoscu relatiunile privitorie la censulu elec­toralu din Transilvani­a. Si eu nici câ me miru de-acesta, fiindu câ pré pucini d’intre noi amu avutu occasiunea de a ne familiarisé cu acelle relatiuni censuale. Dar me miru. D-loru, cumcâ Dlu ministru de interne a potutu se iee acestu lucru cu atât’a usiorin­­tia? Me miru, cum D’sa n’a ga­itu de cu­­viintia se introducă pre membri On. Adu­nări in carier’a obscura a acelloru relatiuni prin reproducerea toturoru acteloru referi­­torie la acesta cestiune ? Si indoitu me miru de acestea, On. Camera, de atunci, dii acellu momentu, candu on. meu college Petru Nemesiu si-a presintatu in acést: causa proiectulu seu de resolutiune! Câ­ci, on. Adunare, presuppunendu chiaru, câ acele relatiuni censuali de cari e vorb’a, aru i potutu se incungiure vederea d-lui ministru projectulu de resolutiune inse allu d-lui Ne­mosiu i-a desceptatu pre data atentiunea: — cum se face dara totusi cu d. ministru si­: neglessu detori’a? Ce conclusiuni se potu trage din acést’a. Eu, D-loru, după ce din parte mi v’am communicatu cunoseintiele melle prin o pă­rere separata, n’am voitu se arrogu acel­loru date o neîndoielnica infailibilitate; da, asta­ di d-loru, in urm­a celloru petrecute trebue sé constatu, ca tote acelle date erai autentice, fide demne. Asié este, câ­ci mi­­place se nutrescu convicțiunea, câ daca d ministru aru fi fostu in possessiunea unon date contrarie, prin cari se fi potutu balan­tia câtu-si de pucinu macaru autenticitate, dateloru in cestiune, n’ar fi lassatu se­­scape occasiunea d’in mana, pentru a le da pe facla si a-si asigura prin eile si ma multu — victori’a. (Aprobări in stang’a.) Declaru, on. Camera, ca nici iu insu­m n’amu cunoscutu relatiunile Transilvănene Deora-ce inse eu asiu dori, se vedu popo­­rele d’in partile Transilvănene unite cu ma­m’a patria, si de ora-ce eu in legea despre uniunea Transilvaniei nu vedu, decâtu o lit­­era morta, pre câtu timpu poporele Tran­silvaniei, tote in generalu, nu voru fi uniti cu mam’a patria nu numai phisyce, dar s spiritualminte: eu, dîcu, condussu de-acesti instinctu, de-acésta consciintia, de-acést, dorintia, eu da, mi-amu datu ostervel­a si studiedin acelle relatiuni. Numai astfelii potemu fi judecători drepți, incâtu, ori­ci positiune se occupâmu , daca numai ni voimu sé ne abatemu de la principiele le­gei din 48, in proportiune cu relatiunile di atunci, cellu pucinu sé nu creamu unu censi mai impovoratoriu, decâtu acellu­ a creati de legea din 1848. Ceea ce inse m’a indemnatu mai multi spre studiarea acestei cestiuni, este acelli momentu ivitu in commissiunea centrala, cari a datu pre-si­ cumu nascere părerii melle se­parate, si a cărui resolutiune propune înlă­turarea sistemului electoralu basatu pre fu­muri, din legea Transilvanena. On. Camera! Trebue se făcu precar observatiuni asupr’a a doue incidente ca­racteristice. Incidentulu primu, D-loru, este ca eu, de si amu urmaritu cu attentiune des­­baterile si olanurile d’in secţiuni, ba pentri a nu-mi scapa nimicu d’in vedere ami adressatu si întrebări directe mai multori

Next