Federatiunea, august 1874 (Anul 7, nr. 56-62)
1874-08-02 / nr. 56
Siedintia din 11 Iulie 1874. Presiedintele Camerei communica adress’a comitatului Crasnei, relativa la redicarea contributiunei directe, si adress’a comitatului Abauj, care cere a se detrage diurn’a deputatiloru absenti de la dieta. Comissiunea regnicolaria insarcinata cu controlarea detorieloru commune flotante ascerne preliminariulu pre anulu 1875 privitoriu la accoperirea cheltueleloru de manipulatiune a detorieloru flotante. Dupa aceste s’au ascultatu si priimitu opiniunile comisiunei însărcinate cu cerceterea pretitiuniloru pronuntiate asupr’a seriei de petitiuni a 49. La ordinea diliei fiindu apoi desbaterea speciale asupr’a proiectului de legea ellectorala, se deschide continuarea discusiunei asupr’a §-lui 3. Stef. Majoros, continuându-si vorbirea de ieri, termina prin propunerea urmatoriului amendamentu: „puntele a. si b. din § 3 a presentului proiectu de lege se se inlocuesca cu puntele a si b neschimbate din § 2 art. V. allu legei de la 48.“ C. K . 11 a y vorbesce, intre aplausele stângei, contra proiectului guvernului, in care nu vede, decătu o novella nemotivata si nepolitica, indreptata contr’a orasieloru unguresei si petrunsa preste totu de spiritulu reactionariu. De-acea d-sa se tiene mortîsiu de legile da la 48. Aless. C s a nu de declara, că d-sa nu vede in acestur d 'cătu o adeverata jafuire, hotîa de drepturi! (Presiedintele notifica oratorelui, se nu se folosesca de espressiuni de acelle, cari jignescu demnitatea parliamentului). Csanădy respinge not’a presiedintelui, că nepotrivita, din care causa apoi presied, lu indruma la ordine, intre aplausele partidei drepte. — Dupa aceste Csanady sustiene, că acestu projectu de lege n’a potutu sé fia presintatu si supusu aprobarei Camerei, decătu din motivulu, că guvernulu se obtîna o noua si poternic’a fortia, prin care sé se mai tiena la potere. Este adeveratu — dice d. Csanădy — că traimu in epoc’a despoiarei de drepturi, nuse bage bine de seama guvernulu, că asemenea despoiări, asemenea nedreptătîri, in celle din urma voru provocă resbunare din partea poporului nemultiamitu . Al. C s i k y se sentiesce detoriu a declară, că daca on. Camera va primi acestu proiectu de lege, va commite o adeverata revolutiune, contra drepturiloru nationale pentru aceea d-sa nu priimesce §. 3, ci se tiene mortîsiu de puntele a) si b) din §. 2. art. V. allu legei de la 48. A. Dobay siA.Măriăssy de assemenea se declara pentru mentienerea legei de la 48. D. Szilágyi polemisedia cu Mocsáry si Vidliczkay. Em. Ivánka propune urmatoriulu emendamentu: „Dreptulu electoralu compete tuturoru acellor’a, cari platescu o dare directa de 10 fl. afara de contributiunea personala si darea pentru dessarcinarea pamentului; astu-feliu §. 4—8 se se sterga cu totulu din projectu.“ V. Tisza sustiene oppiniunea separata dimpreună cu emandamentele d-loru Teleszky si Molnár. Desky este pentru emandamentulu lui Simonyi. Lud. Dobsa dice, că d-sa in tota vieti’a a fostu si va remane ami cu allu suffragiului universalu, fiindu inse că in casulu de facta acestua nu i se pare realisabilu, apoi se alaturedia pre langa propunerea d-lui Simonyi, care este cea mai apropiata de suffragiulu universalu. Ne mai fiindu alti oratori inscrisi, se pune la votul. 3. si fiindu-că 20 membri ceru votare pre facia, se face appelulu nominalu, din care resulta, că 410 deputaţi rostescu „da“ 124 „ba“ ci 133 suntu absenţi. Astu-feliu presiedintele declara, că Adunarea a primitu §. 3 asi’a, precum l'a redactatu comissiunea centrale. Siedinti’a se redica dupa 2 ore. Tiberiad’a Satumariului 16 Iuliu, 1874. Die Red. Cetindu actele conferintiei preutimei romane gc. d’in archidiaconatulu Satumarianu, publicate in câtiva nni ai „Fed.“ pentru mai buna orientare a celloru interessati, aflai cu caile a face câteva observatiuni la unele puncte d’in memorandulu acellei conferintie,cu atâtu mai vertosu că,iii precum observatu: venderu atâtu in memorandu câtu si in câtiva artielii publicati in „Fed.“ se vaiera mai allessu in contr’a retiparirei (essecutate acum si publicate) prin cottu a unei scheme competentionarie (asta di aere ominose), d’in seclulu trecutu. Observatiunile mai allessu facia de schema le făcu si ca atare, care si altmintrele locuindu aprope de foculariulu cortului, noile velle a trebuitu se studiediu caus’a acest’a, si asié credu—cellu pucinu facia d’aceste observatiuni, — voiu poté tiené contu de crediementulu clerului. Facia de memorandu observu — in genere — numai aceea, cumca acell’a e espressiunea celloru mai sacre dorintie a clerului respectivu, numai in adunarea lui asiu fi doritu ca, lini’a perpendiculara intre „Zenithu“ si „Nadir“-ulu acelluia se fia fostu singuru singurellu synodulu, va se dîca tote punctele din memorandu se fia fostu proaddusse ca affaceri simplemente a synodului (baserica sobornicesca dice si memorandulu); căci dupa a mea modesta opiniune neci unu punctu nu este in acellu memorandu, care n'ar cuprinde chiar numai materialu pentru affacerile synoduluî, ceea ce vomu vedé din observatiunile facia de câteva, deca nu tote punctele din memorandu, — in specie. Caus’a primo-prima a convenirei nostre la Satumare a fostu dar retipărirea si publicarea schemei comp. Olsavszkyane din seclulu trecutu, despre ce in memorandu se face in detaliu amintire in p. 3, unde inculpandu-se că gresitu pasulu cortului pentru retipărirea si publicarea offosa a acellei scheme, si recommenda totu-odata inalteloru consideratiuni archieresci si unu projectu de schema prelucratu pre basea usului de pan’acum, cu aceea explicita dorintia ca, aceea schema se se introducă pre callea ordinariatului, — deca ar’ fi cu potintia, — pentru intrega dieces’a, etc. „A trecutu bab’a cu colacii* domniloru collegi! O justa si binenimerita regulare a proventeloru parochiali numai prin synodu se pote effectuă; da, schem’a e unu contractu bilateralu, „contractus do ut des,“ er’ unu contractu bilateralu fara de astfeliu de întrunire, astadi — candu si miser’a plebs contribuens the domeniu perfectu pre pung’a s’a, — nu se mai pote imagină; căci dupa a mea modesta opiniune clerulu nu si va află argumente neci in consciintia, neci in canone, cari — salvo jure alieno, — se lu indreptatiesca a dispune ecca asie in modu arbitrariu de pung’a altuia. Ordinariatele latine inca si-au transactiunile (conventiuni) in scrissu cu patronii seau credinciosii differiteloru parochii, si aceste contractări la tota visitatiunea districtuala se estammnedia, se face despre eile reportu si deca dupa anumitu timpu devinu defectuose, se intocmescu dupa giurstari, essoperandu-li se de nou aprobarea (acceptarea) reciproca, ect. Da, consensulu mutuu eschide apoi ori ce ingerintia străină, seau ce-i passa p. e. si cottului — volenti enim non fit intaria, deca ici colé pentru anumite funcțiuni basericesci voru solvi credincioșii ori ce summe considerabile, deca la asie ceva prealabilii si de sene s’au deoblegatii? Comitatulu ca giurisdictiune numai atunci suscepe actiunea in ast’a privinti’a, candu ise insinua ceva abusu; ellu cerca atunci actele de dupa cari se potu pretinde summe anumite, si deca acte mai noue correspundietorie tempului (la noi, afara de contractulu Vezendaniloru) nu se afla neci in archivele parochiali, *) le retiparesce si le publica de nou acelle ce le affla seau le are amana , de-aru fi acelle nu de unu seelu, ci de 10 secle. Rosinea deci, că se retiparescu acte de seclulu trecutu, nu ea cortului, căci comitatulu in affacerile nostre interne nu are potere legislativa, ci numai essecutiva, ci e a clerului si poporului respectivu, care hallucinandu intre liberalismulu basericescu orientalu si absolutismulu occidentalu, de atât’a amaru de tempu, cilu pucinu pre acestu terrenu nemicu n’a procedatu... Schema fara synodu asta di dara e — quadratur’a circuli. Mai incolo subsistinti’a precaria a preutiloru etc. ameliorande prin contragerea parochieloru se pote ore effectul fara synodu? Ore parochi’a e pentru preutu, seau preutulu pentru parochia? io asie credu, că nu in multa intaritare psychica ni va constă a da de verbum regens, că adica numai o corporatiune legislativa anumita, unde se fia ambele pani interessate representate, numai unu synodu misstu pote deliberă asie ceva. In memorandu (p. 5.) se cere segregarea competentieloru de pădure preutiesci etc. de celle communali. Asie ceva dupa a mea modesta opiniune si in synodu, unde adica voru fi si resp. commune districtualmente, dar nu comunalmente representate, cu greu se pote essoperă ; aci communele ca corporatiuni autonome, in affacerile loru adm. interne au mana libera, si potu adduce adica statute (condusuri) libere in mânuirea paduriloru in communu seau separatu, intiellegandu-se de sine că, correspundiendu legiloru patriotice despre conservarea paduriloru. Se cere (p. 7.) mai incolo elucrarea unui elaboratu de asociarea invetietoriloru poporali. Ast’a e o cerere superflua. Seau ce ne impedeca pre noi, domniloru collegi, de la asie ceva? Chiar ordinariatulu s’ar bucură d’o astufeliu de întreprindere a nostra. Deci se voimu si vomu poté! Detre celti ce amu fostu adunaţi la Satumare 3/4 ati fostu protopopi, inspectori scolari, barbati zelosi, pre toti ne rogămu, conchiamati-ne! si noi ascultandu vocea pastoriloru buni, coaddunandu-ne, vomu face nu numai statute de associare, ci si insasi associarea stante pede o vomu crea! *) In verva annului trecutu, precandu adica curgeă processulu Tamaianu inca au fostu rogati d’in partea cortului domnii. Lazaru si Kaffka tenerulu se recerce pre rssmulu din Archidiaconu d’in locu, se li arreta seau mai bine se-i lasse a decopiă regulamentulu resp. mai prospetu, si ce au afflatu? au afflatu cerculariulu Ven. Ord. Oradanu de dtulu 910 - 1872, nnulu 928, unde in urmarea ordinatiuniloru mai innalte suntemu avisati prin guv. diec. la observarea schemei Olsovszkyane. Sortea instituteloru nostre (nr. 89) e mai bine cunnoscuta decâtu se mai arretu lips’a intrunirei clerului si poporului in synodu, spre a concurge ,viribus unitis“ spre imbunatatîrea sortai acellorua. Gymnasiulu de Beiusiu, uniculu parnassu romanu in Ungaria, are crânceni contrari nu numai intre străini, ci i-are ellu si unde n’ar visă omulu , synodulu ar’ sbiciulă, ar scote greerusii si d’in capatinele unoru decrepiţi că aceştia. Clerulu nostru teneru ruptu de la sinulu maicei ce l’a laptatu se cresce in institute străine, intre batujocoritorii nationalitatii si in unele locuri prob. dolor chiar predatineloru nostre basericesci, se cresce in locuri unde nu se pote familiarisă cu cultulu nostru ddiescu, nu cu typicu, nu cu nimica. Typograhi’a (p. 10) infiintianda cu concursulu capiloru basericesci numai in synodu se pote effectuă, caci acelle casse se castiga si sustienu de parochiani, dreptu-ce ei inca suntu competenti a decide in privinti’a manuirei baniloru castigati prin sudorea seau liberalitatea loru. Regularea provisiunei veduveloru si orfaniloru preutiesci precumu si concursulu pentru parochiele satumariane din fond. diec. destinatu pentru acestu scopu (?), deca in acellu fondu au parte si obolii noștri, numai in synodu se pote essoperă, căci dreptatea aduce cu sine, ca din datorintia se se nasca tandem aliquandu si dreptu (ius), mai vertosu in ambitulu basericei, carea e, immaculata magistra precumu a detorintieloru asie si a drepturiloru: „propter officium datur etiam beneficium.“ Prelaţii, corifeii libertăţii consciintiei si eminaminte a celloru cetatienesci, voru sei dă afrontu mai alessu pre tempulu introducem matrimoniului civilu seau mai bine judanescu, unoru argaţi impudenti, cari nepotendu la tempulu su restornă tronul, ne denuncia acum pre noi de restomatori de tronu, se incerca a ii profană cu mani sacrilege sanctuariulu libertăţii consciintiei, acestui ornamentu cascigatu de la insu d Ddieu, in care insusi „Caesar juris potest habere nihil.“ Alimentrele synodulu, ca corporatiune (precum fecera episcopii Germaniei) potu studia d’a moruntulu si se potu enunda la tempulu seu asupr’a tienutei facia cu statulu. Deci: Synodu, Synodu si era si Synodu! Cord’a preintinsa a regularei referintieloru intre baserica si statu inca i-demanda clerului a se constitui acum ori neci odata in „acie bene ordinată,“ că nu cumva rumpendu-se cord’a se se affle cu ea ciuntata chiaru pre langa unghi. Synodulu e uniculu remediu in contra toturoru raneloru infipte pre corpulu basericei nostre. Synodul esclama clerulu din tote anghiurile diecesei nostre, si precum se vede d’in memorandu, clerulu — exceptis pre desiderantibus, — si cunnosce missiunea sa, cunnosce adeea tempulu supremu, d’a se constitui cu capulu seu si cu credincioșii sei mireni in phallanga bine disciplinata, că pre candu va sună or’a 12 sé se afle pentru lupta pregatita ! Asie se si fia! Cicariu. I goricu contra tesstului comiss, centrale. — D-sa constata, că daca Camera va adopta acestu porectu de lege acum’a, cu 26 ani in urma dupa 48, atunci va fi evidenta, că reactiunea era si a occupatu terenulu. D-sa propune a se modifică puntulu a) din acestu § astu-feliu: „se bucura de dreptulu electoralu si acei possessori de casa, cari provisoriu suntu scutiti de povor’a contributiunei.“ Contele L. Huniadevice, că locuitorii seraci ai orasieloru suntu cunoscuți generalmente suptu numirea de proletari si fiindu-că d-sa inca aproba proverbulu francesu „le suffrage universele parle peu, mais mente toujours“ (suffragiulu universalu vorbesce pucinu si pururea mintiesce), apoi en grand seigneur declara, că d-sa nu vre se accorde suffragiu acestui proletariatu. B. St. Kemény se declara pentru oppiniunea separata, cu orecare neînsemnata deosebire. L. Mocsáry si mentîne categoricu convicțiunea, că aceasta lege micsipredia in modu forte jicnitoriu numerulu al legatoriloru si din aceasta causa se alaturedia pre langa propunerea d-lui Simonyi. Körmendy ascerne urmatoriulu projectu de resolutiune: „Camera se insarcinedie pre comiss. centrale, cu aceea, delaturandu tote conditiunile actuale din § 3, se lu prelucredie din nou, in conformitate cu dreptulu ellectoralu lasatu numai pre condicele de contributiune, pre care apoi se-lu presinte din nou Camerei inca in decursulu desbaterei proiectului legei ellectorale.“ Teleszky propune unu emandamentu, că dupa puntulu a) din acestul se se puna supt litter’a b) urmatoriulu puntu: „dreptu ellectoralu au toti acei proprietari de casa, cari platescu contributiune dupa unu venitu curatu de 16 fl.“ G. Molnar este pentru oppiniunea separata a minorității. Stef. Majoros nu este applecatu a primi nici redactarea comiss. centrale, nici oppiniunea separata, ci doresce, că se se menționa intacta censulu fumuriloru din 48. Siedinti’a se ridica la 2 ore dupa amedi. 514 lacta est alea. In Nr. 35. „Federat.“ s’a volburatu prin aeru cătra ceriuri una sageta de salva (Arcum intensio, etc.) salutare fratiesca pentru vener cleru Oradanu adunatu in conferinti’a Satumariana, redicatu la vietia din lassitatea fotala; sageta din castrele autonomice, de la murii Accldului; si lucru de minune, la salutarea nostra tota falang’a opportunistiloru se allarmedia, si se cuprinde de frica panica. Precum in tumulturi omenii si perdu mintile, era acum frica *) consiliariulu cellu mai reu, chiaru asie capeteniele Codrului pre semne si facu de capu , atât’a de ajunsu ca de la Supurani prin totu Codrulu ferbere mare pana in Somesiu. La rondulu antâiu Codreanulu M., cu man’a drepta redica trei degete in susu se conjure intelleginti’a romana pentru un’a causi santa — caus’a gimnasiului de Seini — s totu cu aceeasi mana cu acellesi degete, ir *) Ceremu indulgintia, fric’a se va esplică de sine mai la văile.