Flacăra Iaşului, aprilie 1955 (Anul 11, nr. 2674-2699)
1955-04-01 / nr. 2674
W PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIţt. VA 7 7^ ^ FBSaa! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI Şl AL SFATULUI POPUIAR REGIONAL ANUL X, Nr. 2674__________VINERI 1 APRILIE 1956________14 PAGINI 20 BANI In Inferioru! ziarului: 's* Cultura — bun al maselor în tării ne democraţie populară. (pag. 2-a) — Pentru îmbunătăţirea muncii Asigurărilor de Stat în regiunea Iaşi. (pag. 2-a) — Să sprijinim dezvoltarea brigăzilor artistice de agitaţie. (pag. 2-a) — VIAŢA DE PARTID — Pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii. — Pe marginea conferinţei de partid de la Atelierele C. F. R. „Ilie Pintilie”. Toată atenţia încheierii în bune condiţiuni a învăţămintului de partid la sate. Organizaţia de bază de la gospodăria colectivă Bălţaţi nu se ocupă de conducerea cursului seral. (pag. 3-a) — Din activitatea cooperativelor săteşti. (pag. 3-a) — Ședința subcomitetului Comisiei ONU pentru dezarmare. pag. 4-a — Pregătiri în vederea celei de a 10-a aniversări a eliberării R. Cehoslovace. pag. 4-a — Manevrele maniacilor atomici sunt sortite eșecului. pag. 4-a — Lucrările Consiliului de Securitate. (pag. 4-a) — Mesajul de salut adresat poporului francez de Adunarea Naţională a R. D. Vietnam. (pag. 4-a) Pentru slăbirea încordării internaționale, pentru consolidarea păcii • Zilnic, sosesc din lumea întreagă telegrame de presă care vestesc creșterea necontenită a luptei popoarelor pentru zădărnicirea urzelilor maniacilor atomici, pentru consolidarea păcii. Pretutindeni, Apelul Consiliului Mondial al Păcii pentru interzicerea armelor de exterminare în masă se bucură de un sprijin activ; pretutindeni pe glob cercuri largi ale opiniei publice se pronunţă cu hotărîre pentru relaţii normale intre state, pentru rezolvarea problemelor internaţionale pe calea tratativelor paşnice. In această luptă noblă, la care este astăzi angajată omenirea, politica externă de pace a Uniunii Sovietice şi a ţărilor întregului lagăr al democraţiei şi socialismului constituie un luminos far. Fie că este vorba de rezolvarea problemei realizării unui acord cu privire la interzicerea armei atomice şi la reducerea armamentelor, fie că este vorba de problema reglementării pe baze paşnice şi democrate a problemei germane, de rezolvarea grabnică a problemei tratatului de stat cu Austria sau de reglementarea situaţiei încordate ce s-a creat în Extremul Orient—în urma acţiunilor provocatoare ale imperialiştilor americani în regiunea Taiwan —, poziţia Uniunii Sovietice a fost şi este nedezminţită: ea se contopeşte cu interesele majore ale popoarelor. In această direcţie un nou însemnat aport la cauza colaborării internaţionale paşnice îl constituie răspunsul dat recent de N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al URSS, la întrebarea corespondentului agenţiei Tass. ,,Guvernul sovietic — a precizat tovarăşul N. A. Bulganin — ca şi înainte, are o atitudine pozitivă faţă de ideea unei conferinţe a marilor puteri exprimată de preşedintele SUA, dacă se are în vedere o conferinţă care să contribuie la micşorarea încordării în relaţiile internaţionale. In această ordine de idei se poate menţiona în primul rînd faptul că guvernul sovietic a şi făcut propunerea de a se convoca într-un viitor apropiat o conferinţă a celor patru puteri, la care ar putea fi rezolvată problema privitoare la tratatul de stat cu Austria’’. Promovînd cu consecvenţă ideea reglementării problemelor internaţionale numai prin tratative şi respectînd cu strictele acordurile internaţionale încheiate, Uniunea Sovietică, R. P. Chineză şi ţările de democraţie populară pun la baza politicii lor externe principiul coexistenţei paşnice între ţări cu sisteme sociale diferite. Această politică sănătoasă in relaţiile internaţionale, — care şi-a cîştigat încrederea şi sprijinul larg al opiniei publice — se întemeiază pe faptul că, coexistenţa celor două sisteme economice şi sociale — socialist şi capitalist - este un rezultat firesc al dezvoltării omenirii, că ea reprezintă o întreagă perioadă istorică din viaţa popoarelor. Coexistenţa paşnică şi spiritul tratativelor duc la micşorarea încordării în relaţiile internaţionale, la soluţionarea Utililor existente între ţări. De aceea, în declaraţia adoptată la 9 februarie — sprijinită cu căldură de parlamentele unor ţări — Sovietul Suprem a declarat: „Este necesar ca relaţiile dintre state să se bazeze pe principiile egalităţii, neamestecului în facerile interne, neagresiunii şi renunţării la încercările de încălcare a integrităţii te- ^ ■itoriale a altor state, pe principiul res-rectării suveranităţii şi independenţei na pionale”. * Popoarele lumii îşi dau bine seama că rmpl carea scrupuloasă a acestor principii— care sunt deja respectate şi în relaţiile dinre marile puteri asiatice: R.P. Chineză, India şi Birmania — poate asigura coexisnenţa paşnică a statelor. De aceea, — fiindcă îşi văd oglindite propriile lor năuinţi de pace — popoarele din întreaga lume sprijină în unanimitate, cu încredere, eforturile pe care le depun URSS şi ţările de democraţie populară în direcţia găsirii soluţiilor echitabile care să ducă la micşoarea tensiunii internaţionale. 1. Declaraţia preşedintelui Consiliului de ţiiniştri al U.R.S.S., — important docu- bi lent al politicii externe de pace a statu- clui sovietic— a găsit un larg răsunet pre- ^ utindeni, în rînduriîe opiniei publice. Zia- rul „Journal de Dimanche“, de pildă, araţii că declaraţia şefului guvernului sovie- fatic „reprezintă un eveniment nou şi foar important în căutarea unei posibilităţi înţelegere între Răsărit şi Apus“, iar genţia United Press subliniază că: „Atuala acţiune sovietică este interpretată o dovadă concretă a năzuinţei guvernul de la Moscova de a slăbi încordarea intenaţională“. Nu este însă mai puţin adevărat faptul că s-au şi găsit în occident serie de răuintenţionaţi care, încercînd s denatureze sensul răspunsului dat de N. Bulganin tremură de spaimă la perspectva unei conferinţe între marile puteri. Sît aceeaşi reprezentanţi ai cercurilor monopoliste agresive care întreţin psihoza războiului atomic, care duc o politică de ameninţări şi incită la agresiuni. Sunt reprezentanţii aceloraşi forţe imperialiste agresive care, la şedinţele subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare se eschivează de la examinarea măsurilor în vederea reducerii armamentelor şi interziceri armelor atomică şi cu hidrogen, care grăbesc repunerea pe picioare a Wehrmacntului nazist, care cotropesc Taiwanul, care cultivă spiritul forţei şi şantajului în practica relaţiilor internaţionale. împotriva acestor propagatori ai războiului, care înveninează atmosfera internaţională, se ridică zidul puternic al popoarelor lumii vital interesate în menţinerea şi consolidarea păcii. Pe bună dreptate a subliniat cunoscutul savant Fr. Joliot-Curie — în cadrul convorbirii avute cu corespondenţii de la Paris ai ziarului „Pravda" — că lupta împotriva reînvierii militarismului german şi a pregătirii războiului atomic este o chestiune de onoare pentru toţi oamenii de bună credinţă. Intr-adevăr, în toate ţările Europei creşte împotrivirea maselor faţă de planurile imperialiste privitoare la reînarmarea Germaniei apusene, pretutindeni pe gled propunerile concrete sovietice pentru înfăptuirea dezarmării şi pentru interzicerea armelor atomică şi cu hidrogen sunt sprijinite activ de opinia publică. Savanţi cu renume mondial din Anglia şi S.U.A. se pronunţă pentru interzicerea armelor atomice; personalităţi de diferite concepţii politice din occident cer tratative între marile puteri pentru reglementarea problemelor internaţionale. Apropiata conferinţă de la Bandung a ţărilor Asiei şi Africii ilustrează felul cum ideile sănătoase ale colaborării rodnice între state pot fi extinse în importante regiuni ale lumii. Popoarele cer de aceea aplicarea cu conştiinciozitate în relaţiile internaţionale a principiului rezolvării problemelor litigioase numai pe calea tratativelor paşnice. In nobila luptă pentru pace şi colaborare internaţională, trăinicia şi unitatea indisolubilă a lagărului păcii, democraţiei şi socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică şi R.P. Chineză reprezintă un scut sigur. Gigantica forţă economică, umană şi militară a acestor ţări este un avertisment pentru acei care se joacă cu focul şi atentează la pacea şi libertatea popoarelor. Conferinţa de la Moscova a ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa a demonstrat deplina unitate de vederi a ţărilor lagărului păcii şi democraţiei, hotărîrea lor neclintită de a bara drumul maniacilor atomici, de a apăra pacea popoarelor. Poporul român, care şi-a spus din nou cuvîntul răspicat de pace, semnînd Apelul Consiliului Mondial al Păcii, luptă alături de întreaga omenire pentru triumful spiritului tratativelor în viaţa internaţională. De aceea, el salută cu însufleţire şi sprijină cu căldură răspunsul lui NA. Bulganina întrebarea puşi de corespondentul agentei TASS — în care vede sintetizată poitica externă paşnică a Statului Sovietic c e se împleteşte cu năzuinţa unanimă de tacă a popoarelor. Prin întreaga sa muncă creatoare şi enuziastă pe şantiere, în fabrici, pe ogoare, laboratoare, poporul nostru exprimă prin acte voința sa nastirhită d» „•'-»'■“ Deschiderea celei de a lll-a sesiuni a cercurilor ştiinţifice studenţeşti de la institutul Politehnic Mîine la orele 17, în Aula festivă a Instiutului. Politehnic va avea loc deschideea celei de a IlI-a sesiuni a cercurilor ştiinţifice studenţeşti din cadrul acestui institut. Cuvîntul de deschidere va fi rostit de prof. univ. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului Politehnic, după care va urma un referat asupra muncii cercurilor ştiinţifice prezentat de tov. Gh. Alexa. Sesiunea constituie un minunat prilej de trecere în revistă a activităţii rodnice depuse de tineretul studios pe tărîmul cercetărilor ştiinţifice. Lucrări ca: „Studiul posibilităţilor de reducere a consumului specific de energie electrică în întreprinderea „Victoria” Iaşi, prezentat de un colectiv de studenţi de la Facultatea de Electrotehnică, „Contribuţii la studiul acţiunii substanţelor tensio-active asupra mortarelor şi betoanelor“, „Contribuţii la studiul silicocalcarelor”, precum şi alte lucrări ale studenţilor facultăţilor de construcţii, chimie industrială şi mecanică dovedesc strînsa legătură cu practica, dorinţa de a veni în sprijinul construirii socialismului. Lucrările sesiunii se vor desfăşura în zilele de 2 şi 3 aprilie. In cursul lunii martie, muncitorii trui Iaşi din secţia mecanică a sectorului uzină a Atelierelor CFR „Ilie Pintilie” au fost la înălţimea sarcinilor. Contribuţia adusă producţiei Atelierelor s-a dovedit a fi destul de preţioasă, ei dobîndind serie de succese frumoase în cinstea zilei de 1 Mai. Astfel, echipa fruntaşă de electricieni formată din tovarăşii Vasile Cheptu, Petru Bejenaru şi Gheorghe Cerdarof, planificîndu-şi timpul în mod judicios a reuşit să recondiţioneze tablourile de forţi şi lumină din mai multe secţii, printr care turnătoria, cazangeria, sudura, rotăria şi altele. Căutînd încă de la început să realizeze cît mai multe recondiţionări în avantajul întreprinderii, echipa de electricieni a folosit în acest scop 6 la sută din materialele vechi recuperaţi ca: hebluri, legături, plăci de marmoră, discuri, piuliţe, cablu şi alte asemenea materiale. Prin aplicarea metodelor avansate Sarcini sporite revin în cursul ultimului an al cincinalului muncitorilor şi tehnicienilor de la Atelierele de reparaţii auto. E de ajuns să amintim că în anul 1955 sarcinile de plan afectate întreprinderii au crescut cu aproape 40 la sută. Realizarea acestui spor de producţie este condiţionată de o mai bună organizare a muncii, de folosirea în cadrul acesteia a experienţei avansate. Tînărul strungar Vasie Vasiliu, de pildă, care lucrează la un strung nou „Iosif Rangheţ”, foloseşte în munca sa metoda sovietică Voroşin- El îşi organizează bine locul de muncă şi-şi îngrijeşte cu dragoste maşina. Aşa se explică faptul că a reuşit ca în cinstea zilei de 1 Mai să-şi depăşească sarcinile de plan ce-i reveneau cu 50 la sută. Acelaşi rezultat frumos l-a obţinut şi strungarul Constantin Herţeanu, care-şi depăşeşte normele cu 30 - 35 procente. Succesele dobîndite de către strungari prin aplicarea metodei sovietice Voroşin au îndemnat şi pe alţi muncitori să aplice pe scară largă această metodă avansată. Mecanicul auto Vasile Seienhofer a reuşit datorită acestui fapt să realizeze 30-40 procente peste prevederile planului. Şi problema calificării de noi cadre stă în centrul preocupărilor colectivului întreprinderii. Pentru atingerea acestui scop s-a trecut la aplicarea metodei sovietice Cotlear, calificîndu-se la locul de muncă 35 muncitori în diferite meserii. Printre aceştia se numără şi tinerii Constantin Ailenei din Coarnele Caprei şi Grigore Baraneschi, care-şi dau toată silinţa pentru a-şi însuşi în cit mai scurt timp tainele meseriei. Munca avîntată a muncitorilor a adus întreprinderii un spor de producţie de 11 la sută faţă de perioada corespunzăoare a anului trecut. IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Să lărgim întrecerea socialistă şi patriotică le adeilordimins,e Angajamentele mecanizatorilor Chemarea la întrecere în cinstea zilei de 1 Mai, lansată de Către muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la S. M. T. Frumuşica, raionul Hirlău, a fost primită cu multă insufleţire de către mecanizatorii de la S. M. T. Roman, întruniţi în şedinţă de producţie, ei şi-au luat angajamentul să reducă preţul de cost de fiecare hantru faţă de cel planificat cu 5 la sută, să depăşească planul de producţie anual cu 5 la sută, iar la lucrările specifice ca : semănat, prăşit, secerat, dezmiriştit şi desţelenit cu 2 la sută. In acelaşi timp, ei s-au angajat ca prin aplicarea metodelor agrotehnice şi datorită îndrumărilor date de tehnicienii agronomi ai staţiunii să realizeze în gospodăriile colective şi întovărăşirile deservite un spor de producţie de 15 la sută faţă de cea planificată. Pentru ducerea la îndeplinire a acestor angajamente, colectivul de muncă şi comitetul de întreprindere vor lua măsuri tehnico-organizatorice de a crea condiţiile necesare pentru aplicarea metodei graficului orar la 12 tractoare şi de a asigura aprovizionarea cu carburanţi, piese de schimb şi altele. * * * Angajamente asemănătoare in cinstea zilei de 1 Mai şi-au luat şi mecanizatorii de la S. M. T. Negreşti. Astfel, Gheorghe Moisă s-a angajat în numele brigăzii sale să depăşească planul de producţie cu 79 hantri, să economisească piese de schimb in valoare de 190 lei şi carburanţi de 180 lei, să predea pentru regenerare 150 litri ulei ars, şi să facă lucrări de calitate astfel incit să se obţină o producţie medie de pe fiecare hectar lucrat de brigada sa de 2100 kg. porumb. Angajamente asemănătoare şi-au luat şi tractoriştii din brigada a VIII-a condusă de tov. Ştefan Mocănaşu. Mecanizatorii staţiunii s-au angajat să depăşească planul de producţie în campania de primăvară cu 416 hantri, să realizeze economii de piese în valoare de 1835 lei, să economisească 2785 litri carburanţi şi să reducă preţul de cost pe hectar cu 1 la sută. ★ * * In cinstea zilei de 1 Mai tractoriştii de la S. M. T. Vlădeni, s-au angajat şi ei să aplice metoda graficului orar la 6 tractoare, să îndeplinească planul pe feluri de lucrări cu 100 la sută, să realizeze economie de piese de 6 la sută, iar de carburanţi de 9 la sută. Ei vor însămînţa la gospodăriile colective şi întovărăşirile deservite in rînduri dese 10 hectare din culturile cerealiere şi 10 hectare porumb în cuiburi aşezate în pătrat. In acelaşi timp, s-au angajat să execute lucrările pe urgenţe şi epocile optime de însămînţare. * # # Zilele trecute s-au întrunit în cadrul unei adunări festive muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la gospodăria agricolă de stat din Hălăuceşti, raionul Paşcani, care după ce au analizat temeinic posibilităţile existente în vederea obţinerii unei producţii cit mai îmbelşugate, in cinstea zilei solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, 1 Mai, şi-au luat ca angajamente: să depăşească planul de producţie anual pe gospodărie cu 5 la sută, să depăşească planul pe sortimente cu 5 la sută în sectorul culturilor de cîmp, cu 10 la sută în sectorul horticol, cu 5 la sută în sectorul pomicol, iar în sectorul întreprinderii anexe cu 5 la sută. Ei s-au mai angajat ce prin buna întreţinere a culturilor după regulile agrotehnice să obţină in medie la hectar 2500 kg. grîu în Ioc de 1700 kgr. planificat, 3000 tg orz, 2500 kg. porumb boabe, 1800 kg. ovăz şi 30.000 kg. sfeclă de zahăr, îndrumaţi de către organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere, muncitorii acestei gospodării au trecut la aplicarea în viaţă a angajamentelor luate. Mîndria întreprinderii De cînd s-au angajat să sprijine prin munca lor îndeplinirea angajamentelor luate de întreaga întreprindere în cinstea zilei de 1 Mai, muncitoarele din brigada tov. Maria Vechiu de la fabrica „Victoria“ şi-au organizat mai bine producţia. Muncitoarele care compun brigada se ajută în muncă. Buna folosire a timpului de lucru, precum şi îngrijirea cu dragoste a maşinilor, a adus acestor 20 brigadiere succese de seamă în producţie. Ele au produs de la luarea angajamentelor, aproape 100 metri ţesături peste prevederile planului. Bine au muncit ţesătoarele fruntaşe Natalia Borcea şi Eufrosina Ciobanu, dînd peste prevederile planului cîte 400 metri ţesături de bună calitate. La fel, Aglaia Buiceanu şi Valeria Panait care au produs cîte 300 metri ţesături peste plan. Succese de seamă au realizat şi filatoarele întreprinderii. La loc de frunte se situiază tovarăşa Sanda Bălănuţă, care a dat peste prevederile planului 110 kg fire de bună calitate, Maria Fisticeanu cu o depăşire de 80 kg. şi Florica Iosub cu 60 kg. fire peste plan. Merită a fi subliniat şi succesul tov. Ana Săvescu, care a produs cu 600 kg. mai mult semitort decît prevedea planul. Asemenea muncitori constituie pe drept cuvînt, mîndria întrerinderii. ----De cîteva zile, prin curtea gospodăriei a- agricole colective „21 Decembrie’’ din Hărăpăşeşti, raionul Tg. Frumos, se văd mai puţini colectivişti trebăluind. Acum ei şi-au îndreptat atenţia către munciile agricole din ’ cîmp. Intensificînd întrecerea socialistă in cinstea zilei de 1 Mai colectiviştii obţin însemnate succese în muncile agricole. De pildă, ei au reuşit să-şi condiţioneze întreaga cantitate de seminţe, au schimbat pe I cele necorespunzătoare şi au însămînţat suprafaţa de 6,50 hectare cu orz, 6 hectare cu mazăre. In adunarea generală a colectiviştilor care a avut loc recent s-a luat hotărîrea să se însămînţeze 30 hectare porumb în cuiburi aşezate în pătrat şi să se desţelenească suprafaţa de 20 hectare ION MIRONEŢ corespondent Iniţiativa grădinarilor din Vetrişoaia Răspunzînd comunicatului Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, privitor la ultimile pregătiri în vederea asigurării succesului deplin în muncile de primăvară, cultivatorii de zarzavaturi de pe teritoriul comunei Vetrişoaia, raionul Huşi, şi-au pregătit din vreme terenurile şi seminţele necesare. In prezent, muncile din grădinile de zarzavaturi se desfăşoară cu avînt, pe o suprafaţă de 121,47 ha. Fruntaşi îrn a» ceste muncî sînt grădinarii Dumitru Ciupban, Gheorghe Ciobotaru, Dumitru Ciobotaru şi Stelică Blesneac. Aceşti grădinari au chemat la întreceri patriotică toţi grădinarii din cuprinsul raionului Huşi, avînd ca obiective însămînţarea grădinilor de zarzavat la timpul potrivit, îngrijirea culturilor în cele mai bune condiţii prin aplicarea tuturor minimelor agrotehnice. De asemenea ei s-au angajat să mărească producţia de zarzavat şi să o livreze în termenii contractaţi unităţilor socialiste.• AMBRONO THEODOR corespondent iarovizează cartofii timpurii Aplicarea metodelor înaintate în vederea obţinerii unei recolte sporite la hectar I intrat în centrul preocupării ţăranilor muncitori din comuna Hălăuceşti raionul Paşcani. Numai în curs de 2 zile , bună parte din ţăranii muncitori şi au nsămînţat orzul şi ovăzul. O preocupare de seamă a ţăranilor muncitori este şi aceea a sporirii producţiei de artofi. In urma muncii de lămurire dusă e către tehniciană agronomă Alexandrina Matei, ţăranii muncitori au început să alice unele metode înaintate. Astfel, tăinul muncitor Mihai Blăjuţ a pus în lăzi iarovizare peste 400 kg. cartofi, ca şiheorghe Andrieş. Aceleaşi lucrări au fost şi Mihai M. Antonică, Mihai D.. Mit că alţii. In comuna Hălăuceşti, peste 100 ţărani uncitori şi-au pus la iarovizat cartofi npurii. VASIIG GRIGORAŞ corespondent MUNCĂ SPORNICĂ PE OGOARELE VULTUREŞTENILOR îndemnul deputatului Intre ţăranii muncitori din satele Buhăieştilor s-a pornit o avîntată întrecere patriotică. — Comuna noastră să termine prima insămînţările pe întreg raionul Negreşti, era îndemnul pe care comuniştii şi deputaţii îl adresau celorlalţi ţărani muncitori. — Iar noi, vucureştenii ne luăm la întrecere cu celelalte sate din comună, a fost cuvîntul deputatului Toader Pînzaru. Ceilalţi au primit întrecerea. Apoi Toader Pînzaru, Mărioara Ignat şi alţi deputaţi au poposit la toate casele din Vultureşti şi s-au sfătuit cu oamenii. Seara, la căminul cultural, tot despre însămînţări a fost vorba. Şi în seara aceea cu toţii au plecat mai devreme către casele lor... Abia răsunase peste sat cel de al treilea cîntat al cocoşilor, cînd prin ogrăzi se porni forfota. Oamenii urcau plugurile în care, adăugau nutreţul pentru vite şi apoi o porneau către ogoare. Pe uliţele satului alte care aveau acelaşi drum. In şesul Bîrladului ceţurile nopţii mai stăruiau încă asemeni unui văl alburiu, de nepătruns. Carele părăseau drumul unul cîte unul şi se îndreptau spre ogoare. Oameni şi care se pierdeau în ceaţa densă. Toader Pînzaru trase carul la marginea ogorului şi coborî plugul. Apoi prinse boii la tînjală, scuipă în palme şi apurind zdravăn coarnele plugului înfipse fierul în pămînt. Prima brazdă înscrise o dungă neagră de-a lungul ogorului. Apoi alte brazde şi altele... Toader Pînzaru opri boii, se îndreptă din şale, şi sorbi aerul în piept cu nesaţ. Privirea îi alunecă de-a lungul şesului. Zeci de pluguri trăgeau brazde adînci, de nădejde, pentru belşugul recoltei viitoare. Cei doi grădinari fruntaşi Jenică Roşu este cunoscut în Vultureşti şi în toată comuna ca un bun grădinar. Şi dacă se nimereşte să-l intilneşti pe vreo uliţă a satului, apoi ai prilejul să te convingi singur că aşa e. Şi aceasta pentru că oricum ai da-o şi ai întoarce-o, Jănică Roşu nu te lasă pînă ce nu mergi ca să-i vizitezi răsadniţa şi grădina. Acum, primăvara, cu răsadniţa se mîndreşte îndeosebi. Sub zecile de ochiuri ale geamurilor cresc la căldură şi lumină felurite şi felurite răsaduri. Şi dacă ai fost pe la Jănică Roşu şi i-ai vizitat răsadniţa, apoi ar fi, cu mare supărare dacă n-ai trece şi pe la vecinul său loan Bulimac, grădinar la fel de vestit prin aceste părţi. Amîndoi au fost de altfel la consfătuirea fruntaşilor în producţie din raion. Au avut multe de învăţat acolo. In afară de asta, loan Bulimac a găsit un alt izvor nesecat de învăţăminte : cărţile şi broşurile. De pe urma învăţămintelor de la consfătuire şi a celor din cărţi a deprins şi să cultive mai bine grădina. Pentru prima oară de cînd îi grădinar a pus anul acesta sărmînţa în culturi nutritive. Plantele au crescut mari şi viguroase de ţi-i mai tare dragul să le priveşti. loan Bulimac a hotărît ca şi la cultu, file de cîmp să dobîndească recolte frumoase. Ajutor frăţesc Mare a fost bucuria celor din Vultureşti cînd pe tăpşanul de la marginea satului au poposit cele 4 tractoare şi vagonul de dormit ale unei brigăzi de mecanizatori de la S.M.T. Negreşti. Ce-i drept, unii se mai îndoiau de folosul pe care-l aduce arătura cu tractorul. Printre aceştia a fost şi Ştefan Năsuiescu. Nu l-a îndemnat inima să are la început decît 30 de ani cu tractorul. A văzut apoi că băieţii au făcut arătură bună, cum n-a mai fost arat niciodată ogorul său, şi a cerut să i se mai are 80 de ani. La fel au făcut Vasile Bulgaru, Toader Ignat, Vasile Bărbosu şi alţii. Intr-una din dimineţile trecute, cînd tractoarele tocmai porneau către ogoarele ţăranilor muncitori, cîţiva oameni se apropiau de vagonul dormitor. Printre ei era şi moş Costache Ciubotaru, am trecut către al 70-lea an al vieţii, Octav Topor şi Vasile Sima, care aveau ogoare alăturate, dincolo de apa Bîrladului. — Ce vînt vă aduce pe la noi, tovarăşi ? îl întrebă şeful de brigadă Gheorghe Oprea. — Apoi de, ne aduce vînt bun, vînt de primăvară, vorbi cel dintîi moș Costache Ciubotaru. — E vorba de arătură, adăugă spre lămurire Octav Topor. — Păi n-aveți nici o grijă că vom arata toţi cei cu care am contractat, spuse şeful de brigadă, prefăcindu-se a nu şti că moș Costache şi ceilalți nu încheiaseră contract. Oamenii se posomoriră. — Tocmai aici e buba: noi n-am încheiat contract. Nu ne-am trezit la timp... Sintem vreo 13 cu ogoarele la un loc, peste apa Bîrladului. — Și tare ar fi fost bine să fie arat cu S.M.T.-ul — Arătură bună cum nu s-a mai pomenit pe aceste locuri. Ce zici moș Costache ? — Ce să zic? Nu ne-am trezit la timp. De-acum nu mai putem face nimic. — Ba se mai poate face ceva, se amestecă iarăşi șeful brigăzii. — Să împrumutăm plugurile de la alţii. — Ba deloc. Mîine dimineaţă vă arăm ogoarele. — Cum aşa ? Fără contract ? — Fără contract şi din toată inima. Că doar n-o să vă lăsăm cînd sînteţi în nevoie. Moş Costache şi ceilalţi se înseninară la faţă. — Atunci bate palma colea. Aista înţeleg şi eu că-i adevărat ajutor frăţesc. — Păi numai aşa va fi belşug în ţară, moş Costache. In curînd prinseră a se auzi motoarele tractoarelor care începeau o nouă zi de muncă pe ogoarele celor din Vulturești. ’ * ION DRAGAN •