Flacăra Iaşului, august 1959 (Anul 15, nr. 4017-4041)
1959-08-01 / nr. 4017
Paf. 2*1 Călătorie în anul 1965 "Imaginează-ţi, cititorule, că te afli la Moscova în anul 1963 ţi că eşti invitat să faci o excursie în direcţia Oceanului Pacific. Te sfătuiesc să nu renunţi la o asemenea excursie, chiar dacă eşti foarte ocupat. Căci nu-ţi va răpi mult timp: magistrala Moscova Vladivostok, cu o lungime de peste 9000 km., este integral electrificată. Expresul nostru va face în medie 120-150 km. pe oră, ţi în mai puţin de 72 de ore vom ajunge la destinaţie. In urmă cu 7 ani o asemenea călătorie dura nouă zile şi nopţi... .. .Moscova a rămas mult în urmă, totuşi peisajul industrial nu se schimbă. Pe lingă ferestre gonesc coşuri de fabrici şi uzine, stilpii liniilor electrice. Ceva este totuşi straniu coşurile nu fumegă, cerul deasupra oraşelor este de un albastru pur. Care-i explicaţia ? Da, fumul, acest flagel al centrelor industriale, este aproape imperceptibil. Majoritatea întreprinderilor folosesc numai motoare electrice. Celelalte folosesc gaze (a căror extracţie a crescut de 5 ori) şi păcură. In ţară se produc anual peste 500 miliarde kWh de energie electrică, ceea ce este suficient pentru electrificarea complectă a oraşelor şi satelor. In compartimentul vecin călătoresc nişte geologi, patru tineri şi două tinere, absolvenţi recenţi ai unui institut şi sunt doar o picătură din oceanul celor 2.300.000 de specialişti care au terminat institutele de învăţămînt superior în perioada 1959-1965. Tinerii geologi au fost repartizaţi să lucreze în Iakutia, unul din cele mai mari centre din lume de extracţie a diamantelor. Ei au sarcina să evalueze rezervele de minereu pentru combinatul metalurgic care se construieşte aici. Ce tineret cult, plin de viaţă, robust ! Se discută despre prieteni, despre colegii de institut şi despre colegii mai vechi. Toţi s-au răspîndit prin întreaga ţară. De lucru este mult Industria şi-a dublat aproape producţia. In ultimii.. 7 ani au fost date în exploatare peste 12.000 de întreprinderi şi construcţii. In cele 50 de întreprinderi experimentale s-a realizat automatizarea complexă a producţiei. Maşinile fabrică producţia, o ambalează şi expediază. Alte maşini supraveghează ca această muncă să se desfăşoare fără întreruperi. O maşină care s-a defectat este îndepărtată în mod automat din linia de producţie în flux, iar in locul ei intră automat în funcţiune o altă maşină de schimb. .. .Se înserează. Mergem să cinăm în vagonul restaurant. Vecinul nostru de masă este un tînăr de 28-30 ani. Părul bogat şi tenul oacheş ne face să bănuim că este din sudul ţârii. Cine este şi unde merge ? In cursul conversaţiei legate aflăm o poveste interesantă dar care se poate auzi la tot pasul în zilele noastre. Interlocutorul nostru este din Armenia, dar locuieşte de 5 ani în Siberia de ALEKSANDR BIRMAN, candidat în ştiinţe economice răsăriteană. Aceasta nu pentru că nu ar avea ce face la el acasă. Dimpotrivă, şi acolo e mult de lucru şi oamenii sunt extrem de necesari. In ultimii 7 ani producţia industrială a Armeniei a crescut de peste două ori, iar producţia agricolă a crescut şi mai mult. Cu toate acestea, el lucrează la o depărtare de 8000 km. de casă, acolo unde este şi mai multă nevoie de oameni. In Siberia e mult de lucru. Ţara are nevoie de celuloză, de material lemnos, mobilă. Producţia de cherestea se ridică la peste 375 milioane mc pe an şi totuşi nu este suficientă. Nu-i de mirare, în cursul ultimilor şapte ani s-au construit peste 22.000.000 de apartamente şi case individuale, aproximativ 130.000 de ospătării, restaurante şi braserii, mii de şcoli, spitale, zeci de grădiniţe de copii, cluburi, teatre. Pretutindeni, în toate casele se vede mobilă nouă, dulapurile-biblioteci au devenit neîncăpătoare. Doar anual se editează peste 1,5 miliarde cărţi, în medie câte 30 de cărţi de fiecare familie. Noua noastră cunoştinţă ne vorbeşte despre zecile de nave Diesel electrice care sosesc din toate colţurile lumii să încarce lemnul din Siberia. In ultimii 7 ani volumul comerţului exterior al Uniunii Sovietice a crescut considerabil, iar materialul lemnos este unul din articolele principale de export. ... Munţii Urali i-am traversat noaptea. Acest depozit uimitor al naturii, cum l-a numit marele chimist rus D. Mendeleev, a devenit un uriaş combinat chimico-metalurgic. Numai In partea de sud, care se învecinează cu Celeabinsk, se produce mai multă fontă decit în întreaga Franţă. Sclipesc luminile oraşelor Uralului, cu uzinele sale unice, cu dumbrăvile sale umbroase, cu cîmpiile nesfîrşite ale sovhozurilor legumicole. Muncitorii, inginerii, oamenii de ştiinţă din Ural construiesc uriaşe escavatoare păşitoare, bluminguri şi maşini electronice de calculat, ei produc îngrăşăminte noi şi cea mai bună turie din ţară, extrag cupru şi nichel. După Ural începe oceanul lanurilor de grîu din depresiunea centrală a Siberiei. Dacă nu s-ar zări gospodăriile sovhozurilor cu elevatoarele lor uriaşe, care apar și dispar la orizont, ar avea impresia că trenul stă pe loc: grîu, griu și rar grîu. La Novosibirsk trenul nostru este întîmpinat de o mulţime de fotografi şi reporteri. Se pare că împreună cu noi a călătorit un mare grup de lucrători ştiinţifici de la Academia de Ştiinţe, Academia de Ştiinţe Medicale şi de la o serie de institute de cercetări ştiinţifice. Din ziarul local com, pârât la chioşc aflăm că la filiala din Siberia a Academiei de Ştiinţe se deschide conferinţa unională pentru problemele consumului pentru următorii 10 ani. Potrivit relatărilor ziarului, în URSS normele de producţie pe cap de locuitor la o serie de principale produse alimentare au atins nivelul prevăzut de oamenii de ştiinţă. De pildă, consumul anual de carne pe cap de locuitor este de 71 kg., peşte — 20 kg., lapte şi produse lactate- 450 kg. de zahăr — 44 kg. etc. Totodată, vorbind despre producţia pe cap de locuitor, trebuie avut în vedere nu rezultatul aritmetic al împărţirii volumului general al producţiei la numărul de locuitori ai ţării, ci repartiţia reală a bunurilor materiale produse în ţară între membrii societăţii în funcţie de cantitatea şi calitatea muncii depuse. Intr-adevăr, ce folos are, de pildă, şomerul american că în ţara sa se produce în medie pe cap de locuitor multă carne, mult unt, multe televizoare şi automobile ? Partea leului din toate bogăţiile produse revine acelora în mîinile cărora se află capitalul, în timp ce mulţi oameni, literalmente flămînzesc. Numai în condiţiile socialismului sporirea producţiei pe cap de locuitor înseamnă îmbunătăţirea efectivă a vieţii oamenilor muncii. Care sunt perspectivele dezvoltării mai departe a Industriei alimentare ? Judecind după materialele înserate în ziar, aceasta nu este o problemă atit de simplă cum ar putea să pară la prima vedere. In prezent este absolut evident că principalul îl constitue îmbunătăţirea radicală a calităţii, asigurarea unei asemenea structuri a alimentaţiei care să fie cît mai folositoare organismului omenesc. Aici îşi vor spune cuvîntul medicii şi pedagogii, fiziologii şi economiştii. Observ că vă interesează programul conferinţei. Atunci putem cobori la Novosibirsk pentru a asista la lucrările conferinţei. Un pasager nu poate călători mai departe decit punctul indicat pe bilet, dar de coborit poate coborî oriunde înainte. Să coborîm deci aici. ORIZONTAL: 1 Adăpost în munţi pentru excursionişti — Staţiune balneară în Moldova. 2. Staţiune balneo-climaterică vestită prin apele sale iodate, sărate şi sulfuroase — Tratament pentru întărirea sănătăţii 3. Firidă - Placardă - Miros specific. 4. Aproximativ — Peşte de apă dulce, - Apă în Maramureş. 5. Dormitor moldovenesc — Tură — 1959. 6. Interjecţie - Staţiune balneară cu,, gust neplăcut — Bine! 7. Diminutiv feminin — Coco..., sucit. 8. Mişcare - Frumoasă staţiune balneară, pe malul Mării Negre. 9. Nicolae intre prieteni - Nădăjduiesc. 10. Prilej de ascensiune pentru turişti - Gripaj. 11. Şir muntos în IJRSS - Fără vedere - Jumătate de cort. 12. Adormita pe plajă - In portocală. 13- Campioni - La masă — încep odată cu asfinţitul soarelui. 14. Stadion - Refugiul salvator pe caniculă. VERTICAL: 1. Prilej de excursii la munte sau la mare — Mamă. 2. Uniţi - Două din Bran - Scop. 3. Batic — Atmosferă caracteristică plajelor în timpul verii. 4. Fata de la Lugoj — Căldură dogoritoare. 5 Pronume Gaz inflamabil -~ Scrise pe jumătate. 6. A tinde - Tudor Oancea — începe numărătoarea. 7. Cantonament pentru pionierii aflaţi în vacanţă — Răcoritor. 8. Perla Bucegilor •» Emil Petcu.. pe geamandan la Eforie - Stil de înnot. 9. Oficiul naţional de turism - Prezentat. 10. Acum -a Tras la ţărm — Serei. 11. Negaţie - Generator de ploaie — Haină. 12. A luci în lumini multi, colore — In curînd va fi dat spre folosinţă populaţiei ieşene, un nou loc de distracţie şi odihnă - Ren! 13. Căldările... Dunării — Arzător, în timpul verii. A IOAN aşa cum e socri Soare şi sănătate Uzina de maşini şi aparate electrice din Şanhai a fost utilată cu o instalaţie medicală de tratament direct cu razele solare. Aici pacienţii sunt trataţi cu iradiaţiile naturale ale soarelui potrivit prescripţiilor medicale. IN CLIŞEU: (stingă) reflectorul şi (dreapta) încăperea unde pacientul este tratat. Lină din... bumbac Textiliştii uzbeci au reuşit să obţină o fibră de bumbac care prin aspectul ei exterior este foarte apropiată de fibra de lină. Fibra de bumbac, prelucrată cu anumite substanţe chimice, se înobilează şi capătă însuşiri cu totul noi, asemănătoa- - re cu fibra de lină. Din fibrele astfel mobilate se obţin apoi ţesături deosebit de frumoase. Principala calitate a noii fibre este marea sa rezistenţă la soare, la temperaturi de 160 grade, la leşii şi acizi. Pentru obţinerea noilor materiale pot fi îmbibate cu substanţe chimice nu numai fibrele de bumbac, ci şi fire toarse, şnururi, ţesături şi chiar, confecţii. Băi de ultrasunete Doi specialişti ungurii din Budapesta, doctorii P. Gregus şi I. Eisner de la Laboratorul de cercetări în domeniul utilizării clinice a ultrasunetelor aplică cu succes tratamentul unor boli cu băi de ultrasunete. Vibraţiîl© ultrasunetelor * acţionînd direct asupra ţesu- turilor, stimulează lărgirea vaselor capilare. lr. O maşină de gătit — frigider Colectivul uzinei de aparate cu gaze din Lvov (URSS) a pus la punct producţia unei maşini de gătit neobişnuite - ea este prevăzută şi cu frigider. In partea superioară a maşinii se află cuptorul cu diferite dispozitive necesare gospodinelor. Arzătoarele cuptorului sunt așezate în fundul lui, lingă peretele din spate. In uşiţa cuptorului este montat un geam din sticlă refractară, pentru a se putea supraveghea mîncarea pusă în cuptor. Sub cuptor este amplasat frigiderul iar alături se află compartimentul pilment pentru păstrarea produselor tare, băuturilor etc. Maşina de gătit frigider este prevă- zută cu regulatoare termice şi un aţ prinzător special cu brichetă. Tempe- ratura se reglează după dorinţă. Incuptor ea poate fi ridicată pînă la plus 300 de grade. Pe peretele din spatele maşinii este f montat un ceas. Dacă în cuptor a fost introdus un aluat care trebuie sa se coacă înt-un anumit interval de timp, gospodina nu trebuie să stea să supravegheze. La ora indicată ceasornicul va da un semnal asemenea unui ceas deșteptător obișnuit. Ştiaţi că... * Cea mai mare bibliotecă (fin fum# ) biblioteca Lenin? Ea are un fond de 20 milioane de publicaţii. Lungimea rafturilor de cărţi din depozite e de 220 kilometri. * Dintr-o tonă de apă se pot extrage 1300 grame magneziu, 66 grame brom, 370 grame potasiu 10 grame bor, 420 grame calciu, 10 grame stronţiu, etc. ? * In pădurile de pe întreg globul pămîntesc sînt cunoscute 20.000 specii de arbori ? Dezvoltarea ştiinţei a ridicat mult valoarea „aurului verde”. Dintr-un metru cub de lemn, de pildă, se pot obţine 160 kg. mătase artificială din care se pot fabrica 1500 metri ţesături sau 4.000 perechi ciorapi. * Cea mai mare erupţie vulcanică din lume a avut loc la 27 august 1883 pe insula Krakatan situată intre Sumatra şi Java . Zgomotele erupţiei s-au auzit pe o întindere de 3300 km; exploziile erupţiei au făcut să se cutremure geamurile clădirilor situate la o distanţă de 1200 km. Erupţia a aruncat în aer 18.000.000 m. c. de lavă şi rocă şi timp de două zile pe o rază de cîţiva kilometri a fost complet întuneric. * Unele flori au comportări curioase ? Astfel, garoafele nu suportă zgomot; un vas cu garoafe pus în apropierea unui aparat de radio duce la ofilirea garoafelor. Lăcrămioarele puse într-un vas cu apă, emană substanţe toxice; cazul cind în aceeaşi vază se află şi alte flori ele se ofilesc repede. * Medicii suedezi, cercetînd cauzele accidentelor automobilistice, au stabilit că fumatul în maşinile cu portierele şi geamurile închise este tot atit de periculos pentru şoferi ca şi alcoolul. Fumul a trei ţigări consumate inttr-o maşină închisă, împreună cu gazele emanate de motor, formează o cantitate de bioxid de carbon suficientă pentru o gravă intoxicare a organismului. In urma intoxicării are loc o considerabilă slăbire a acuităţii vizuale şi perceperii şi la alte organe ale simţurilor. Poate fi oare un satelit artificial al pămîntului, stabil? Desigur că nu! Este suficient să spunem, de pildă, că la cel de al treilea satelit artificial al pămîntului lansat de oamenii de ştiinţă sovietici şi pus pe orbită la înălţimea de 1800 km., perioada de rotaţie in jurul planetei noastre, era la începutul zborului său de 106 minute! Şi totuşi poate fi creat un satelit care va părea omului că stă tot timpul pe Ioc. Oamenii de ştiinţă sovietici au calculat că acest lucru poate fi obţinut în două condiţii. Mai întii zborul satelitului artificial a! pămîntului trebuie orientat din vest spre est, adică in aceeaşi direcţie în care se invîrteşte şi Pămîntul. In a! doilea rînd satelitul trebuie lansat la o astfel de înălţime ca el să zboare in jurul Pămîntului cu viteza unei rotaţii în 24 de ore. In acest caz corpul cos-, mic artificial va fi aproape întotdeauna în cîmpul vederii noastre. Un astfel de satelit „stabil" ar fi deosebit de folositor ştiinţei. El va putea fi uşor observat. Se va crea posibilitatea organizării de observaţii de pe bordul satelitului asupra planetei noastre-O importanţă şi mai mare o va avea un astfel de satelit „stabil" pentru zborurile interplanetare. Nu este exclus ca el să fie transformat intr-un punct de tranzit în călătoria cosmică. Satelitul „stabil" 1 m S Sz.. Hi. 7011 La instituitul de cercetări chimice din Moscova. IN :CLIȘEU: Generatorul electrostatic. Din lumea capitalistă încă un record „Noi suntem ţara recordurilor!" - proclamă la toate răspântiile Statelor Unite, apologeţii „modului de viaţă" american. Di intr-adevăr, cite recorduri n-au fost stabilite la el. Au fost organizate concursuri unde s-a dansat fără întrerupere citeva zile în şir, unii au stat (sunt politicieni acolo care mai stau şi acumi) cu capul înjos şi picioarele in sus timpuri — record, alţii au reuşit să împingă in patru labe, cu nasul, i.i bob de mazăre prin tot oraşul, şi cite, cite altele pe acest calapod! Ce nu fac bieţi oameni să-şi cîştige o bucată de piine în „ţara tuturor posibili- tăţilorl’*. Recent, la aceste recorduri s-a mai adăugat unul, el a fost stabilit de Dick Alexander, crainicul unui post american de radio. Noul „record, man" s-a prins că nu va dormi zece zile şi zece nopţi întregi. Şi, Intr-adevăr Alexander s-a întrecut pe sine: nu a dormit 10 zile şi nopţi, plus încă 4 ore. Fără a se zgirci la reclamă, afaceriştii s-au gîndit să tragă profituri de pe urma acestui record. Astfel ei cereau bani sunători de la amatorii care doreau să vadă pe omul care a putut rezista somnului atîta vreme. Şi astfel , Alexander nu dormea, amatorii de senzaţii luau cu asalt încăperea unde se batea noul „record mondial", iar bănişorii curgeau in buzunarele întreprinzătorilor bussinesmani. Nici ei nu dormeau! Mocirla şi clubul la faţa clubului studenţesc al universităţii din Columbia (SUA) se află o mocirlă autentică, cu mar© trecere în ochii celor care conduc clubul. Astfel neofiţii care vor să se înscrie ca membri ai acestui club, trebuie să se încaere mai întâi în mijlocul mocirlei, sub ochii membrilor mai vechi, iar apoi de-abia, pe măsură ce ies de acolo acoperiţi de noroi şi murdărie din cap pină in picioare, ei sunt primiţi ca membri ai clubului. Solidă recomandaţie! SATIRA E p i g UNUI CORECTOR NEATENT Să-ți fie-n veacuri numele pocit, Greşeala cind, distrat, o scapi în proză Și-ur avers cind c-o silabd-ai schilodit S-apari cu nasu-n ceafă-n orice poză. DANSATORILOR EXTRAVAGANŢI Se uită lumea ca la urs la voi, Ca-ntr-un muzeu privind specia rs 1 : Or fi acestea dansurile noi, Dar voi sinteti din era terţiari. siUMOR r ame BĂUTORILOR INTÎRZIATI = iMilţ adă-un kiţjc-acuma cît fi-am zisl" - „EM I lungă-i calea vinului spre pasaj" Acum vă credeţi şoimi, dar s-a deschis Prăpastia de a zbura sub masă, UNOR „MODERNI” O barbă sumbră v-at lipit cu pap, Şi-n loc s-aveţi pe Cicero în minte In lumea care merge înainte, Vin 11. tm-mnti. aplatizat, pe cap. Fl. M. P. Buletinul meteorologic a fost n.. Insă nu la înălţime, desen de I. CEREPANOV. (din „Krokodil“). Fără cuvinte »—**5 ft In Germania occidentală: RĂSPLATA — Credeţi că am uitat cum aţi incendiat, jefuit şi omorît oamenii in timpul războiului?. .. Nu, non vital) desen de I. GANF. (din „Krokodil“! *