Flacăra Iaşului, august 1959 (Anul 15, nr. 4017-4041)

1959-08-01 / nr. 4017

Paf. 2*1 Călătorie în anul 1965 "Imaginează-ţi, cititorule, că te afli la Moscova în anul 1963 ţi că eşti invitat să faci o excursie în direcţia Oceanului Pacific. Te sfătuiesc să nu renunţi la o asemenea excursie, chiar dacă eşti foarte ocupat. Căci nu-ţi va răpi mult timp: magistrala Mos­cova Vladivostok, cu o lungime de peste 9000 km., este integral electri­ficată. Expresul nostru va face în me­die 120-150 km. pe oră, ţi în mai puţin de 72 de ore vom ajunge la destinaţie. In urmă cu 7 ani o ase­menea călătorie dura nouă zile şi nopţi... .. .Moscova a rămas mult în urmă, totuşi peisajul industrial nu se schim­bă. Pe lingă ferestre gonesc coşuri de fabrici şi uzine, stilpii liniilor electri­ce. Ceva este totuşi straniu coşurile nu fumegă, cerul deasupra oraşelor este de un albastru pur. Care-i expli­caţia ? Da, fumul, acest flagel al centrelor industriale, este aproape impercepti­­bil. Majoritatea întreprinderilor folo­sesc numai motoare electrice. Celelal­te folosesc gaze (a căror extracţie a crescut de 5 ori) şi păcură. In ţară se produc anual peste 500 miliarde kWh de energie electrică, ceea ce este suficient pentru electrificarea complectă a oraşelor şi satelor. In compartimentul vecin călătoresc nişte geologi, patru tineri şi două ti­nere, absolvenţi recenţi ai unui institut şi sunt doar o picătură din oceanul celor 2.300.000 de specialişti care au terminat institutele de învăţămînt su­perior în perioada 1959-1965. Tinerii geologi au fost repartizaţi să lucreze în Iakutia, unul din cele mai mari centre din lume de extracţie a dia­mantelor. Ei au sarcina să evalueze rezervele de minereu pentru combi­natul metalurgic care se construieşte aici. Ce tineret cult, plin de viaţă, ro­bust ! Se discută despre prieteni, des­pre colegii de institut şi despre cole­gii mai vechi. Toţi s-au răspîndit prin întreaga ţară. De lucru este mult In­dustria şi-a dublat aproape pro­ducţia. In ultimii.. 7 ani au fost date în exploatare peste 12.000 de întreprinderi şi construcţii. In cele 50 de întreprinderi experi­mentale s-a realizat automa­­tizarea complexă a producţiei. Maşinile fabrică producţia, o amba­lează şi expediază. Alte maşini su­praveghează ca această muncă să se desfăşoare fără întreruperi. O ma­şină care s-a defectat este îndepăr­tată în mod automat din linia de pro­ducţie în flux, iar in locul ei intră au­tomat în funcţiune o altă maşină de schimb. .. .Se înserează. Mergem să cinăm în vagonul restaurant. Vecinul nostru de masă este un tînăr de 28-30 ani. Părul bogat şi tenul oacheş ne face să bănuim că este din sudul ţârii. Cine este şi unde merge ? In cursul conversaţiei legate aflăm o poveste interesantă dar care se poa­te auzi la tot pasul în zilele noastre. Interlocutorul nostru este din Arme­nia, dar locuieşte de 5 ani în Siberia de ALEKSANDR BIRMAN, candidat în ştiinţe economice răsăriteană. Aceasta nu pentru că nu ar avea ce face la el acasă. Dimpo­trivă, şi acolo e mult de lucru şi oa­menii sunt extrem de necesari. In ulti­mii 7 ani producţia industrială a Ar­meniei a crescut de peste două ori, iar producţia agricolă a crescut şi mai mult. Cu toate acestea, el lu­crează la o depărtare de 8000 km. de casă, acolo unde este şi mai mul­tă nevoie de oameni. In Siberia e mult de lucru. Ţara are nevoie de celuloză, de material lem­nos, mobilă. Producţia de cherestea se ridică la peste 375 milioane mc pe an şi totuşi nu este suficientă. Nu-i de mirare, în cursul ultimilor şapte ani s-au construit peste 22.000.000 de apartamente şi case individuale, apro­ximativ 130.000 de ospătării, restau­rante şi braserii, mii de şcoli, spitale, zeci de grădiniţe de copii, cluburi, teatre. Pretutindeni, în toate casele se vede mobilă nouă, dulapurile-bi­­blioteci au devenit neîncăpătoare. Doar anual se editează peste 1,5 miliarde cărţi, în medie câte 30 de cărţi de fiecare familie. Noua noastră cunoştinţă ne vorbeşte despre zecile de nave Diesel electrice care sosesc din toate colţurile lumii să încarce lemnul din Siberia. In ultimii 7 ani volumul comerţului exterior al Uniunii Sovietice a crescut conside­­rabil, iar materialul lemnos este unul din articolele principale de export. ... Munţii Urali i-am traversat noaptea. Acest depozit uimitor al na­turii, cum l-a numit marele chimist rus D. Mendeleev, a devenit un u­­riaş combinat chimico-metalurgic. Nu­mai In partea de sud, care se înve­cinează cu Celeabinsk, se produce mai multă fontă decit în întreaga Franţă. Sclipesc luminile oraşelor U­­ralului, cu uzinele sale unice, cu dumbrăvile sale umbroase, cu cîmpi­ile nesfîrşite ale sovhozurilor legumi­cole. Muncitorii, inginerii, oamenii de ştiinţă din Ural construiesc uriaşe es­­cavatoare păşitoare, bluminguri şi maşini electronice de calculat, ei produc îngrăşăminte noi şi cea mai bună turi­e din ţară, extrag cupru şi nichel. După Ural începe oceanul lanurilor de grîu din depresiunea centrală a Siberiei. Dacă nu s-ar zări gospodă­riile sovhozurilor cu elevatoarele lor uriaşe, care apar și dispar la orizont, ar avea impresia că trenul stă pe loc: grîu, griu și rar grîu. La Novosibirsk trenul nostru este întîmpinat de o mulţime de fotografi şi reporteri. Se pare că împreună cu noi a călătorit un mare grup de lu­crători ştiinţifici de la Academia de Ştiinţe, Academia de Ştiinţe Medicale şi de la o serie de institute de cerce­tări ştiinţifice. Din ziarul local com, pârât la chioşc aflăm că la filiala din Siberia a Academiei de Ştiinţe se des­chide conferinţa unională pentru pro­blemele consumului pentru următorii 10 ani. Potrivit relatărilor ziarului, în URSS normele de producţie pe cap de locuitor la o serie de principale produse alimentare au atins nivelul prevăzut de oamenii de ştiinţă. De pildă, consumul anual de carne pe cap de locuitor este de 71 kg., peşte — 20 kg., lapte şi produse lactate- 450 kg. de zahăr — 44 kg. etc. Totodată, vorbind despre producţia pe cap de locuitor, trebuie avut în vedere nu rezultatul aritmetic al îm­părţirii volumului general al produc­ţiei la numărul de locuitori ai ţării, ci repartiţia reală a bunurilor mate­riale produse în ţară între membrii societăţii în funcţie de cantitatea şi calitatea muncii depuse. Intr-adevăr, ce folos are, de pildă, şomerul ame­rican că în ţara sa se produce în medie pe cap de locuitor multă car­ne, mult unt, multe televizoare şi au­­tomobile ? Partea leului din toate bo­găţiile produse revine acelora în mîinile cărora se află capitalul, în timp ce mulţi oameni, literalmente flămîn­­zesc. Numai în condiţiile socialismu­lui sporirea producţiei pe cap de lo­cuitor înseamnă îmbunătăţirea efecti­vă a vieţii oamenilor muncii. Care sunt perspectivele dezvoltării mai departe a Industriei alimentare ? Judecind după materialele înserate în ziar, aceasta nu este o problemă atit de simplă cum ar putea să pară la prima vedere. In prezent este absolut evident că principalul îl constitue îm­bunătăţirea radicală a calităţii, asi­gurarea unei asemenea structuri a ali­mentaţiei care să fie cît mai folosi­toare organismului omenesc. Aici îşi vor spune cuvîntul medicii şi pedago­gii, fiziologii şi economiştii. Observ că vă interesează programul conferinţei. Atunci putem cobori la Novosibirsk pentru a asista la lucră­rile conferinţei. Un pasager nu poa­te călători mai departe decit punctul indicat pe bilet, dar de coborit poate coborî oriunde înainte. Să coborîm deci aici. ORIZONTAL: 1 Adăpost în munţi pentru­ ex­­cursionişti — Staţiune balneară în Moldova. 2. Staţiune balneo-clima­­terică vestită prin apele sale ioda­­te, sărate şi sulfuroase — Tratament pentru întărirea sănătăţii­ 3. Firi­dă - Placardă - Miros specific. 4. Aproximativ — Peşte de apă dulce, - Apă în Maramureş. 5. Dormitor moldovenesc — Tură — 1959. 6. In­terjecţie - Staţiune balneară cu,­, gust neplăcut — Bine! 7. Diminutiv feminin — Coco..., sucit. 8. Mişca­re - Frumoasă staţiune balneară, pe malul Mării Negre. 9. Nicolae intre prieteni - Nădăjduiesc. 10. Prilej de ascensiune pentru turişti - Gripaj. 11. Şir muntos în IJRSS - Fără vedere - Jumătate de cort. 12. A­dormita pe plajă - In portocală. 13- Campioni - La masă­ — încep odată cu asfinţitul soarelui. 14. Sta­dion - Refugiul salvator pe ca­­niculă. VERTICAL: 1. Prilej de excursii la munte sau la mare — Mamă. 2. Uniţi - Două din Bran - Scop. 3. Batic — At­mosferă caracteristică plajelor în timpul verii. 4. Fata de la Lugoj — Căldură do­goritoare. 5 Pronume Gaz inflamabil -~­ Scrise pe jumătate. 6. A tin­de - Tudor Oancea — începe numărătoarea. 7. Cantonament pentru pi­onierii aflaţi în vacanţă — Răcoritor. 8. Perla Bucegilor •» Emil Pet­­cu.. pe geamandan la Eforie - Stil de înnot. 9. Oficiul naţional de tu­rism - Prezentat. 10. A­­cum -a Tras la ţărm — Serei. 11. Negaţie - Ge­nerator de ploaie — Haină. 12. A luci în lumini multi, colore — In curînd va fi dat spre folosinţă populaţiei ieşene, un nou loc de distracţie şi odihnă - Ren! 13. Căldările... Dunării — Arzător, în timpul verii. A IOAN aşa cum e socri Soare şi sănătate Uzina de maşini şi aparate e­­lectrice din Şanhai a fost utila­tă cu o instalaţie medicală de tratament direct cu razele solare. Aici pacienţii sunt trataţi cu ira­­diaţiile naturale ale soarelui po­trivit prescripţiilor medicale. IN CLIŞEU: (stingă) reflectorul şi (dreapta)­­ încăperea unde pa­cientul este tratat. Lină din... bumbac Textiliştii uzbeci au reuşit să obţină o fibră de bumbac care prin aspectul ei exterior este foarte apropiată de fibra de lină. Fibra de bumbac, prelucrată cu anumite substanţe chimice, se înobilează­­ şi capătă însu­şiri cu totul noi, asemănătoa- - re cu fibra de lină. Din fibrele astfel m­obilate se obţin apoi ţesături deosebit de frumoase. Principala calitate a noii fibre este marea sa rezistenţă la soare, la temperaturi de 160­ grade, la leşii şi acizi. Pentru obţinerea noilor materiale pot fi îmbibate cu substanţe chi­mice nu numai fibrele de bum­bac, ci şi fire toarse, şnururi, ţesături şi chiar, confecţii. Băi de ultrasunete Doi specialişti ungurii din Budapesta, doctorii P. Gregus şi I. Eisner de la Laboratorul de cercetări în domeniul utili­zării clinice a ultrasunetelor aplică cu succes tratamentul unor boli cu băi de ultrasune­te. Vibraţiîl© ultrasunetelor * acţionînd direct asupra ţesu-­ turilor, stimulează lărgirea va­selor capilare. lr. O maşină de gătit — frigider Colectivul uzinei de aparate cu gaze din Lvov (URSS) a pus la punct pro­ducţia unei maşini de gătit neobiş­nuite - ea este prevăzută şi cu fri­gider. In partea superioară a maşinii se află cuptorul cu diferite dispozitive necesare gospodinelor. Arzătoarele cuptorului sunt așezate în fundul lui, lingă peretele din spate. In uşiţa cuptorului este montat un geam din sticlă refractară, pentru a se putea supraveghea mîncarea pusă în cuptor. Sub cuptor este amplasat frigiderul iar alături se află compartimentul pilment pentru păstrarea produselor tare, băuturilor etc. Maşina de gătit­ frigider este prevă-­­ zută cu regulatoare termice şi un a­­ţ prinzător special cu brichetă. Tempe-­­ ratura se reglează după dori­nţă. In­­­cuptor ea poate fi ridicată pînă la­­ plus 300 de grade.­­ Pe peretele din spatele maşinii este f montat un ceas. Dacă în cuptor a­­ fost introdus un aluat care trebuie­­ sa se coacă înt-un anumit interval de timp, gospodina nu trebuie să stea să­­ supravegheze. La ora indicată ceasornicul va da un semnal aseme­nea unui ceas deșteptător obișnuit. Ştiaţi că... * Cea mai mare bibliotecă (fin fum# ) bi­blioteca Lenin? Ea are un fond de 20 milioane de publicaţii. Lungimea rafturilor de cărţi din­ depozite e de 220 kilometri. * Dintr-o tonă de apă se pot extrage 1300 grame magneziu, 66 grame brom, 370 grame potasiu 10 grame bor, 420 grame calciu, 10 grame stronţiu, etc. ? * In pădurile de pe întreg globul pămîntesc sînt cunoscute 20.000 specii de arbori ? Dezvol­tarea ştiinţei a ridicat mult valoarea „aurului verde”. Dintr-un metru cub de lemn, de pi­ldă, se pot obţine 160 kg. mătase artificială din ca­re se pot fabrica 1500 metri ţesături sau 4.000 perechi ciorapi. * Cea mai mare erupţie vulcanică din lume a avut loc la 27 august 1883 pe insula Kraka­­tan situată intre Sumatra şi Java . Zgomotele erupţiei s-au auzit pe o întindere de 3300 km; exploziile erupţiei au făcut să se cutremure geamurile clădirilor situate la o distanţă de 1200 km. Erupţia a aruncat în aer 18.000.000 m. c. de lavă şi rocă şi timp de două zile pe o rază de cîţiva kilometri a fost complet întuneric. * Unele flori au comportări curioase ? Astfel, garoafele nu suportă zgomot; un vas cu garoa­fe pus în apropierea unui aparat de radio duce la ofilirea garoafelor. Lăcrămioarele puse în­­tr-un vas cu apă, emană substanţe toxice;­­ cazul cind în aceeaşi vază se află şi alte flori ele se ofilesc repede. * Medicii suedezi, cercetînd cauzele acciden­telor automobilistice, au stabilit că fumatul în maşinile cu portierele şi geamurile în­chise este tot atit de periculos pentru şoferi ca şi alcoolul. Fumul a trei ţigări consumate int­­tr-o maşină închisă, împreună cu gazele ema­nate de motor, formea­­ză o cantitate de bioxid de carbon suficientă pentru o gravă intoxi­care a organismului. In urma intoxicării are loc o considerabilă slăbire a acuităţii vi­zuale şi perceperii şi la alte organe ale simţurilor. Poate fi oare un satelit artificial al pămîntului, stabil? Desigur că nu! Este suficient să spunem, de pildă, că la cel de al treilea satelit artificial al pămîntului lansat de oamenii de ştiinţă sovietici şi pus pe orbită la înălţimea de 1800 km., perioada de rotaţie in jurul planetei noastre, era la începutul zborului său de 106 minute! Şi totuşi poate fi creat un sa­telit care va părea omului că stă tot timpul pe Ioc. Oamenii de ştiin­­­ţă sovietici au calculat că acest lucru poate fi obţinut în două con­diţii. Mai întii zborul satelitului ar­tificial a! pămîntului trebuie orien­tat din vest spre est, adică in a­­ceeaşi direcţie în care se invîrteşte şi Pămîntul. In a! doilea rînd sate­litul trebuie lansat la o astfel de înălţime ca el să zboare in jurul Pămîntului cu viteza unei rotaţii în 24 de ore. In acest caz corpul cos-, mic artificial va fi aproape întot­deauna în cîmpul vederii noastre. Un astfel de satelit „stabil" ar fi deosebit de folositor ştiinţei. El va putea fi uşor observat. Se va crea posibilitatea organizării de ob­servaţii de pe bordul satelitului a­­supra planetei noastre-O importanţă şi mai mare o va avea un astfel de satelit „stabil" pentru zborurile interplanetare. Nu este exclus ca el să fie transformat intr-un punct de tranzit în călăto­ria cosmică. Satelitul „stabil" 1 m S Sz..­ Hi. 7011 La instituitul de cercetări chimice din Moscova. IN :CLIȘEU: Generator­ul electrostatic. Din lumea capitalistă încă un record „Noi suntem­ ţara recordurilor!" - pro­clamă la toate răspân­tiile Statelor Unite, a­­pologeţii „modului de viaţă" american. Di intr-adevăr, cite re­corduri n-au fost sta­bilite la el. Au fost organizate concursuri unde s-a dansat fără întrerupere citeva zile în şir, unii au stat (sunt politicieni acolo care mai stau şi a­­cumi) cu capul în­­jos şi picioarele in sus timpuri — record, al­ţii au reuşit să îm­pingă in patru labe, cu nasul, i.i bob de mazăre prin tot ora­şul,­­ şi cite, cite al­tele pe acest calapod! Ce nu fac bieţi­ oa­meni să-şi cîştige o bucată de piine în „ţara tuturor posibili-­ tăţilorl’*. Recent, la aceste re­corduri s-a mai adă­ugat unul, el a f­ost stabilit de Dick Ale­xander, crainicul unui post american de ra­­­dio. Noul „record, man" s-a prins că nu va dormi zece zile şi zece nopţi întregi. Şi, Intr-adevăr Ale­xander s-a întrecut pe sine: nu a dormit 10 zile şi nopţi, plus în­că 4 ore. Fără a se zgirci la reclamă, afaceriştii s-au gîndit să tragă profituri de pe urma acestui record. Astfel ei cereau bani sună­tori de la amatorii care doreau să vadă pe omul care a pu­tut rezista somnului a­­tîta vreme. Şi astfel ,­ Alexander nu dor­mea, amatorii de sen­zaţii luau cu asalt în­­căperea unde se ba­tea noul „record mon­­dial", iar bănişorii curgeau in buzunarele întreprinzătorilor bussi­­nesmani. Nici ei nu dormeau! Mocirla şi clubul la faţa clubului stu­denţesc al universităţii din Columbia (SUA) se află o mocirlă au­tentică, cu mar© tre­cere în ochii celor ca­re conduc clubul. Ast­fel neofiţii care vor să se înscrie ca membri ai acestui club, tre­buie să se înca­ere mai întâi în mijlocul mocirlei, sub ochii membrilor mai vechi, iar apoi de-abia, pe măsură ce ies de a­­colo acoperiţi de no­roi şi murdărie din cap pină in picioare, ei sunt primiţi ca mem­bri ai clubului. Solidă recomandaţie! SATIRA E p i g UNUI CORECTOR NEATENT Să-ți fie-n veacuri numele pocit, Greşeala cind, distrat, o scapi în proză Și-ur a­vers cind c-o silabd-ai schilodit S-apari cu nasu-n ceafă-n orice poză. DANSATORILOR EXTRAVAGANŢI Se uită lumea ca la urs la voi, Ca-ntr-un muzeu privind specia rs 1 : Or fi acestea dansurile noi, Dar voi sinteti din era terţiari. siUMOR r ame BĂUTORILOR INTÎRZIATI = iMilţ adă-un kiţjc-acuma cît fi-am zisl" - „EM I lungă-i calea vinului spre pasaj" Acum vă credeţi şoimi, dar s-a deschis Prăpastia de a zbura sub masă, UNOR „MODERNI” O barbă sumbră v-a­t lipit cu pap, Şi-n loc s-aveţi pe Cicero în minte In lumea care merge înainte, Vin 11. tm-mnti. aplatizat, pe cap. Fl. M. P. Buletinul meteorologic a fost n­­.. Insă nu la înălţime, desen de I. CEREPANOV. (din „Krokodil“). Fără cuvinte »—**5 ft In Germania occidentală: RĂSPLATA — Credeţi că am uitat cum aţi incen­diat, jefuit şi omorît oamenii in timpul răz­boiului?. .. Nu, non vital) desen de I. GANF. (din „Krokodil“! *

Next