Flacăra Iaşului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5929-5955)

1965-10-14 / nr. 5940

KACARA mim papa ! De la an la an producţii de lînă mai mari şi mai ieftine La gospodăria agricolă de stat din Deleni - Hîrlau efectivele de ovine au cunoscut, an de an, o sporire numerici tot mai mare. Concomitent, s-a îmbunătăţit calitatea turmelor, a crescut producţia de lînă, micşorîndu-se, în acelaşi timp, preţul de cost al acesteia. Stăm de vorbă despre rezultatele dobîndite în creşterea oilor cu tov. tehnician zootehnist ANGHEI. CIOVIRTA, brigadierul sectorului ovin. In faţa noastră, un grafic care ilustrează dinamica producţiei în ultimii ani, curba atinge nivelul cel mai ridicat în dreptul anului 1965.*• După cum vedeţi, — ţine să precizeze interlocutorul nostru — în acest an, producţia medie rezultată de la fiecare oaie din cele peste 7.000 de ovine cît posedă unitatea noastră a urcat la 3,4 kg. faţa de 2,8 kg. cît ne planificasem. Asta înseamnă, de la întreaga fermă, aproape 8,5 tone de lînă STAS peste plan. După datele previzibile sectorul ovin va aduce gospodăriei mai bine de GSD.Q00 lei beneficii mai mult decît am prevăzut iniţial. După cum reiese din grafic, producţia din acest an este de aproape două ori mai mare decît cea obţinută în 1957. Cum s-a ajuns la acest rezultat? “■ înainte de toate, el se datoreşte îmbunătăţirii efectivelor. Pînă în 1959 turmele noastre erau formate din piţigăî. In Scopul de a mări cantitatea de lină şi de a-i îmbunătăţi calitatea am folosit reproducători tot mai valoroşi. In primii ani au achiziţionat berbeci din varietatea sponcă, iar din 1959 numai dîn rasa merinos. In momentul de faţă dispunem numai de berbeci cu o producţie între 8 şi 11 kg. de lînă. Continuînd să folosim la infămînţările artificiale material biologic de la aceşti reproducători vom ajunge în doi anî la merindarea întregului efectiv. E de la sine înţeles că această acţiune va contribui la creşterea Im continuare a producţie de lină atît sub raport cantitativ, cît şi calitativ. Dar după cum se ştie acţiunea de ameliorare a rasei nu poate duce la ţelul propus fără o hrănire şi îngrijire corespunzătoare a animalelor. • Ca se întreprinde pentru realizarea acestor cerinţe. — Alimentaţia ovinelor se face pe baze ştiinţifice, adică diferenţiat, asigurînd în raţie unităţile nutritive şi albumina digestibilă necesară, în raport cu starea fiziologică a animalelor. In prima perioadă de gestaţie, de exemplu, o cale primeşte 1 kg. de fîn lucerna, 0,3 kg. borceag, 2 kg. de nutreţ iisiozat, 2 kg. de coceni, 0,3 kg. de concentrate. La calcularea raţiei ţinem seama că animalul are nevoie acum de 1,4 unităţi nutritive şi 90-120 grame de albumină. Aceeaşi valoare nutritivă se menţine şi cînd gestaţia ajunge într-un stadiu mai avansat, numai că grosierele şi cocenii sunt suprimate, mărindu-se, în schimb, tainul de concentrate şi cel de ITn pînă la 0,5 şi respectiv 2,5 kg. Imediat după tăiare, proporţia concentratelor creşte şi mai mult, timp de cîteva zile, după care reintroducem în furajare nutreţurile insilozate şi cocenii. Vara, păşunatul se face raţional pe parcele. In fiecare an, pajiştile sunt bine întreţinute. In afară de grăpat, se curăţă spinii, citit primăvară, cît şi înainte ca aceştia sa fructifice, pentru a nu deprecia calitatea Unii. Ştiind că oile cu lînă fină sunt mai pretenţioase faţa de condiţiile de creştere, pentru a le feri de curenţi reci şi ploi am amenajat pe puţine adăposturi. In perioada de stabulaţie, administrarea furajelor, adăpatul, plimbarea, schimbarea așternutului etc. se fac riguros după programul stabilit. îngrijitorii cunosc din practică că nerespectarea acestuia duce la *»» ****************.*.*» Convorbire cu tov. A. Ciovîrtă, brigadierul sectorului ovin al G.A.S. Deleni ***** ***** * *****.*****.** diminuarea producţiei de lînă şi se străduia să nu se abată de la indicaţiile primite. O bună parte dintre ciobani au reuşit să realizeze producţii superioare mediei pe unitate. Astfel, Constantin Boboc, C. Curcă şi alţii, au obţinut de la cîrdurile ce le au în primire peste 4 kg. de lînă în medie pe fiecare oaie. Vorbind despre factorii care au contribuit la creşterea producţiei nu trebuie omis rolul important pe care îl are in această privinţă organizarea reproducţiei. In unitatea noastră se aplică de doi ani metoda fătărilor timpurii, care s-a dovedit deosebit de avantajoasă. Executind insămînţarea artificială a oilor începînd de la 1 septembrie, adică cu aproape două luni mai devreme, se decedează și înţărcarea mieilor mai spre începutul primăverii. Astfel, ei au posibilitatea sa iasă la păşunat in perioada cînd producţia de iarbă este cea mai bună. Or, cînd se practicau făturile tîrzii, mieii erau înţărcaţi la o greutate corporală de 15-16 kg., faţă de 25-26 kg. acum, pentru a se putea abţine de la oile mame şi o producţie de lapte mai mare. Mieii înţărcaţi mai tîrziu se obişnuiau să consume iarbă tocmai cînd păşunea începea să devină, din cauza secetei, tot mai puţin productivă. Din aceste motive tineretul avea o dezvoltare înceată, spre deosebire de acum cînd mioarele fătate în februarie au ajuns în septembrie la 40 de kg. greutate puţind să dea o producţie de 2-2,5 kg. lînă. Mieii sînt obişnuiţi să consume concentrate şi fîn încă de la vîrsta de 10 zile. In primele 15—20 de zile după înţărcare li se dau nutreţuri veri cultivate şi furaje combinate. Pentru tineret se rezervă cea mai bună păşune. După primul tun« «e execută bonitarea, selecţionîndu-se pentru prăjilă exemplarele cu producţia de lină «ea mai mare şi cu constituţia cea mai robustă. La nai. In regiune, făturile timpurii sunt puţin râspîndite. Pentru a extinde acest sistem este necesar însă să se asigure adăposturi corespunzătoare, apărate de curenţi reci, cu camere de fatare, boie, aşternut suficient cu el altfel temperatura scăzută duce la creşterea mortalităţii mieilor. “ Aţi amintit că sectorul evin aduce gospodăriei importante beneficii peste plan. Ce, măsuri se iau pentru ieftinirea producţiei« Urmărind producerea unei cantităţi sporite de lină avem permanent în atenţie preţul de cost. Fondurile de producţie sunt bine gospodărite. Prin analize periodice ne dăm seama de cheltuielile făcute şi avem posibilitatea să luăm măsuri corespunzătoare ctnd acestea tind sa depăşească cifrele planificate. Pentru a nu paradul furajele, finul este administrat. In timpul iernii, în grătare, In vederea îmbunătăţirii furajării slnt valorificate toate sursele Intîmplâtoare de nutreţuri (miriştile etc.). împotriva risipei se luptă pe toate căile. Aşa se face câ am coborît preţul de cost al kilogramului de lină cu peste 7 lei sub cel prevăzut In plan. Hotârlrea noastră este să muncim în aşa fel Incit In 1966 sa depăşim rezultatele obţinute în acest an In sporirea producţiei şi ieftinirea ei. Pentru aceasta o serie de premise sunt deja Create. Despre ce este vorba d - In curînd animalele vor intra în stabulaţie. Toate sortimentele de furaje sunt asigurate pînă la primăvară conform planului. Nutreţurile sunt date în primire şefilor de cîrduri, fînurile cele mai bune fiind destinate tineretului şi oilor mame. In această toamnă s-au însăminţat şi 50 de hectare cu secară, masă verde, care va fi consumată la desprimăvărare, înainte de începerea pâşunatului. Campania de insâmînţări artificiale a fost declanşată la vreme, înainte de aceasta s-a făcut pregătirea oilor, s-a respectat repaosul mamar. In raţie am introdus din nou concentratele. In timpul insămînţărilor, berbecii reproducători au asigurată, ca de obicei, o furajare abundentă. In vederea fatărilor, adăposturile sunt încă de pe acum puse la punct. Am luat măsuri, de altfel, pentru cazarea corespunzătoare în timpul iernii a întregului efectiv. Invăţînd dirt experienţa cîştigată pînă acum, vom asigura o furajare şi îngrijire raţională pentru a putea avea rezultatele aşteptate. C. G. La Cotnari. SPORT Fotbal categ. A. DinaiTIC Piteşti C. S. M. S. Iaşi 4-0 (4-0) PITEŞTI (prin telefon de la redacţia ziarului „Secera şi ciocanul"). După rezultatul de egalitate realizat în compania Ştiinţei Cluj, iubitorii de fotbal din oraşul Piteşti se aşteptau să vadă o ripostă susţinută din partea formaţiei ieşene. In jocul prestat in prima repriză, C.S.M.S. Iaşi a fost, însă, de nerecunoscut, practicînd un joc de apărare cu intenţii de uzură şi tragere de timp. După două ocazii ratate în min. 2 şi 5 de Ţurcanu şi lonescu, în minutele 8 şi 9 Noighy servit, de V. lonescu şi David reuşeşte să înşele apărarea ieşeană şi să înscrie de două ori. Din acest moment se joacă într-un singur sens şi gazdele mai reuşesc să atingă plasa lui Constantinescu încă de două ori (în min. 28 Tîrcovnicu şi în min. 44 Ţurcanu. Scorul din prima repriză se părea că va lua proporţii. Dar echipa ieşeană renunţă la jocul de apărare şi pune în derută unsprezecele dinamovist. Tripleta Cuperman - Matei - Incze ajutată de Ştefănescu şi Pop stăpîneşte jumătatea terenului şi iniţiază cîteva atacuri foarte periculoase la poarta lui Niculescu dînd acestuia posibilitatea să se evidenţieze. El salvează in extremis în minutele 65, 83 şi 90 şuturile puternice ale lui Cuperman, Matei şi Incze. Ieșenii au mai avut ocazii destul de bune însă înaintarea s-a pripit. Merită remarcat faptul că cea mai mare ocazie de a reduce din handicap a fost ratată în min. 65 de către Matei şi Cuperman care aflaţi în careul mic se „încurcă" în minge. In partea a doua a jocului atacul dinamovist nu s-a regăsit irosind cîteva acţiuni. Rezultatul Înregistrat de piteşteni, de altfel, destul de sever, este totuşi meritat. Arbitrului Ştefan Taşulea (Bucureşti) i s-au aliniat următoarele formaţii : Dinamo Piteşti : Niculescu - Olteanu, Barbu, Ioachim Popescu, Ţîrcovnicu, Corneanu, C. lonescu, Turcan, Nagy, Dobrin, David (din min. 73 Pop); C.S.M.S. Iaşi : Constantinescu (din min. 46 Faur) - V. Popescu, Malschi (din min. 37 Lupuiescu), Vornicu, Gheghi, Ştefănescu, Romila, Matei, Pop, Cuperman, Incze. PETRE RADULESCU ALTE REZULTATE DIN ŢARA Steaua - Farul : 6-0 Ştiinţa Cluj - Rapid: 1-1 Steagul roşu - Petrolul : 0-2 U.T.A. - Dinamo Buc. : 3-0 Ştiinţa Timiş - Siderurgistul 2-5 Crişul - Ştiinţa Craiova: 1-0 discuţii cu) Rolul cercurilor de chimie Am citit cu atenţie articolul „îmbunătăţirea continuă a metodelor de predare a chimiei“, apărut în nr. 5933 al ziarului „Flacăra Iaşului“, articol ce se ocupă, îndeosebi, de metoda demonstraţiilor experimentale şi principalele căi de realizare a lor. Problema mi se pare importantă, ştiut fiind că orice explicaţie teoretică din domeniul ştiinţei trebuie demonstrată pe cit posibil pe cale experimentală şi avînd in vedere că în munca noastră didactică aceasta ne ajută la transmiterea şi fixarea cunoştinţelor. Dezvoltarea impetuoasă pe care o cunoaște chimia în zilele noastre, perspectivele luminoase ale industriei chimice trasate de documentele celui de al IX-lea Congres al P. C. R., cer şi din partea noastră, a cadrelor didactice, o preocupare sporită pentru cultivarea în rîndurile tineretului a interesului faţă de această ramură a ştiinţei, precum şi pentru pregătirea temeinică a elevilor, din care unii vor deveni în viitor cadre de specialişti în sectorul respectiv. Personal, consider că numai munca din clasă nu rezolvă problema dobîndirii de către elevi a tuturor cunoştinţelor de chimie necesare orientării lor în practică. Uneori cerinţele şi curiozitatea unor elevi depăşesc limitele programei şcolare. Şi de aici apare necesitatea de a găsi mijloace pentru larcţirea orizontului lor. In această direcţie ne vin în sprijin cercurile pe specialităţi, cele mai preţioase din punct de vedere metodologic fiind acelea ale căror preocupări sunt direct legate de materia ce se studiază la un moment dat, în clasă. Frecventarea cercului este voluntară şi pentru a ridica numărul amatorilor se impune organizarea programelor în aşa fel incit să devină cît mai atractive. Ca obiectiv principal urmărim dezvoltarea spiritului creator şi a inventivităţii, în care scop este necesar sa asigurăm o cît mai mare independenţă în activitatea elevilor. In acest an şcolar a apărut şi o programă a cercurilor de chimie, aşa incit munca profesorului este mult uşurată. Iată cîteva exemple de activităţi ce s-au desfăşurat la cercul de chimie din şcoala noastră, într-o şedinţă s-a prezentat referatul cu titlul: „Gheaţa uscată“ (bioxidul de carbon). In prima parte a şedinţei elevii au preparat bioxid de carbon şi au stabilit cîteva proprietăţi, iar în partea a doua s-a citit referatul care trata despre aplicaţiile practice ale gheţii uscate. S-au arătat avantajele, în special, în transportul alimentelor, explicîndu-se că datorită capacităţii mari de răcire a ghetii uscate, s-a reuşit ca pe o distantă de 1.000 de km. să se înlocuiască 50 de tone de gheaţă umeda, plus 5 tone sare de bucătărie CU numai 5 tone de gheaţă uscată. S-a subliniat că aceasta este deosebit de important pentru vasele de pescuit cu tonaj mic şi viteză mare. In alte şedinţe s-au prezentat figuri de mari chimişti români, iar expunerile asupra vieţii şi activităţii lor au fost urmărite de elevi cu deosebit interes. De pildă, intr-o zi li s-a vorbit despre Petru Bogdan , o personalitate proeminentă a ştiinţei ieşene. In centrul Iaşi, au activat şi alţi valoroşi oameni de ştiinţă ca : P. Poni, N. Costăchescu, An. Obreja etc., care au scris primele pagini ale chimiei româneşti în condiţii deosebit de grele şi al căror exemplu luminos trebuie să fie cunoscut de elevii noştri. Este necesar să le vorbim şi despre impresionanta dezvoltare, în anii puterii populare, a industriei chimice din regiunea noastră unde, alături de edificiile de cultură în care au lucrat chimişti de seamă Ca : Radu Cernătescu, C. V. Gheorghiu şi alţii, s-au ivit întreprinderi chimice cu profil variat ce valorifică imensele bogăţii ale ţării, precum şi noi secţii şi laboratoare modern utilate, destinate pregătirii viitoarelor cadre de chimişti. In cercul de chimie am organizat şi concursuri gen „Cine ştie cîştigă“ cu teme legate de materia parcursă, deci , fără pregătiri speciale care ar supra- ş încărca elevii. Cu elevele claselor a IX-a am iniţiat În anul şcolar trecut , un asemenea concurs cu tema: „Me-ş tanul şi întrebuinţările lui“. Concu- rentele au trebuit să răspundă la în- n trebări privitoare la : seria de produ-ese ce se extrag astăzi din gazul me- tan, prevederile planului sesenat în ~ legătură cu dezvoltarea industriei chimice azotoase, cifre comparative = din care rezultă creşterea producţiei E de gaz metan în anii puterii populare, = probleme de cercetare ştiinţifică în = legătură cu utilizarea gazului metan = etc. I In general, ne preocupă antrenarea elevilor la elaborarea şi rezolvarea § unor probleme strîns legate de practi- E că, de producţie, pe baza unor date culese din ziare, cărţi, broşuri, p-de nouri sau direct din întreprinderi, dez- § voltînd, în rîndurile tinerilor admira- | ţia faţă de succesele obţinute de po- § porul nostru sub conducerea partidu- | lui. Totodată, participarea elevilor la § confecţionarea anumitor materiale didactice şi la efectuarea unor expe- § rente ce necesită mînuirea unor apa- ” rate şi instrumente creează deprinderi practice şi asigură o mai temeinică pregătire pentru viaţă. Intîlnirile or- ganizate între membrii Cercului şi oa- § meni de ştiinţă sau ingineri chimişti din fabrici, oferă participanţilor posi- E bilităţi în plus privind aprofundarea cunoştinţelor, privind sarcinile şi rea- 1 Uzările industriei noastre chimice, E marile cuceriri ale ştiinţei în domeniul E chimiei. § Activitatea desfăşurată de elevi în e cercurile de chimie se răsfrînge în mod E pozitiv şi asupra calităţii participării § lor la lecţii, în pregătirea pentru dife- E ritele faze ale olimpiadelor, precum şi în comportarea lor, în atitudinea E faţă de muncă. § Prof. MARIOARA AILOAIEI | Liceul nr. 4 Iaşi . Pe scurt H LVOV 13 (Agerpres) - Miercuri, la Sl Lvov, a avut loc a doua întîlnire de handbal dintre reprezentativele femi£ nine ale U.R.S.S. și României. Hand- fllbalistele sovietice au terminat învingătoare cu 8-6 (2-2). SOFIA 13 (Agerpres) - Intr-un joc retur contînd pentru „Cupa cupelor“ la fotbal, miercuri, la Sofia, Cerveno Zname a învins cu 2-0 (0-0) formaţia irlandeză Limerick. învingători şi in primul joc (2-1), fotbaliştii bulgari s-au calificat pentru turul următor al competiţiei. lllllllllllllllllllllllllilllllllllllllljllllllllllflllillllllllllllllllllillllllllllllllllllllllllllllllllllllllillllllillllllllllillllllllllllllllilllllllllllllllllllllllll Nu numai sarcini, ci (Urmare din pag. 1) Red. I - Dumneata, tovarăşe Popovici, unde h crezi şi ce sarcină ţi s-a încredinţat« Dumitru Popovici : — Sunt electrician si organizatorul grupei sindicale. Red. I - $1 cum merg treburile ? D. Popovici : - Ca să fiu sincer, nu prea. Red. i - N-aţi fost ajutat« O. Popovici » - Ba da, dar... Red. : iarăşi dar, controverse şi recunoaşteri Constantin Cora : In munca biroului grupei sindicale de la secţia a IV-a s-au manifestat în permanenţă unele deficienţe atît in ceea ce priveşte organizarea, desfăşurarea şi popularizarea întrecerii socialiste, cît şi celelalte probleme ca : protecţia muncii, asigurările sociale şi activitatea cultural-educativă. Evident, ca pe lingă defectuosul stil de muncă al biroului grupei sindicale, al organizatorului de grupă, răspunderea revine şi biroului organizaţiei de bază care n-a controlat şi îndrumat operativ activitatea acestui birou, iar atunci cînd a dat indicaţii nu le-a urmărit cum sînt traduse în practică. Rezultatul... Red. : Aţi cunoscut, tovarăşe Simon, că din cei şapte membri ai biroului grupei sindicale doar organizatorul mai făcea cite ceva, ceilalţi aproape uitînd câ mai au şi atribuţii obşteşti . Gh. Simon : - Am fost discutaţi într-o şedinţă de birou. Red. : - Şi v-aţi mulţumit cu atît ? D. Popovici : - Cred că o îndrumare mai operativă şi mai competentă ne-ar fi fost de un real ajutor. Vâzind că ceilalţi membri ai biroului grupei sindicale, printre care tovarăşii Constantin Vasiliu (responsabil cu munca culturală), Ştefania Gradinaru (secretara biroului), care nu ştiu dacă mai cunosc ce sarcini au, n-au activat de loc, m-am delăsat şi eu. Constantin Cora ! Nu numai delăsarea ci şi urmarea ei , neţinerea adunârilor lunare, neîntocmirea referatelor tehnice, slaba mobilizare la adunări; apoi insuficienta popularizare a fruntaşilor în întrecere, a metode şi un ajutor concret lor acestora, nafolosirea eficientă a gazetei de perete şi a staţiei de radioamplificare, ca să nu mai vorbim de Inactivitatea culturală. Gh. Simon ! - Şi biroul organizaţiei noastre de partid poartă răspunderea pentru cele semnalate cu acest prilej. Credeam câ dacă am discutat o problemă ori alta, Intr-o adunare generală, lucrurile se vor îndrepta, și nu mai urmăream ce se intîmplă practic. Deși s-a observat că acolo unde ajutorul nostru a fost permanent, treburile merg bine. Red. : - Concluzia care se desprinde, deci... C. Cora - Că nu-i suficient numai să se încredinţeze sarcini membrilor de partid, ci, biroul trebuie să urmărească pe parcurs, să controleze și să îndrume operativ, sâ vegheze ca ceea ce se poate face astăzi, să nu fie lăsat pe altă dată. Red.: - Da. Ni se pare insă că şi comitetul de partid... C. Cora ! - Evident, noi nu sîntem absolviţi de răspundere, îmbunătăţirea stilului de muncă al acestui birou va constitui una din preocupările noastre de frunte. Suntem convinşi că treburile se vor îndrepta nu peste multă vreme. De altfel, biroul organizaţiei de bază de aici a fost ajutat de comitetul de partid să-şi întocmească un plan de măsuri, care a şi început să fie tradus in viaţă. « Cele arătate mai sus - spicuiri din discuţia purtată cu cei cîţiva comunişti - a scos In evidenţă cu claritate un fapt şi anume că stilul de muncă al biroului organizaţiei de bază de la secţia a IV-a a Fabricii de mobilă este încă defectuos, întrebat dacă toţi comuniştii au sarcini de partid, tov. Simon s-a grăbit să ne arate caietul In care... In care nu s-a mai uitat nimeni de la completarea lul (să vadă, de pildă, că tovarăşa Grădinaru mai are fi alte sarcini pe lingă cea de secretară). Discuţia a scos în evidenţă că tocmai unii comunişti cu importante sarcini de partid au intimpinat greutăţi în îndeplinirea lor, că biroul n-a urmărit felul în care aceşti comunişti se achită de sarcini. JAXXXXXXXXXXXXVV.XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX cov>xxxxxxxxx’Â«x'».xxxxxxXxxxxvxxxxxxxxxxxxxxxxxxxvi SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO VINERI, 15 OCTOMBRIE 1965 PROGRAMUL I : La orele : 5 ; 6 ; 7 ; 10 ; 14 ; 16 ; 18 ; 22 ; 23.50 ; buletine de știri şi radiojurnale ; 11.15 Teatru la microfon : „Anna Karenina". Dramatizare radiofonică după romanul lui Lev Tolstoi; 14.08 Din folclorul muzical al popoarelor; 16.30 Din albumul melodiilor de estradă ; 17.30 In slujba patriei ; 18.03 „Viaţa noastră înfloreşte" - program de cîntece şi jocuri ; 18.30 Radiosimpozion. Necesitatea şi posibilitatea unui ritm înalt de dezvoltare economică a ţării; 19.30 Noapte bună, copii ; 20 Radiogazeta de seară ; 20.30 Melodii de pretutindeni ; 21.15 Părinţi şi copii ; 21.30 „Doină, doină, cîntec dulce" - program de doine şi jocuri populare ; 21.45 Arii din operete ; 22.40 Arii din opere ; 22.55 „Un cîntec pentru tine" - muzică uşoară. PROGRAMUL II La orele : 7,30 ; 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 18 ; 21 ; 23 ; 0,50 : buletine de ştiri şi radiojurnale; 14.45 „Aşa-i jocul pe la noi" - program de jocuri populare ; 17.15 Dansuri de estradă ; 17.30 Sfatul medicului : Abuzul de carbaxin ; 19.05 Solişti de muzică uşoară ; 19.30 Actul al III- lea al operei „Siegfrid" de Richard Wagner ; 22.30 Moment poetic. Rimbaud, Verlaine, Appolinaire ; 22.35 Melodii aproape uitate ; 22.45 „Concert nocturn" - muzică uşoară. RADIO IAŞI pe 285 m. lungime de undă JOI, 14 OCTOMBRIE 1965 17.30 Rubrica de informaţii utilitare: „Concert-ghicitoare"; 18 Radio- Informaţia; „Concertul serii pentru sate" ; 18.30 Emisiunea : „Fapte, răspunderi, împliniri" In continuare: Muzică uşoară . 19 Actualitatea ştiinţifică : Ciclul „Medicină" ; in încheiere:: Un program de canţonete interpretate de Mario Lanza. TELEVIZIUNE JOI, 14 OCTOMBRIE 1965 19 Jurnalul televiziunii (I) ; 19.20 „Desene de copii" ; 20 „Debuturi" ; 21.15 Filmul „Casa Ricordi" ; 23.15 Jurnalul televiziunii (II) şi buletinul meteorologic. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI", joi 14 octombrie, ora 19.30: „Anton Pann" ; CASA SINDICATELOR, orele 17.30 şi 20.30: Veselie la Tanase (TEATRUL SATIRIC „ TANASE" - BUCUREŞTI). CINEMATOGRAFE : VICTORIA (orele 9; 11.25; 14.15; 16.40; 19.05; 21.30): „Cineva acolo sus mă iubeşte"; TINERETULUI (orele 8.45 ; 11.15 ; 14 ; 16.30 ; 19 ; 21.25) : „Femeia necunoscută“; ARTA (orele 9; 11 ; 15 . 17 ; 19 ; 21) : „Răzbunătorul“, cinemascop ; TATARASI (orele 16 ; 18 ; 20) : „Cronica unui bufon"; (completare : „Nuntă ţărănească"). IN REGIUNE : Io BIRLAD, cinema Victoria : „Romulus şi Remus”, cinemascop ; cinema Bîrladul : „Oliver Twist" ; HUŞI : „Laleaua neagră", cinemascop ; VASLUI : „Winnetou“, cinemascop ; PAŞCANI : „Jocurile olimpice de la Insbruk". TIMPUL PROBABIL Vreme în general frumoasă şi rece cu cerul senin pînă la noros. Local brumă şi îngheţ slab. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul nordic. Temperatura, staţionară, va fi cuprinsă noaptea între minus 1 grad şi plus 3 grade, iar ziua între 10 şi 14 grade. xxxXXXXXX-.XXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\âXXXXXXXXXXXV.V.XXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXX\xxx\XXXXXXXXX\XXXXXXX'..XXXXXXNXXX\XXXXXXXXV,x'.XX\XXXX* DIN PATRIE, întreprinderea forestieră Vatra Dornei. La gura de exploatare Călugărul, apropiatul buştenilor din parchet la rampa de încărcare se face cu ajutorul funicularului tip „Mîneciu*. IN CLIŞEU : Aspecte de la rampa unde se descarcă buştenii din funicular. Foto: Agerpres (Sandu L.).