Flacăra Iaşului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5929-5955)

1965-10-14 / nr. 5940

Protejari din toate ţările, urmîţi-vă'­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXI, Nr. 594, JOI 14 OCTOMBRIE 1905 4 PAGINI 25 BANI AMCINTA NOASTR1: „Cum perfecţionaţi stilul şi metodele muncii politice ?“ Nu numai sarcini, ci şi un ajutor concret Iniţiată de o bună bucată de vreme, „ancheta noastră" şi-a câştigat repede cititorii, care, aşa cum reiese şi din scrisorile lor trimise pe adresa redacţiei, au avut multe de învăţat, experienţa pozitivă în activitatea de partid, popularizată prin intermediul acestei anchete, fiindu-se de un real ajutor. Mergînd pe urmele unei asemenea sensuri, am poposit, zilele trecute, i­a rîndul muncitorilor de la Fa­brica de mobilă. Cu sprijinul secretarului comitetului de partid de aici, tovarăşul Constantin Cota, am organizat o discuţie colectivă la care au luat parte : Gheorghe Simon, secretarul organizaţiei de bază de la secţia a IV-a, Mihai Matei, secretarul organizaţiei U.T.C., Dumitru Popovici, or­ganizatorul grupei sindicale, Ion Burlui, membru al organi­zaţiei de bază din aceeaşi secţie, a VI­-a. Subiectul de dis­cuţie abordat ? Modul în care comuniştii de aici îşi înde­plinesc sarcinile de partid­ şi cum sunt ajutaţi de către biroul organizaţiei de bază în achitarea cu cinste de aceste sarcini. Mlndrie, dar şi răspundere Ion Burlui : - Pentru mine, sarcina de partid constituie o adevărată cin­ste, un prilej de mîndrie şi de înaltă răspundere, totodată. Red. : - Unde lucraţi şi ce sar­cină vi s-a încredinţat de către bi­roul organizaţiei de bază ? I. Burlui : - Sînt sculer... Gheorghe Simon : - Unul dintre cei mai buni. Este fruntaş în întrece­rea socialistă de trei ani şi se men­ţine evidenţiat lună de lună. Red. : - Plăcută recomandare. Continuaţi, tovarăşe Burlui. I. Burlui : - Mi s-a încredinţat sar­cina de a răspunde de calificarea şi ridicarea calificării muncitorilor, problemă care, după părerea mea, nu-i de loc uşoară. Tehnica avansea­ză; întreprinderea noastră continuă să fie înzestrată cu utilaje moderne şi de mare randament. Cunoaşterea la perfecţie, deci, folosirea la întreaga lor capacitate de producţie cer pri­cepere şi o bună stăpînire a meseriei. Strădania biroului nostru a dat roade, numărul însemnat de muncitori cali­ficaţi la locul de muncă fiind un ar­gument în acest sens. Personal, am calificat trei tovarăşi, care, în momen­tul de faţă, îşi îndeplinesc conştiin­cios atribuţiile din secţie. Vreau să spun cu acest prilej, că în îndeplini­rea sarcinii amintite am fost perma­nent ajutat de către biroul organiza­ţiei de bază, personal de tovarăşul Simon, care s-a ţinut, aş zice, scai de capul meu, întrebîndu-mă de fiecare dată cum stau cu calificarea, şi dîn­­du-mi îndrumări preţioase. M-a îndrumat, m-a ajutat, dar... Mihai Matei :­­ Ca sarcină perma­nentă mie mi s-a încredinţat conduce­rea organizaţiei U.T.C. Imediat ce am fost ales secretar, am şi fost chemat la biroul organizaţiei de bază, unde mi s-au dat îndrumări în legătură cu viitoarea sarcină ce o aveam de îndeplinit. Ajutorul biroului l-am avut in permanenţă... Red. : - Şi cum s-a concretizat acest ajutor ? M. Matei : - Aici e aici... Red. : - Este intr-adevăr. Pentru că, trecînd peste unele succese obţinute de organizaţia U.T.C. in direcţia indeplinirii planului de producţie, a creşterii rindurilor or­ganizaţiei, a educării tineretului în spiritul dragostei faţă de pa­trie, de partid şi popor, faţă de muncă şi colectivul in rindul căruia lucrează, noi cunoaştem o seamă de deficienţe de a căror prezenţă se face răspunzător biroul orga­nizaţiei de bază U.T.C., secretarul său, respectiv dumneata, tovarăşe Matei. Am să amintesc citeva din­tre aceste lipsuri şi anume : repa­raţii de slabă calitate executate de tineri cum sunt Ion Airinei, Gh. Degeratu, Didi Andrei şi alţii, ma­nifestări de indisciplină (lipsuri nemotivate, intîrzieri, venire in stare de ebrietate la lucru, nefolo- 5­rea integrală a celor 480 de mi­nute etc.). Şi viaţa organizaţiei are carenţe, şi nu fără însemnătate. Adunările generale nu s-au ţinut cu regularitate, iar atunci cind au avut loc, ele n-au fost întotdeauna temeinic pregătite, ceea ce a făcut ca ele să nu-şi atingă scopul. De asemenea, problemele abordate n-au fost cele mai semnificative, discuţiile n-au fost rodnice, atmos­fera n-a fost pătrunsă de comba­tivitate, de un puternic spirit cri­tic şi autocritic. S-ar părea, aşa­dar, că a lipsit o mai temeinică îndrumare din partea biroului or­ganizaţiei de partid. M. Matei :­­ M-a îndrumat, m-a ajutat, dar... CORNELU HUŢANU (Continuare în pag. 2) ECONOMII ŞI BENEFICII PESTE PLAN Urmărind realizarea ritmică a angajamentelor luate, cu privire la reducerea cheltuielilor nepro­ductive, micşorarea consumurilor specifice de materii prime şi ma­teriale, colectivul întreprinderii „Proletarul” Iaşi a reuşit să obţină economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 260.000 lei. In acelaşi timp, beneficiile realizate depăşesc cu 348,00 lei sarcina pla­nificată. PREMIERĂ LA TEATRUL DIN BIRLAD Astă-seară, colectivul Teatrului de stat „Victor Ion Popa“ din Bîrlad, prezintă premiera inaugurală a sta­giunii 1965-1966, cu piesa lui Al. Mirodan „Noaptea e un sfetnic bun". Regia aparţine lui Cristian Nacu, iar scenografia lui Al. Olian. Din distribuţie : Ștefan Tivodaru, Livia Ungureanu, Constantin Vâr­­tejanu, Dimitrie Bitang, Smaranda Manoliu-Herford, Radu Cazan, Al. Onica. DRUM NOU Pe lingă alte numeroase acţiuni patriotice de înfrumuseţare şi bu­nă gospodărire a satelor comunei, cetăţenii din comuna Deleni, ra­ionul Hîrlău, acordă o atenţie deo­sebită întreţinerii şi modernizării drumurilor. Astfel, în acest an, ei au construit un drum nou pe o distanţă de 3,6 km. La această importantă acţiune au luat parte peste 660 de cetăţeni, care au prestat un număr de 8.336 ore. Va­loarea lucrării se ridică la 108.000 lei. In mod deosebit s-a evidenţiat deputatul Mihai Ailenei. CONSFĂTUIRE Redacţia revistei „Viaţa econo­mică", organizează în ziua de vineri, 15 octombrie a.c., la orele 18, la sediul Cabinetului regional de partid, o consfătuire cu citi­torii şi colaboratorii din Iaşi. La această consfătuire sunt in­vitaţi să participe economişti şi alţi specialişti din industrie, con­strucţii, agricultură etc., toţi citi­torii care doresc să contribuie, prin sugestiile lor, la îmbunătăţi­rea conţinutului tematic al revis­tei. In secţia de­­ţesătorie * Fabrica „Ţesătura“, unde în ultima vreme s-au instalat 744 de maşini automate. Sărbătorirea VASILE acad. prof. dr. RĂŞCANU Cu prilejul Împlinirii virstei de 80 de ani a acad. prof. dr. Vasile Răş­­canu, director al Institutului de bio­logie generala şi aplicată al Filialei Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România, ieri după-amiază a avut loc la Filiala ieşeană a Academiei Republicii Socialiste România, o adu­nare festivă consacrată sărbătoritului. Au participat academicieni, profe­­sori din învăţămlntul superior şi me­diu, cadre didactice din Institutul de medicină şi farmacie, cercetători, foşti studenţi ai sărbătoritului, oameni de cultură şi artă. In prezidiu au luat foc : acad. Gri­­gore Benetatu, directorul Institutului de fiziologie normală şi patologică al Academiei Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Tudoran, secretar al Go­­v­rtetului regional de partid Iaşi, acad. Cristofor Simionescu, preşe­dintele Filialei Iaşi a Academiei Re­publicii Socialiste România, acad. Ion Enescu, acad. Constantin Iliescu directorul Centrului de asistenţă a cardiacilor, prof. dr. Petre Jitariu, secretar al Filialei Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România, prof. dr. Gheorghe Popovici, prorector al institutului de medicină şi farmacie Iaş­i. Acad. prof. dr. Vasile Răşcanu reprezintă una din personalităţile de prestigiu ale ştiinţei româneşti, un mesager al acestei ştiinţe peste ho­tarele ţării noastre. Importantele sale cercetări ştiinţifice. Îndelungata şi prodigioasa sa activitate la catedra de fiziologie a Institutului de medicină şi farmacie şi în cadrul institutului de biologie generală şi aplicată, sunt încununate azi de pre­ţuirea colegilor, a numeroşilor cola­boratori, a continuatorilor muncii şti­inţifice, depuse timp de peste 50 de ani de acad. prof. dr. Vasile Răşcanu. Om de cultură Înaintat, militant pentru idealuri de progres social, acad. prof. dr. Vasile Răşcanu a con­­tribuit la propăşirea vieţii culturale româneşti, la crearea unor noi ra­muri In domeniul cercetării ştiinţi­­fice medicale. Format In şcoala de Uziologie a prof. Atanasiu, acad. prof. dr. Vasile Răşcanu a dezvol­tat Ideile Înaintaşului său, cre­ând o şcoală de electrofiziologie, care s-a impus in ţară şi peste hotare prin problemele fundamentale cer­­cetate. In literatura de specialitate din ţară şi străinătate, numele aca­demicianului Vasile Răşcanu şi ale colaboratorilor sunt foarte des ci­tate. Producţia ştiinţifică a sărbăto­ritului Însumează numeroase lucrări de sinteză, comunicate la congrese internaţionale de fiziologie, cu cel de la Buenos­ Aires din 1959, de la Leyden şi Praga din 1962. Munca şti­­inţi­că a academicianului Vasile Răţeanu s-a desfăşurat in următoa­rele direcţii de cercetare: Modifică­rile funcţionale ale inimii, determi­nate de colapsul hemoragic experi­mental I M Modificări funcţionale ale organismului In efort şi oboseală­­ Cercetări In problema neurodinamicii reflexelor medulare şi a reflexului galvano-cutanat­­, Corelaţia dintre reactivitatea şi biochimismul muşchi­lor antagonişti; Ghemoreceptorul mus­culaturii striate şi reflexele Interocep­tive musculare. In toate aceste domenii, acad. prof. dr. Vasile Răşcanu a adincit şi des­coperit noi căi de cercetare ştiinţifică. Referindu-se la viaţa şi activita­tea sărbătoritului, acad. prof. dr. Cristofor Simionescu a spus, printre altele : „Sărbătorirea de astăzi adună căldura multor inimi de muncitori, ţărani şi cărturari, stima şi preţuirea multor tineri şi virstnici pentru de­ceniile de muncă, luptă şi mari rea­lizări dăruite poporului român de academicianul Vasile Răşcanu“. Lulnd cuvlntul In numele Prezidiu­­lui Academiei Republicii Socialiste România, acad. Grigore Benetatu a arătat că „prin cercetările sale ştiin­­ţifice, prin formarea cadrelor de fi­­ziologi şi, în general, prin munca sa organizatorico-ştiinţifică, profesorul Răşcanu a contribuit foarte mult la dezvoltarea ştiinţelor fiziologice in tara noastră“. Despre activitatea ştiinţifică a a­­cademicianului Vasile Răşcanu, a vorbit prof. dr. Petre Jitariu, iar prof. dr. Gheorghe Popovici şi conf. dr. Traian Baran s au referit în cuvântul lor la munca didactică şi obştească a sărbătoritului. Numeroşi vorbitori, printre care acad. Ion Enescu, prof. dr. Gheorghe Năstase, dr. Const. So­lomon, secretar al consiliului ştiin­­ţific al Institutului de biologie gene­rală şi aplicată al Academiei Repu­blicii Socialiste România, au evocat, în cuvinte pline de căldură, persona­litatea proeminentă a sărbătoritului. Acad. Cristofor Simionescu a dat apoi citire numeroaselor telegrame de felicitare adresate sărbătoritului. A luat apoi cuvântul acad. Vasile Răşcanu. Făcind un emoţionant isto­ric al vieţii sale, relevînd eforturile depuse pentru propăşirea ştiinţelor me­dicale, vorbitorul a făcut un căl­duros apel tineretului — căruia partidul i-a creat cele mai bune con­diţii de studiu şi de viaţă — de a munci cu abnegaţie pentru ca ştiinţa românească să obţină şi un viitor noi şi strălucite succese. Seara a avut loc în localul Filialei Iaşi a Academiei Republicii Socialista România, un cocteil in cinstea sărbă­toritului. Mecanizatori din brigada a Vil-a de la S.M.T. Huşi exe­cută arături adinei de toamnă pe tarlalele cooperativei agri­cole de producţie din Epureni. Foto: G. Paul O ACŢIUNE ÎNTÎRZIATĂ. Desfundarea­­ pentru noile pla­ ­n agricultură, sunt, acum, în plină toamnă, destule treburi de făcut. O dată cu culesul recoltelor sau alte lucrări la ordinea zilei este necesar să se dea zor şi cu pregătirea tere­nului destinat noilor plantaţii vitipo­­micole. In numeroase unităţi agricole care au de plantat viţă de vis în pri­măvara viitoare s-a trecut la desfun­dând terenului din vreme. Lucrîndu-se din plin în perioadele dintre campa­niile agricole, cind forţele erau mai puţin solicitate, bunii gospodari au reu­­şit să încheie desfundatul pe întrea­ga suprafaţă planificată încă înainte de declanşarea insămînţărilor de toamnă. Din păcate nu peste tot s-a pro­cedat aşa. Din această cauză în mo­mentul de faţă a rămas de desfundat mai bine de două treimi din suprafa­ţa de peste 2.500 de hectare pe care cooperativele agricole din regiune şi-au propus să înfiinţeze noi vii în primăvara care vine. După cum se vede, lucrările sunt mult întârziate şi de aceea se impun măsuri corespun­zătoare atît din partea consiliilor a­­gricole, cit şi a unităţilor rămase in urmă. în unele locuri domneşte pă­rerea că nu e nici un motiv de gra­bă, întrucît desfundarea se poate e­­xecuta și in „ferestrele" iernii sau la desprimăvărare. Intr-adevăr, în anii din urmă o serie de vii au fost plan­tate în teren desfundat primăvara. Dar rezultatele au dovedit că tocmai în acestea procentul de prindere a fost cel mai mic, deoarece plantarea s-a făcut în teren insuficient de a­­şezat, in care golurile de aer au fa­vorizat uscarea viţelor. lată de ce este nevoie ca toată suprafaţa planificată să fie plantată în primăvara lui 1966 numai în teren pregătit pînă la sosi­rea iernii. Nu trebuie omis nici fap­tul că pe suprafeţele desfundate îna­inte de îngheţ, gerurile vor mărunţi bine brazdele, iar în primăvară vor exista în sol şi cele mai mari rezerve de apă. Deşi in regiunea noastră stadiul desfundărilor este, aşa după cum am amintit, nesatisfăcător, există condiţii pentru a se recupera rămînerea in urmă. In unele raioane se remarcă în ultima vreme mai mult interes pentru lichidarea întîrzierii. Este mai ales ca­zul cooperativelor agricola din raioa­nele laşi şi Bîrlad, în care s-au mai desfundat de la începutul lunii sep­tembrie încă aproape 160 de hecta­re. Cu alte cuvinte, aceste două ra­ioane deţin peste 60 la sută din su­prafaţa desfundată în perioada amin­tită în întreaga regiune. După cum se vede, cooperativele agricole din restul regiunii au înregistrat in acest interval rezultate mult mai slabe, in raionul Paşcani, desfundările n-au mai progresat de loc, iar în raionul Vas­lui, suprafaţa pregătită a crescut cu numai două hectare. La fel se pre­zintă situaţia şi in comunele subordo­nate oraşului Bîrlad. Aceste diferenţe demonstrează că posibilităţile de gră­bire a desfundărilor n-au fost folosi­te peste tot. In zilele următoare este necesar să se accelereze tot mai mult ritmul de lucru în întreaga regiune. Rezerve pentru creşterea vitezei de lucru e­­xistă şi în raioanele în care pregăti­rea terenului a avansat mai mult în ultima perioadă. Spre deosebire de comunele ora­şelor laşi şi Bîrlad sau de raionul Paş­cani, care au în plan suprafeţe rela­tiv mici de desfundat, sarcinile cele mai mari revin celorlalte raioane. Din­tre acestea ceva mai înaintat cu pre­gătirea terenului e doar raionul laşi, unde s-a desfundat 45 la sută din suprafaţa planificată. In ordinea rea­lizărilor urmează raioanele Hîrlău (38,1 la sută), Bîrlad (33,6 la sută), Huşi şi Negoeşti (ambele cu cite 23,9 la sută) şi Vaslui (cu abia 6,1 la sută). Suprafeţele mari rămase de desfun­dat impun folosirea din plin a tutu­ror forţelor în fiecare zi prielnică de lucru. Organizînd mai bine munca cu tractoarele grele se cere să existe o participare tot mai largă a țăranilor cooperatori, pe măsură ce se termi­nă cu stringerea recoltelor tîrzii. Cooperativele agricole din regiunea noastră au prevăzut să planteze a­­proape 600 de hectare cu pomi în ma­siv şi să completeze peste 180.000 de goluri în livezile existente. Pentru obţinerea unor rezultate cit mai bune se recomandă ca plantarea pomilor să se facă numai în toamnă, înseam­nă deci că gropile trebuie făcute la timp. Şi în această privinţă tot raio­nul Iaşi se situează pe primul loc, ce­lelalte raioane fiind mai mult sau mai puţin întîrziate cu săpatul gropilor. Mobilizînd majoritatea forţelor la desfundarea terenului destinat noilor vii, acţiune care cere cel mai mare volum de muncă, trebuie deci luate măsuri şi pentru a grăbi săpatul gro­pilor în viitoarele livezi. Să nu se uite că procentul de prin­dere şi deci reuşita plantaţiilor viti­­pomicole depinde in bună măsură de timpul şi felul în care se pregăteşte terenul. .................................iiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii|||||||||||||||||||l|illllll|iI)||||II|I|1|I||1|lî[1J|1|(^ Noi magazine în spatele gării Nicolina. din Iaşi. De unde se vede că trebuie să glumim serios Intr-una din zi­lele trecute, s-a prezentat la mine o hîrtie: — Să trăiţi, to­varăşe şef! — Nu sînt şef, drăguţă, i-am răs­puns şi mi-am vă­zut de treburi. După ce a foşnit puţin prin fața mea, cochetînd ca o fetişcană, a vor­bit iar: — De ce mă tratezi cu indife­rență, omule? „Ia te uită, am gîndit eu, cum a aflat că nu-s şef, a și schimbat per­soana", l-am re­plicati! — Cum crezi că aș pierde vremea cu o simplă hîr­tie, care nici nu-i măcar colorată? — Tocmai aici e buba: nu sunt o simplă hîrtie. Eu sunt cineva! — Ei aș! — Da, da! Pri­­vește-mă! Citește ici! Curios cum sînt, m-am aplecat asu­pra ei şi am citit nişte cifre din care n-am înţeles nimic: lavoare — 51; căzi de baie — 3; robinete cu dublu servici —■ 33; robinete la­­voar — 11; bate­rii perete — 12; şi aşa mai în­colo. — Nu, nu pri­cep, am zis. — Să-ţi explic, s-a oferit hîrtia 3 toate cifrele astea reprezintă obiec­tele de uz comun stricate în ultimii cîțiva ani la blo­cul tineretului din str. Culturii — Iași. — Bine, dar eu nu locuiesc acolo, nu sînt adminis­trator, nu... — Tocmai de a­­ceea... A început să-mi vorbească despre o serie de lucruri și, în cele din ur­mă, m-a determi­nat să fac o vizită la respectivul bloc. N-am intrat bine în holul principal, că de undeva m-au întîmpinat niște sunete ciudate, scoase parcă din­­tr-un gît aflat la mare primejdie. Pînă să-mi dau seama de unde vin acele sunete, a trecut oleacă de vreme și ele au contenit. „Ce-o fi?“ m-am între­bat. Am pornit să cercetez. După cî­­teva minute — nimic. Atunci, mi-a venit o idee. ..Ia să intru în baia de la parter, din aripa dinspre apus a blocului". Am intrat și m-am dumirit pe dată : înăuntru — pene jălbe, pene gal­bene, pene­ roşii. F­OILETON pene porumbace = şi singe pe jos, § singe pe pereţi; = . singe mai vechi. = unge mai proas- = năt. = — In balul ăsta = am ajuns, am au- 5 zit o voce, ca un § sughiţ. I îmi vorbise tea- f­ra de la duş. Am 2 ridicat privirile | spre ea. Arăta jal- | tic fără sita. .­§ — Dar unde ţi-i § .. capul? am în- § rebat. — Mi l-au luat 1­­ntr-o noapte, pe §{ cind ațipisem și Și eu puțin. 3 — Cine ti l-a­i luat? I V . FILIP § Continuare în pag. g || *

Next