Flacăra Iaşului, aprilie 1967 (Anul 23, nr. 6393-6418)

1967-04-08 / nr. 6399

FOLOSIM CHIBZUIT SURSELE DE ECONOMISIRE A METALULUI Aşa cim s-a subliniat la Plenara C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie anul trecut, în ridicarea întregii acti­vităţi economice pe o treaptă superioară trebuie să se aibă în vedere reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, lichidarea rebuturilor şi a altor cheltuieli neeconomicoase ce mai încarcă preţul de cost al produ­selor executate. 1. Ţinînd seama de acest lucru, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din cadrul şantierului nostru au studiat cau­zele ce generează în procesele tehnologice de execuţie a instalaţiilor de toate tipurile, consumuri mari de metal la fiecare şantier de instalaţii-montaj in parte. După cum era şi firesc, asemenea căutări ne-au permis să descope­rim noi surse eficiente care să conviugă la o folosire mai chibzuită a tuturor materialelor, în special a metalului. Efectul studiilor întreprinse au o dublă importanţă. Prin soluţiile indicate putem reduce pe de o parte preţul de cost al unor instalaţii, iar apoi cu acelaşi consum de ma­teriale şi materii prime putem realiza mai multe piese pentru diverse instalaţii. De exemplu, invăţînd din expe­rienţa anilor trecuţi, noi am hotărît ca la orice fel de lucrări de instalaţii-montaj să extindem în anul 1967 pre­­fabricarea lor cu aproape 20 la sută. In acest scop, în cadrul şantierului am amenajat un atelier centralizat pen­tru executarea prefabricăm în subansamble a instalaţiilor sanitare, electrice, încălzire centrală, transporturi pneu­matice, desprăfuire, aerisire etc. Numai prin valorifica­rea acestei rezerve interne şi prin introducerea unor ino­­vaţii şi raţionalizări de mare eficacitate (presă hidraulică de ambutisat, dispozitiv de tăiat fier cornier, dispozitiv de stanţuit tablă pînă la 3 mm., presă hidraulică pentru executarea curbelor la rece din ţeavă pină la şase ţoii etc.) noi vom reuşi ca, pe lingă creşterea productivităţii muncii cu peste 12 la sută, să obţinem în anul 1967 o econ­omie de metal de 60 de tone. Punind un mare ac­cent pe măsurile incluse in planul M.T-Q., noi le-am studiat atît sub aspectul posibilităţilor de înfăptuire ime­diată cit şi a eficienţei lor economice. Din obiectivele din planul M.T.O. o parte au ca temă schimbarea soluţiilor tehnice la confecţionarea gurilor de refulare de la tubu­latura de aer cald prevăzută în proiectele tip C.S.C.A.S. pentru şantierele C.IA. Bacău şi fabricile de mobilă din Vaslui şi Rădăuţi. Prin înlocuirea acestora cu un nou tip de gură de refulare, conceput în întregime în cadrul şantierului nos­tru, consumul de metal a fost redus de la 69 de kg/buca­­tă cit se prevedea în proiect, la numai 9,3 kg./bucată. Aceasta ne-a permis ca la produsele amintite, pe care le-am confecţionat pentru cele trei unităţi economice, să economisim mai bine de 17 tone de metal. Una din căile ce le folosim în vederea reducerii consumului de metal este şi micşorarea greutăţii pieselor de racordare şi fixare a tubulaturii de transport pneuma­tic şi desprăfuire de la silozuri, paralel cu îmbunătăţi­rea performanţelor tehnico-funcţionale şi a calităţii. In­­tîmpinăm unele greutăţi în aprovizionarea cu materiale necea­re execuţiei planşelor. Am soluţionat neajunsul a­­mintit cu înlocuirea lor cu manşoane etanşe, lucru ce ne-a creat posibilitatea să economisim circa şase tone de metal. Toate tipurile a­e instalaţii pe care le executăm nece­sită o cantitate mare de organe de fixare cum sunt con­solele. In urma unor studii făcute de către comisia ingi­nerilor şi tehnicienilor din cadrul şantierului, am hotărît reproiectarea unor instalaţii şi a unor soluţii tehnice pre­cizate prin proiectele de execuţie, precum şi reproiecta­­rea unor ansamble sau subansamble tipizate prin norme C.S.C.A.S. Astfel, reţelele interioare de alimentare cu apă, termice, aer comprimat, care prin proiectele de exe­cuţie erau prevăzute a se executa pe trasee distincte, noi le-am adus pe acelaşi traseu folosindu-se consolele de fixare comune, fără a se diminua prin aceasta para­metrii tehnici ai instalaţiilor şi calitatea execuţiei. A­­ceeaşi metodă o aplicăm şi la instalaţiile electrice, prin gruparea pe acelaşi traseu a instalaţiilor de funtmnă, for­ţă şi semnalizare. Noile sisteme de fixare a instalaţiilor ne-a dat posibilitatea ca în trimestrul I a.c. să realizăm la atelierul mecanic, prin reducerea consumului­ de con­sole, o economie de metal de peste 6 tone. Am amintit doar cîteva din măsurile întreprinse de colectivul şantierului nostru şi din realizările obţinute pe linia economisirii metalului. Rezultatele obţinute pînă a­­cum, însă, nu reprezintă ultima treaptă. Avem condiţii ca şi de acum înainte să dobîndim noi succese în creşterea gradului de rentabilitate a unităţii noastre de construcţii. Ing. GH. LUPAŞCU şeful serviciului tehnic de la Şantierul 204 de instalaţii şi montaje — Iaşi O producţie suplimentară de 43,6 milioane de lei întreprinderile indus­triale din regiunea Iaşi au raportat- după înche­ierea primului trimestru din acest an- realizarea unui spor de producţie peste prevederi în valoa­re de 43,6 milioane de lei. Aceasta a fost posi­bil printr-o mai bună or­ganizare a producţiei şi o mai judicioasă folosire a maşinilor şi utilajelor. Dovadă creşterea produc­tivităţii muncii cu 2,2 la sută peste plan ; pe sea­ma acestui indicator s-a obţinut 55 la sută din sporul de producţie rea­lizat în primul trimestru. LA IAŞI. Filmări pentru documentarul „Costume de curte românească"­ ­ - -echipă a­l studioului „Al- Săbia"­ a lucrat, zilele trecute, la Iaşi, la prima parte a fil­mului de ştiinţă popularizată „Costume de curte româneas­că". Documentarul urmăreşte costumele de curte folosite încă din epoca premergătoare întemeierii Principatelor pînă la domnia lui Brîncoveanu. La Iaşi s-au filmat deja biju­teriile găsite în tezaurele de la Oţeleni şi Voineşti (seco­lul al XIII-lea), bijuteriile gă­site în mormintul doamnei Maria Amirali, sofia lui Pe­tru Şchiopu.­­Tot la Iaşi, s-au făcut filmări la­­ mănăstirea Cetăţuia şi bisericile Trei Ie­rarhi şi Golia. Echipa de fil­mare­ (regizor Petre Sirin, o­­perator W. Ott) a plecat în regiunea.. Suceava. Instantaneu de la grupa mare a Grădiniţei de copii cu ar normal nr. 5 Iaşi. 1 Geometrie în spaţiu. Foto : 1. Gheţiu Pe şantierul podului de peste Dunăre CONSTANŢA — Pe şantie­rul podului de peste Dunăre, intre localităţile Giurgeni şi Vadu Oii, a început, de curînd, construcţia pilonilor de sus­ţineri. Pe malul sting al Du­nării au fost turnate şi apoi bătute prin vibrare marile tronsoane prefabricate din be­ton care formează prima din cele 7 coloane ce se vor rea­liza la capul de pod de pe acest mal. Se fac, de aseme­nea, pregătiri în vederea tur­nării pilonilor pentru viaduc­tul de pe malul sting. După cum este cunoscut, în final podul va avea o lungime de 1.450 metri, o lăţime a părţii carosabile de 14,50 me­tri, cu 4 benzi de circulaţie, precum şi trotuare pe ambele laturi. (Agerpres) PE MERIDIANELE­­GLOBULUI .........................­.........-■ ■ ■­­­.......... - - •­______^ • Delegaţia C.C. al P.C.R. a vizitat landul Niederösterreich • Situaţie politică Incornata in Grecia • Humphrey primit „zgomotos“ la Paris • Preşedintele de Gaulle a aprobat lista noului guvern „CANCERUL“ DEALURILOR ARE TOTUŞI LEAC O MOŞTENIRE NEDORITA DE CARE UI E SI SILESC SĂ SCAPE La o recentă plenară, com­u­nă, a Consiliului agricol ra­ional şi Uniunii raionale coo­peratiste Bîrlad, tov. ing. Gh. Stoian directorul Staţiunii ex­perimentale agricole din Pe­rieni spunea că în urma u­­nui studiu întreprins în acest raion, peste 47.000 de hectare de teren arabil sunt afectate de eroziune ponderată, 17.000 de hectare de eroziune puter­nică, 18.000 de hectare de e­­roziune foarte puternică şi 7.000 de hectare de eroziune excesivă. Este o moştenire a agriculturii fărîmiţate. Dar nu asupra cauzelor care au adus suprafeţele aminte în situaţia arătată am vrea să ne refe­rim în articolul de faţă, ci la măsurile pentru a stăvili pro­cesul de eroziune, pentru o folosire raţională a pămintu­­lui. Cooperativizarea agricul­turii, înzestrarea acesteia cu o puternică bază materială e­­xistenţa specialiştilor în fie­care unitate agricolă, au cre­at condiţii bune in acest scop. Care-s rezultatele obţinute de cooperativele agricole in această direcţie ? După cum am aflat de la Consiliul agri­col raional, în toate coopera­tivele agricole s-a trecut la executarea arăturilor, a lucră­rilor de însămînţare şi între­ţinere a culturilor pe curba de nivel (o evidenţă precisă a suprafeţelor lucrate pe di­­recţia curbei de nivel nu e­­xistă la Consiliul agricol).. To­tuşi mai sînt cazuri cînd a­­ceste lucrări se execută din deal în vale. De exemplu astă toamnă, la cooperativa a­­gricolă din Avrămeşti, pe o tarla de circa 20 de hectare, arătura s-a făcut din deal în vale. De ce ? „Ca să terminăm mai repede lucrarea“ ne-a spus preşedintele unităţii, Ion Danu. Inginerul agronom Mir­­cea Netedu a ţinut să pre­cizeze : „Cînd am constatat acest lucru, era prea tîrziu. Am luat imediat măsuri şi pe această suprafaţă am însămîn­­ţat păioase, lucrarea execu­­tîndu-se pe curba de nivel". Ceea ce n-a făcut însă nici consiliul agricol, nici u­­niunea cooperatistă, nici fac­torii de răspundere de la co­mune, este că n-au îndrumat ţăranii cooperatori ca pe te­renurile pe care le au în fo­losinţă sa execute lucrările a­­gricole tot pe direcţia curbei de nivel.­­Peste tot în raion, pot fi văzute suprafeţe în fo­losinţă arate din deal în va- ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE DIN RAIONUL BÎRLAD be). Poate o vor face de a­­cum înainte. Tot tovarăşul ing. Gheor­ghe Stoian spunea ca circa 90 la sută din numărul ploi­lor sunt torenţiale. De unde rezultă că pe terenurile ara­bile cu pantă mai mare, nu­mai executarea arăturilor şi celorlalte lucrări pe curba de nivel lui sunt suficiente. Du­pă cîte cunoaştem, de multă vreme se tot vorbeşte des­pre amplasarea culturilor în fîşii, despre organizarea ben­zilor înierbate. Dorind să a­­flăm care sunt rezultatele ob­ţinute în această privinţă, ne-am adresat unor factori de răspundere din unităţi, de la consiliul agricol raional şi de la grupa operativă din Bîrlad a D.R.I.F.O.T.-ului, Ing. Ghilţ Corina de la co­operativa agricolă din Vii­­şoara. „Suprafaţa arabilă a cooperativei noastre este de 2.250 de hectare. Pe 2.000 de hectare am amenajat benzi în­ierbate. era practicat şi cul­turi în fîşii pe suprafaţa de 90 de hectare. E puţin, dar a­­nul acesta te vom extinde simţitor“. Ing. I. Malihin de la coo­perativa agricolă din Epureni: „Avem benzi înierbate pe 90 de hectare. Din toamna anu­lui trecut, am început să or­ganizăm şi culturi în fîşii. Pe 250 de hectare, de exemplu, am semănat fîşiile de grîu, urmînd ca în această primă­vară să le intercalăm cu fî­şii de porumb şi alte prăşi­­toare“. Ing. I. Ibănescu, de la coo­perativa agricolă din Ibăneşti: „Mare lucru n-am făcut­ fi­indcă toamna nu se poate e­­libera terenul cu operativi­tate de culturile tîrzii. In­fo- GH. STEJARU (continuare in pag. a 3-a) Andheta noastră în unităţile de alimentaţie publică din oraşul Iaşi Dilin LA GALAPOD! Mergeţi de la un capăt la altul al străzii Cuza Vodă şi, n-o să intilniţi un drum altă unitate de alimentaţie publi-­ că în afară de o cofetărie ,­­opriţi-vă în Tg. Cucului, a­­cest loc al Iaşului în perma­nenţă aglomerat, şi n-o să vedeţi decit un bufet (zis,,bom­bă“) şi o cofetărie,­ plimbaţi­­va pe str. Ştefan cel Mare şi, in a­­fară de restauran­tul , Dunărea" şi o cofetărie, nu mai intilniţi altă uni­tate de alimenta­ţie publică ; mer­geţi pe una dintre străzile cele mai lungi ale oraşului, şi anume, Sărărie, şi n-o să intilniţi in drum decit un singur baiet I­­aşul, acest oraş mare, care se În­tinde pe o supra­faţă de 96 km.p., şi care la ultimul recensămint al populaţiei număra peste 162.000 de locuitori, nu posa­dă decit 11 restau­rante (in afară de „Bolta Rece" — toate tară... perso­nalitate !) 24 de bule­te — ca 24 de frati gemeni, o singură braserie (una singură I), un singur lacto-bar (unul singur I), un singur bar-calea­­tutun (mai mult fum de tutun decit bar), un restaurant­­expres (iar trebuie să exclamăm: „doar unul sin­guri"). Dacă mai punem la socoteală cele 20 de cofetării, cele 30 de chioşcuri de ră­coritoare (dintre care unele un tei de barăci numerotate ori cu denumiri pompoase ca ,,Venus“ ori „Aurora") pre­cum şi cele 12 grădini de vară ajungem la respectabila cifră de 101. Desigur, dacă spunem unuia care nu cunoaşte laşul decit din auzite şi din cărţi poştale ilustrate că ,,T.A.P.L.-ul nostru are 101 unităţi­­“­­, o să ridice mirat din sprîncene. Numai să nu-i spunem că 30 sunt chioşturi, 24 bufete etc., că pe urm­ă ne dăruieşte un zimbet compătimitor. In tot laşul n-ai să găseşti o plăcin­tărie unde să poţi minca o plăcintă caldă şi să bei o bere rece! In tot laşul n-ai să gă­seşti un birt popular, o si­migerie ! La singura gogoşerie din Piaţa „Gheorghi Dimitrov" trebuie să faci coadăT^'răin cauza cerinţelor mari, g­ogoşi­­le sint tăcute dinainte şi ser­vite reci­. La singurul res­­taurant­ expres trebuie să stai cu tava plină cu mincare în mină şi să aştepţi să se eli­bereze un scaun­­ce idee la con­ducerea T­ A.P.L.-ului să in­troducă in localul „Expresu­lui" un ... bufet ! Probabil pentru ca mesele să fie ocu­pate de cei care beau o ţuică, iar cei care mănincă să stea în picioare !?), îţi mai aduci aminte... Pină a pune mina pe con­dei să scriem aceste rinduri am stat de vorbă cu mulţi ie­şeni, get-beget ieşeni, cu un mare număr de consumatori. Un bătrîn .. cizmar (Gheorghe Roman) ne spunea: „Eu trag pantofi pe acelaşi calapod şi tot nu seamănă intre ei ! Res­taurantele şi buretele­­ din Iaşi parcă sunt făcute pe acelaşi calapod! Numai Urma diferă. Nu poate fi redată viaţă şi renume unor localuri de altă­dată ale Iaşului Nu vrem să idealizăm loca­lurile de altădată — aveau destule păcate. Dar experien­ţa bucătarilor şi grija lor pen­tru diversitatea, originalitatea meniurilor şi atenţia faţă de client, pot fi revindecate in condiţiile noi cerute de co­merţul socialist, cină nivelul de trai al populaţiei a crescut paralel cu cerinţele. La „Trei sarmale“ puteai minca pui la irigare ori pui înăbuşiţi in ceaun. Ieşenii mai in virsta îşi aduc cu plăcere aminte de saramura de peşte ori găina cu rasol de la „Trei castani“. In localul fostului bufet al T.A.P.L.-ului, zis „Pietricica", închis, nu de mult, pentru ne­­rentabilitate, era o bodegă unde se vindeau zilnic 1.500 de cimnaţi la grătar (cînd era a T.A.P.L.-ului se vindeau zil­nic 20—30 de cirnaţi, dar in sus!) — Eu nu sint de fel din Iaşi, nu cunosc Iaşul — ne spune tov. Constantin Cămară, direc­torul T.A.P.L.-ului. — Vă înţelegem că in cele zece luni de cînd sînteţi di­rector aici nu aţi avut timp suficient să cunoaşteţi bine laşul. Aveţi insă experienţă în această muncă, ni se pare, la Bacău. Vă întrebăm : sînteţi mulţumit de şablonizarea uni­tăţilor, de această plată uni­for­mi­zare ? — Nu! Aceeaşi întrebare („sînteţi mulţumiţi de uniformizarea u­­nităţilor de alimentaţie publi­că“ ?) am pus-o şi tovarăşi­lor Gheorghe Filip, preşedin­tele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Iaşi, Virgil Vicol, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfa­tului popular orăşenesc care răspunde de sectorul comerţ, Ştefan V­rinceanu, vicepreşe­dinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Corneliu Ouatu, directorul Di­recţiei comerciale regionale, Mihai Chisăliţă, şeful servi­ciului alimentaţiei publice din Direcţia comercială regională. Răspunsul a fost acelaşi: „Nu suntem­ mulţumiţi". Şi cu toate astea... operativitatea e pe linie moartă! Aşadar, cei care conduc, în­drumă şi controlează comerţul, in cazul nostru sectorul ali­mentaţiei publice, nu sunt mul­ţumiţi de situaţia existentă TRAIAN CRAESCU (continuare în pag. a 3 a) . O sută de unităţi trase la şapirograf!­­ Cîteva amintiri plăcute, dar nu pe placul conducerii T.A.P.L.-ului B „Auto­critica“ unui director : „Eu nu cunosc Iaşul“ ! B Un răspuns şablon: .. Nu suntem­ mulţumiţi de şablonizare! g1] O victorie... măreaţă, nişte adrese ! Laboratorul întreprinderii ,,Textila" din Iași a fost înzestrat cu noi aparate de control. In clişeu, se ve­rifică rezistenţa ţesăturilor. REPORTAJ PE GLOB In turcia Pictorul EUGEN ISPIR, care s-a reîntors dintr-o călătorie în Turcia, ne trimite însem­nările de mai jos: Relieful frămîntat al bătrînei Tracii își arcuiește căile spre siniliul fără o­rizont ale apelor Mării Marmara. A­­drianopolul — E­­dirneul de astăzi — prima capitală islamică în Euro­pa, cu vestita sa moschee, opera re­putatului arhitect Sinan, a rămas de mult în urmă. In­­tr-o clipă tot pei­sajul capătă o nouă transfigurare, to­­pindu-se în luminile care se succed cu repeziciune cu cit te apropii de sud. Bosforul, Cornul de Aur, meandre strălucitoare, căi nautice care au ie­şit victorioase în lupta cu uscatul, »explică raţiunea e­­xistenţei pe aceste locuri a vechiului Bizanţ, Istanbulul de astăzi. Străve­chea aşezare, durată de-a lungul strîm­­torii care desparte Asia de Europa, este un imens seif care ascunde în tainiţele sale co­mori seculare, a căror dimensiuni va­lorice n-au fost în­că stabilite integral nici pînă în zilele noastre. Acest oraş, ridicat ca un triumf al istoriei pe înălţi­mile Bosforului, so­licită competenţă şi pasiune pentru a-i putea pătrunde in­timitatea fiinţei sa­le. Istambulul pare, la prima vedere, un imens templu, cu sute de minarete, a­­devărate coloane care susţin cupola de azur a cerului meridional. Un nu­me cunoscut pe toa­te meridianele pă­­mîntului, fosta ba­zilică creştină, Sfîn­­ta Sofia, opera îm­păratului Iustinian şi a iscusitului ar­hitect Isidor din Milet, este un loc de atracţie atît pentru specialişti, cît şi pentru mulţi­mea de turişti, de­barcaţi pe malurile Bosforului. Mozaicu­rile bizantine din secolele IX-X­ XI, îşi aruncă, zi de zi, tot mai mult, molo­zul obturant cu care au fost acope­rite, după căderea Constantinopolului, în anul 1453. Ace­leaşi operaţii întîl­­nim şi la vechea biserică Chora, cu­noscută astăzi sub numele de Kahrie Giami. Bizantinolo­gii socot că mo­zaicurile de la Ka­hrie — sec. XIV, oferă cel mai pur stil bizantin din cîte se cunosc pînă as­tăzi. Printr-o hotă­­rîre a lui Ataturk, ambele monumente au fost transforma­te în muzee, ele neaparţinînd unui singur cult, ci lumii întregi. Intre Sfînta Sofia şi Moscheea Al­bastră, cea de a doua operă arhi­(continuare în pag. a IV a)

Next