Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)

1969-10-14 / nr. 7180

ANUL XXII, Nr. 7180 MARTI 14 OCTOMBRIE 1969 4 PAGINI 50 BANI Cînd se hotărăşte soarta recoltei, nici un efort nu e prea mare! Timpul a ţinut cu codaşii dar... nu le-a lichidat şi restanţele H Cînd vremea frumoasă se iroseşte cu carul, randamentul se măsoară cu gramul H Şedin­ţele se ţin lanţ, nu însă şi succesele NI La semănat... ca după nuntă m Recolta pe cîmp, iar mijloacele de transport „în rezervă“ Despre mersul campaniei a­­gricole de toamnă In comu­nele de pe traseul Podu-Iloa­­iei — Popeşti — Mădirjac — Sineşti — Lungani am mai consemnat in ziarul nostru. Totuşi am fost nevoiţi să mai vizităm aceste unităţi şi in ziua de duminică (12 octom­brie) determinaţi, îndeosebi, de faptul că, in timp ce mul­te C.A.P.-uri din Judeţul nos­tru au Încheiat Insămînţărire, la Mădirjac, spre exemplu, u­­nitatea n-a realizat această lucrare deci în proporţie de 60 la sută. Era normal, deci, ca In ziua de duminică să fi fost mobilizate toate forţele mecanice şi atelajele la im­pulsionarea lucrărilor de pre­gătire a terenului şi semănat, ca şi la celelalte acţiuni din campanie. Dar, nici pomenea­lă de aşa ceva. La punctul denumit .Vamal, tractoriştii secţiei I.M.A. Podu-Hoarei, condusă de Vasile Vieru, lăsa­seră, de stmbătă seara, pe cîmp trei semănători şi un tractor, defect. In drum. De asemenea, cooperatorii care au lucrat pe semănători au dat sacii cu săminţa de griu In primire la nişte ciobani de la stina din apropiere şi au plecat In sat destul de devre­me. Au făcut acest lucru, pentru că, sâmbătă, at. ing. agronom al C.A.P., Mişu An­drei, cât şi Th. Maximescu, de la U.J.C.A.P., care răspunde şi de această unitate pe timpul campaniei agricole, au plecat la Iaşi cu cursa de 14.30. Duminică n-au mai re­venit la Mădirjac. Luîndu-le exemplul, nici tractoriştii n-au mai ies» la lucru. Preşedinte­le C.A.P., Ion Petruşca, pe ca­re l-ara găsit duminică dimi­neaţa la o adunare organizată de consiliul popular comunal In satul Frumuşica, nu ştia nimic despre activitatea trac­toriştilor, pentru că stmbătă stătuse intr-o altă şedinţă de comitet executiv al consiliu­lui popular comunal. Pentru după-amiaza zilei de dumini­că era planificat să meargă la o altă adunare populară in satul Bojîla. Am fost curioşi să vedem ce fac tractoriştii, căci la se­diul secţiei I.M.A. am găsit numai 4 tractoare aliniate din totalul de 8. Umblînd prin sat, am dat peste un tractor in faţa casei şefului de secţie, care avea o pană de cauciuc. Am aflat că tractoristul Ion Popovici ii lăsase acolo de simbătă seara şi a plecat la o nuntă într-un sat vecin. Şe­ful de secţie, tovarăşul Vie­ru, In loc să fi luat măcar măsuri pentru a repara cau­ciucul respectiv a plecat la sediu, de unde a luat alt trac­tor, cu care a plecat în vizi­tă la un coleg de la silvic, care locuieşte intr-o altă par­te de sat. Acolo l-am intilni şi pe tractoristul Ion Buzilă şi pe calculatorul Constantin Iancu. Mihai ICHIM Desena de ST. MIRON (continuare In pag. a 3-a) — Aloi Institutul meteorologic ! Vd rog sd ambnaft ploile tteva iile fiindcă avem niște treburi la oraș I . Ce le răspundeţi, tovarăşe director al D.R.T.A.? Simbătă, 11 oc­­nbrie a.c., con­­icerea coopera­ri agricole din volari este a­­nţată de tova­­şul Burghelea, ful centrului de ntractare a ste­­a de zahăr, că, minică, 12 oc­­cnbrie, conform lor stabilite în dintă de coman­­ment, C.A.P.-u-­i ii vor fi trimis 10 autocamioa­­pentru a trans­­ita la gară ce­­circa 200 de ne de sfeclă de hăr, care aşteap­­în cîmp do­uă săptămîni. insiliul de con­­cere e mobili­­t forţele nece­­re pentru vicăr­­tul autocamioa­­lor şi, dumini­­, o dată cu m­­­­a zorilor, aş­­aptă... Aşteptau operatorii, eş­­u­au şi lucrăto­­de la baza de recepţie de la Şol­­duna. La ora 8, apa­re primul autoca­­mion al Autoba­zei nr. 2, însoţit de şeful persona­lului de la­­aceas­tă unitate. „Un­­de-s celelalte trei autocamioane?“, în­treabă dumnealui nervos. (Probabil că cele trei auto­camioane părăsise­ră autobaza îna­intea domniei sa­le). .Care auto­camioane ? I se răspunde. Dum­neavoastră aţi so­sit cu primul a­­utocamion*. »Nu se poate, se în­furie şeful perso­nalului, care scoa­te din buzunar o hîrtie cu numere­le de circulaţie ale celor 10 a­­utocamioane. Nu aveţi oameni la încărcat şi a­­utocamioanele au făcut cale întoar­să“. La locul da În­cărcare a sfeclei de zahăr, 30 de cooperatori stă­teau cu braţele încrucişate, aştep­­tînd autoca­mioanele. Vă­­zîndu-l, reprezen­tantul D.R.T.A. înghite în sec. Cooperatorii sunt prezenţi, autoca­mioanele nu. A­­bia la ora 10 a mai sosit un a­­utocamion şi altul pe la ora 12. Celelalte nu şi-au mai făcut apariţia. S-au efectuat cîte­­va transporturi şi gata. Pe bună drepta­te cooperatorii se întreabă : De ce au fost­ păcăliţi ? De ce nu au fost lăsat să se ocu­pe de alte tre­buri ? Ce le răs­pundeţi, tovarăşi din conducerea D.R.T.A.? Gh. STEjARU ICEN tnn. *) Premiaţi la bienala de artă populară la faza finală a celei de-a V-a bienale de artă populară, printre cei distinşi cu premii se numără şi Ioan Dec­• din Sireţel, care a obţinut primul I pentru un frumos suman negru, lucrat cu deosebită măiestrie. De asemenea, Nica Gh. Teodor şi Gheorghe Che­­laru din Poiana — Deleni au dobîndit premiul al II-lea pentru arta cu care știu să lucreze obiecte din ceramică neagră. DELA \ universitara !­SOI* IAȘI _ Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Echipa feminină de floretă a României - campioană mondială HAVANA 13 (Agerpres) Selecţionata feminină de floretă a României, alcătuită din Olga Orban-Szabo, Maria Vicol, Ileana Drîmbă şi Su­­zana Ardeleanu, a repurtat un strălucit succes cucerind la Havana titlul de campioană mondială. In comentariile a­­genţiilor Internaţionale de presă se subliniază că Intîl­­nirea finală dintre selecţiona­tele României şi U.R.S.S. a fost deosebit de emoţionantă. Eroina finalei a fost, fără în­doială, se spune în comenta­riul agenţiei „France Presse“, fosta campioană mondială din anul 1982 de la Buenos Aires, Llga Orban-Szabo, care în meciul „cheie“ a reuşit să ob­ţină punctul preţios. Intîlnirea s-a încheiat cu scorul de 8—8. însă echipa României a fost declarată clştigătoarea titlului mondial şi a medaliilor de aur, deoarece a avut un tuş-ave­­raj favorabil (49—50). Pentru semifinalele probei de spadă pe echipe s-au ca­lificat U.R.S.S., Italia, Ungaria și Suedia. In preliminar, e­­chipa R.D. Germană a învins cu 13—3 echipa României. U.R.S.S. a Intrecut cu 12—4 echipa României ! Studenţii Universităţii răspund:„ Vom merge acolo unde interesele patriei o cer! In zilele de 5 şi 9 octombrie a.c., la U­­niversitatea „Al. I. Cuza” a avut loc, in prezenţa conducerilor Universităţii şi facul­tăţilor, semnarea con­tractelor prin care studenţii anului I se angajează să depu­nă toată stăruinţa pentru a dobîndi o cu­ mai bună pregăti­re de specialitate, iar la terminarea studii­lor să-şi desfăşoare activitatea la locurile unde vor fi reparti­zaţi. Solemnitatea sem­nării contractelor, pe de o parte de către rectorul Universităţii ca împuternicit al statu­lui, iar pe de altă parte de către stu­denţi, capătă o sem­nificaţie deosebită as­tăzi, cînd întregul nos­tru popor este anga­jat într-o muncă en­tuziastă pentru înde­plinirea istoricelor ho­­tărlri ale Congresului al X-lea al P.C.R., pentru Îndeplinirea sarcinilor în toate do­meniile de activitate. Prof. dr. docent Ion Creangă, rectorul U­­niversităţii ,Al. I. Cu­za­, şi prof. V. Ne­­culce, prorector al Universităţii, au ară­tat în faţa studenţilor necesitatea imperioa­să ca aceştia să se pregătească cit mai temeinic pentru a pu­tea fi cit mai folosi­tori societăţii, că In condiţiile actuale creş­terea eficienţei mun­cii sociale depinde in cea mai mare măsu­ră de aportul specia­liştilor, de participa­rea lor nemijlocită la procesul producţiei materiale şi spiritua­le. De aceea, buna pregătire profesională ca şi prezentarea fie­cărui absolvent de fa­cultate la locul de muncă, unde Intere­sele societăţii o cer, echivalează cu un act de răspundere socia­lă, de patriotism şi de etică profesională. In cuvinte emoţio­nante şi pline de simţul datoriei, stu­denţii Nem­eru Mag­dalena de la Facul­tatea de chimie, Co­­pilău Hristache de la Facultatea de drept. Felea Gheorghe de la Facultatea de Istorie­­filozofie şi alţii au exprimat profunda re­cunoştinţă partidului şi statului nostru pen­tru grija cu care sunt înconjuraţi, pentru condiţiile tot mai bu­ne de muncă şi viaţă create tineretului stu­dios. Studenţii s-au angajat să se pregă­tească temeinic, să muncească cu rîvnă şi perseverenţă pentru a deveni constructori de nădejde al socie­tăţii noastre Socialis­te. 8 şi-au exprimat hotărîrea să îndepli­nească în mod exem­plar obligaţiile asu­mate prin contract, arătînd că la aceasta ii obligă nu numai semnătura ci şi con­ştiinţa răspunderilor personale faţă de stat, faţă da socie­tate. In cuvintele entu­ziaste rostite de că­tre studenţi, aceştia, au amintit chemarea pe care a adresat-o tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU studen­­ţimii noastre la mi­tingul prilejuit de des­chiderea noului an u­­niversitar, cerindu-le­ „să fie gata să mear­gă acolo unde nece­sităţile dezvoltării mul­tilaterale a patriei, ale înfloririi societăţii noastre socialiste o impun - In întreprin­deri industriale şi a­­gricole, in spitale, In facultăți și Institute de cercetare, in școli*. Prof. dr. Ing. V. ABAB1 decan al Facultății de chimiei Univ. .Al. I. Cuza* Vizita la Iaşi a ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti Ieri a sosit în municipiul Iaşi Denis Seward Laskey, am­basadorul Marii Britanii la Bucureşti, cu soţia, care între­prinde o vizită de cunoaştere a patriei noastre. In dimineaţa zilei, ambasado­rul Marii Britanii la Bucu­reşti a fost primit de către Ioan Manciuc, primarul mu­nicipiului Iaşi. La convorbi­rea care a avut loc au parti­cipat membrii biroului perma­nent al Comitetului executiv al Consiliului popular muni­cipal. In aceeași zi, Denis Seward Laskey a avut o întîlnire cu prof. univ. dr. docent Ion Creangă, rectorul Universită­ţii „Al. I. Cuza", şi prof. dr. Dumitru Rusu, prorector al U­­niversităţii. Ieri la amiază, distinsul oas­pete a fost primit de către I.P.S. Iustin Moisescu, mitro­politul Moldovei şi Sucevei. * m m­m­m In pagina a 4-a \ ■ ■ Ptptrn prima oar& In spațiul cosmic a 1 a circamterestra Zbor To grop • trai ! aava aaamlaa aoviatiao ; oi şapta aoamonauţi VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU Şl ION GHEORGHE MAURER IN INDIA Plecarea din Capitală Duminică dimineaţă au pără­sit Capitala, plecând spre In­dia, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Cea­­uşescu, şi preşedintele Consi­liului de Miniştri, Ion Gheor­ghe Maurer, împreună cu so­ţia, Elena Maurer, care, la in­vitaţia preşedintelui Republici India, Varahagiri Venkata Girl, şi a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi, vor face o vizită oficială In India, Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele Consiliului de Miniştri sunt Însoţit de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Bur­tică, ministrul comerţului exterior, şi Ion Morega, ad­junct al ministrului Industriei construcţii de maşini. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tova­răşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Já­nos Fazekas, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu, Ştefan Voi­­tec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, membri ai Consiliu­lui de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducători de Insti­tuţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti. Erau de faţă B. D. Goswami, însărcinatul cu afaceri ad-in­­terim al Indiei la Bucureşti, şi membri al Ambasadei In­diei, şefi ai misiunilor diplo­matice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republici Socialiste România. Un mare număr de bucureş­­teni, prezenţi la aeroport, au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat şi pe preşedintele Sons­a­tului de Miniştri. ★ In drum spre India, avionul prezidenţial român a făcut o­ escală la Taşkent. (Agerpres) Sosirea la Delhi DELHI 13 — Trimişii spe­cial Agerpres, Nicolae Iones­­cu şi Ion Puţinelu, transmit: Sentimentele de prietenie, sti­mă şi preţuire care leagă din­colo de spaţiile geografice popoarele român şi indian au găsit o convingătoare reafir­mare în cordialitatea cu care au fost întîmpinat solii Româ­niei pe străvechiul pămînt al Indiei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Ma­urer, sînt purtătorii unui me­saj de pace şi bună înţele­gere, de prietenie şi colabo­rare, soli ai dorinţei poporu­lui român de a contribui la dezvoltarea continuă a bune­lor relate statornicite între cele două ţări şi popoare, ba­zate pe respectarea neabătută a principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, e­­galîtăţîi în drepturi, neames­tecului în treburile Interne, a­­vantajului reciproc. Primirea cordială făcută oas­peţilor români In capitala Indiei, atît de înaltele oficia­lităţi indiene, ctt şi de popu­laţia oraşului, confirmă din plin dorinţa unei mai bune cunoaşteri şi conlucrări în in­teresul ambelor popoare, in sprijinul consolidării unui climat de pace şi Înţelegere între popoarele întregi lumi. ora 12.30. Pe aeroportul mi­litar din Delhi aterizează lin avionul prezidenţial, la bor­dul căruia au sosit preşedinte­le Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, şi preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, îm­preună cu soţa, Elena Ma­urer, pentru a face o vizită oficială în India la Invitaţia preşedintelui Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi a primului ministru, Indira Gandhi. Drapelele de stat român şi Indian flutură pe aeroport, profilindu-se spre albastrul cerului. Frontispiciul clădi­rii aerogării este dominat de portretul şefului statului român. Dedesubt poate fi ci­tită urarea: „Adresăm un cor­dial bun venit Excelenţei Sa­le Nicolae Ceauşescu, preşe­dintele Consiliului de Stat al Republici Socialiste Româ­nia*. In sunetele fanfarei, pa treptele scării avionului, îşi fac apariţia preşedintele Ni­­colae Ceauşescu, cu soţia, şi premierul Ion Gheorghe Maurer, cu soţia­ Momentul este marcat de puternice o­­vaţii. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artile­rie. La coborirea din avion, înalţii oaspeţi români sunt întîmpînaţi şi salutaţi cu cor­dialitate de preşedintele In­diei, Varahagiri Venkata Giri, de primul ministru, Indira Gandhi, şi de ministrul afa­cerilor externe, Dinesh Singh. Primarul oraşului Delhi, Hanses Raj Gupta, oferă oas­peţilor români tradiţionalele ghirlande de flori, simboluri ale ospitalităţii indiene. Preşedintele Indiei prezintă conducătorilor de stat ai Ro­mâniei persoanele oficiale in­diene venite în întîmpinare . Fahruddin Ali Ahmed, mi­nistrul dezvoltării industriale şi comerţului interior, G. M. Poonacha, ministrul oţelului şi industriei grele, Swaran Singh, ministrul apărării, Chavan Yeshwantrao, ministru de In­terne, Jagjivan Ram, minis­trul agriculturii şi alimenta­ţiei, Bhanu Prakash Singh, ministru de stat pentru co­merţul exterior, Bhakat Dars­­han, ministru de stat pentru educaţie, mareşalul forţelor a­­eriene, C. P. Lai, general şi ofiţeri superiori. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, pre­zintă apoi preşedintelui In­diei persoanele oficiale ro­mâne care îl însoţesc­­ Cor­­neliu Mănescu, ministrul a­­facerilor externe, Cornel Bur­tică, ministrul comerţului exterior, şi Ion Morega, ad­junct al ministrului industri­ei construţiilor de maşini. Pe aeroport se află, de a­­semenea, Petre Tănăsie, am­basadorul României în India, şi membrii Ambasadei. Sunt prezenţi şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Delhi. Preşedintele Nicolae Ceau­şescu este invitat pe podiu­mul de onoare. Sînt intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Şeful statului ro­mân trece In revistă garda de onoare. Apoi, împreună cu preşedintele ţării gazdă se îndreaptă spre o platformă special amenajată, de unde cei doi şefi de stat rostesc scurte cuvîntări de salut. Un grup de tinere fete, îm­brăcate In frumoase costume naţionale, presară Înaintea tovarăşului Nicolae Ceauşes­cu şi a sorei sale petale de trandafiri şi desenează pe frunţile înalţilor oaspeţi sem­nul roşu tradiţional de bun sosit, denumit „dllak*. Cei doi preşedinţ­i au loc apoi Intr-o maşină deschisă, însoţită de o escortă de mo­­tociclişti, coloana maşinilor oficiale se Îndreaptă spre Delhi. Pe întreg traseul de la aeroport la reşedinţă, preşe­dintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Varahagiri Ven­kata Girl sunt salutat de numeroase grupuri de cetă­ţeni aflaţi de o parte şi de alta a şoselei. Zeci de mii de oameni Işi manifestă simpa­tia fluturlnd steguleţe, a­runcînd flori In calea oaspe­ţilor. De-a lungul bulevardelor sunt arborate drapelele de stat român şi Indian, precum şi por­trete ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Coloana oficială străbate bulevarde moderne, străjuite de Impunătoare con­strucţii. „Bun venit Înalţilor oaspe» români*, „Trăiască pri­etenia indo-română“, „Bine a» venit prieteni din România", sunt urările ce pot fi citite pe uriaşele panouri ce domi­nă întregul traseu. In „Connaught Place’, co­loana mașinilor oficiale stră­bate un adevărat fluviu de oameni îmbrăcat în costume multicolore, care, in ciuda u­­nui soare torid ce ridică mercurul termometrelor pînă la 35 de grade, s-au adunat aici pentru a face o entu­ziastă primire Înalţilor oas­peţi români. Din mulţimea de oameni, aflată de o parte şi de alta a bulevardelor, răsună o­­vate prelungi, sunt aruncate confete şi flori. Maşina deschi­să din fruntea coloanei, în care se află cei doi preşe­dinţi, se opreşte în dreptul unei peluze de gazon, pe su­prafaţa căreia grupuri de şcolari execută o suită de dansuri populare indiene. In această piaţă centrală a oraşului mulţimea a înconjurat maşina in care se afla pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, strîngindu-i mina, oferindu-i flori. Coloana de maşini oficiale Işi continuă drumul străbătînd Jan Path-ul, unul din cele mai frumoase bulevarde ale oraşu­lui, care a fost transformat în această zi Intr-un imens ar­c de triumf alcătuit din florii Din Jan Path, coloana maşi­nilor pătrunde spre intrarea ce duce la „Rashtrapad­ Bha­­van" — reşedinţa rezervată şefului statului român In timpul vizitei sale In India­in faţa palatului, o gardă mi­litară prezintă onorul. Un es­­cadron de cavalerie înconjoa­ră maşina oficială şi ii conduce pe oaspeţi pînă la Intrarea In clădirea de reşedinţă. Deasu­pra corpului de clădiri undu­ieşte lin drapelul de stat al Republici Socialiste România. (continuare in pag. a 4-a) Vizite protocolare Preşedintele Consiliului de Stat al Republici Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut în primele ore ale după-amiezii de luni o vizită protocolară preşedintelui In­diei, Varahagiri Venkata Giri. Şeful statului român a fost însoţit de preşedintele Con­siliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. A fost de faţă, de asemenea, ambasado­rul României la Delhi, Petre Tănăsie. Preşedintele indian a fost asistat de K. V. Raghunatha Reddy, ministru fără portofo­liu, şi de S. T. Than, ambasa­dorul Indiei la Bucureşti. Cu acest prilej, cei doi pre­şedinţi s-au întreţinut într-o atmosferă caldă, deosebit de cordială, evocând tradiţiile de prietenie şi bună înţele­gere statornicite între India şi România, ţări situate la mi de kilometri una de alta, dar unite prin dorinţa comu­nă de pace şi progres. Ei şi-au exprimat convingerea că există condiţii ca buna în­ţelegere şi relaţiile de coope­rare să-şi găsească afirmarea pe plan internaţonal. Preşedintele Nicolae Ceau­şescu a primit apoi­ la reşe­dinţa sa vizita protocolară a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi, cu care a a­­vut o convorbire prieteneas­că, cordială. In aceeaşi zi, preşedintele Indiei a făcut o vizită proto­colară de răspuns preşedinte­lui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu.

Next