Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)
1969-10-14 / nr. 7180
ANUL XXII, Nr. 7180 MARTI 14 OCTOMBRIE 1969 4 PAGINI 50 BANI Cînd se hotărăşte soarta recoltei, nici un efort nu e prea mare! Timpul a ţinut cu codaşii dar... nu le-a lichidat şi restanţele H Cînd vremea frumoasă se iroseşte cu carul, randamentul se măsoară cu gramul H Şedinţele se ţin lanţ, nu însă şi succesele NI La semănat... ca după nuntă m Recolta pe cîmp, iar mijloacele de transport „în rezervă“ Despre mersul campaniei agricole de toamnă In comunele de pe traseul Podu-Iloaiei — Popeşti — Mădirjac — Sineşti — Lungani am mai consemnat in ziarul nostru. Totuşi am fost nevoiţi să mai vizităm aceste unităţi şi in ziua de duminică (12 octombrie) determinaţi, îndeosebi, de faptul că, in timp ce multe C.A.P.-uri din Judeţul nostru au Încheiat Insămînţărire, la Mădirjac, spre exemplu, unitatea n-a realizat această lucrare deci în proporţie de 60 la sută. Era normal, deci, ca In ziua de duminică să fi fost mobilizate toate forţele mecanice şi atelajele la impulsionarea lucrărilor de pregătire a terenului şi semănat, ca şi la celelalte acţiuni din campanie. Dar, nici pomeneală de aşa ceva. La punctul denumit .Vamal, tractoriştii secţiei I.M.A. Podu-Hoarei, condusă de Vasile Vieru, lăsaseră, de stmbătă seara, pe cîmp trei semănători şi un tractor, defect. In drum. De asemenea, cooperatorii care au lucrat pe semănători au dat sacii cu săminţa de griu In primire la nişte ciobani de la stina din apropiere şi au plecat In sat destul de devreme. Au făcut acest lucru, pentru că, sâmbătă, at. ing. agronom al C.A.P., Mişu Andrei, cât şi Th. Maximescu, de la U.J.C.A.P., care răspunde şi de această unitate pe timpul campaniei agricole, au plecat la Iaşi cu cursa de 14.30. Duminică n-au mai revenit la Mădirjac. Luîndu-le exemplul, nici tractoriştii n-au mai ies» la lucru. Preşedintele C.A.P., Ion Petruşca, pe care l-ara găsit duminică dimineaţa la o adunare organizată de consiliul popular comunal In satul Frumuşica, nu ştia nimic despre activitatea tractoriştilor, pentru că stmbătă stătuse intr-o altă şedinţă de comitet executiv al consiliului popular comunal. Pentru după-amiaza zilei de duminică era planificat să meargă la o altă adunare populară in satul Bojîla. Am fost curioşi să vedem ce fac tractoriştii, căci la sediul secţiei I.M.A. am găsit numai 4 tractoare aliniate din totalul de 8. Umblînd prin sat, am dat peste un tractor in faţa casei şefului de secţie, care avea o pană de cauciuc. Am aflat că tractoristul Ion Popovici ii lăsase acolo de simbătă seara şi a plecat la o nuntă într-un sat vecin. Şeful de secţie, tovarăşul Vieru, In loc să fi luat măcar măsuri pentru a repara cauciucul respectiv a plecat la sediu, de unde a luat alt tractor, cu care a plecat în vizită la un coleg de la silvic, care locuieşte intr-o altă parte de sat. Acolo l-am intilni şi pe tractoristul Ion Buzilă şi pe calculatorul Constantin Iancu. Mihai ICHIM Desena de ST. MIRON (continuare In pag. a 3-a) — Aloi Institutul meteorologic ! Vd rog sd ambnaft ploile tteva iile fiindcă avem niște treburi la oraș I . Ce le răspundeţi, tovarăşe director al D.R.T.A.? Simbătă, 11 ocnbrie a.c., conicerea cooperari agricole din volari este anţată de tovaşul Burghelea, ful centrului de ntractare a stea de zahăr, că, minică, 12 occnbrie, conform lor stabilite în dintă de comanment, C.A.P.-u-i ii vor fi trimis 10 autocamioapentru a transita la gară cecirca 200 de ne de sfeclă de hăr, care aşteapîn cîmp două săptămîni. insiliul de concere e mobilit forţele necere pentru vicărtul autocamioalor şi, dumini, o dată cu ma zorilor, aşaptă... Aşteptau operatorii, eşuau şi lucrătode la baza de recepţie de la Şolduna. La ora 8, apare primul autocamion al Autobazei nr. 2, însoţit de şeful personalului de laaceastă unitate. „Unde-s celelalte trei autocamioane?“, întreabă dumnealui nervos. (Probabil că cele trei autocamioane părăsiseră autobaza înaintea domniei sale). .Care autocamioane ? I se răspunde. Dumneavoastră aţi sosit cu primul autocamion*. »Nu se poate, se înfurie şeful personalului, care scoate din buzunar o hîrtie cu numerele de circulaţie ale celor 10 autocamioane. Nu aveţi oameni la încărcat şi autocamioanele au făcut cale întoarsă“. La locul da Încărcare a sfeclei de zahăr, 30 de cooperatori stăteau cu braţele încrucişate, aşteptînd autocamioanele. Văzîndu-l, reprezentantul D.R.T.A. înghite în sec. Cooperatorii sunt prezenţi, autocamioanele nu. Abia la ora 10 a mai sosit un autocamion şi altul pe la ora 12. Celelalte nu şi-au mai făcut apariţia. S-au efectuat cîteva transporturi şi gata. Pe bună dreptate cooperatorii se întreabă : De ce au fost păcăliţi ? De ce nu au fost lăsat să se ocupe de alte treburi ? Ce le răspundeţi, tovarăşi din conducerea D.R.T.A.? Gh. STEjARU ICEN tnn. *) Premiaţi la bienala de artă populară la faza finală a celei de-a V-a bienale de artă populară, printre cei distinşi cu premii se numără şi Ioan Dec• din Sireţel, care a obţinut primul I pentru un frumos suman negru, lucrat cu deosebită măiestrie. De asemenea, Nica Gh. Teodor şi Gheorghe Chelaru din Poiana — Deleni au dobîndit premiul al II-lea pentru arta cu care știu să lucreze obiecte din ceramică neagră. DELA \ universitara !SOI* IAȘI _ Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Echipa feminină de floretă a României - campioană mondială HAVANA 13 (Agerpres) Selecţionata feminină de floretă a României, alcătuită din Olga Orban-Szabo, Maria Vicol, Ileana Drîmbă şi Suzana Ardeleanu, a repurtat un strălucit succes cucerind la Havana titlul de campioană mondială. In comentariile agenţiilor Internaţionale de presă se subliniază că Intîlnirea finală dintre selecţionatele României şi U.R.S.S. a fost deosebit de emoţionantă. Eroina finalei a fost, fără îndoială, se spune în comentariul agenţiei „France Presse“, fosta campioană mondială din anul 1982 de la Buenos Aires, Llga Orban-Szabo, care în meciul „cheie“ a reuşit să obţină punctul preţios. Intîlnirea s-a încheiat cu scorul de 8—8. însă echipa României a fost declarată clştigătoarea titlului mondial şi a medaliilor de aur, deoarece a avut un tuş-averaj favorabil (49—50). Pentru semifinalele probei de spadă pe echipe s-au calificat U.R.S.S., Italia, Ungaria și Suedia. In preliminar, echipa R.D. Germană a învins cu 13—3 echipa României. U.R.S.S. a Intrecut cu 12—4 echipa României ! Studenţii Universităţii răspund:„ Vom merge acolo unde interesele patriei o cer! In zilele de 5 şi 9 octombrie a.c., la Universitatea „Al. I. Cuza” a avut loc, in prezenţa conducerilor Universităţii şi facultăţilor, semnarea contractelor prin care studenţii anului I se angajează să depună toată stăruinţa pentru a dobîndi o cu mai bună pregătire de specialitate, iar la terminarea studiilor să-şi desfăşoare activitatea la locurile unde vor fi repartizaţi. Solemnitatea semnării contractelor, pe de o parte de către rectorul Universităţii ca împuternicit al statului, iar pe de altă parte de către studenţi, capătă o semnificaţie deosebită astăzi, cînd întregul nostru popor este angajat într-o muncă entuziastă pentru îndeplinirea istoricelor hotărlri ale Congresului al X-lea al P.C.R., pentru Îndeplinirea sarcinilor în toate domeniile de activitate. Prof. dr. docent Ion Creangă, rectorul Universităţii ,Al. I. Cuza, şi prof. V. Neculce, prorector al Universităţii, au arătat în faţa studenţilor necesitatea imperioasă ca aceştia să se pregătească cit mai temeinic pentru a putea fi cit mai folositori societăţii, că In condiţiile actuale creşterea eficienţei muncii sociale depinde in cea mai mare măsură de aportul specialiştilor, de participarea lor nemijlocită la procesul producţiei materiale şi spirituale. De aceea, buna pregătire profesională ca şi prezentarea fiecărui absolvent de facultate la locul de muncă, unde Interesele societăţii o cer, echivalează cu un act de răspundere socială, de patriotism şi de etică profesională. In cuvinte emoţionante şi pline de simţul datoriei, studenţii Nemeru Magdalena de la Facultatea de chimie, Copilău Hristache de la Facultatea de drept. Felea Gheorghe de la Facultatea de Istoriefilozofie şi alţii au exprimat profunda recunoştinţă partidului şi statului nostru pentru grija cu care sunt înconjuraţi, pentru condiţiile tot mai bune de muncă şi viaţă create tineretului studios. Studenţii s-au angajat să se pregătească temeinic, să muncească cu rîvnă şi perseverenţă pentru a deveni constructori de nădejde al societăţii noastre Socialiste. 8 şi-au exprimat hotărîrea să îndeplinească în mod exemplar obligaţiile asumate prin contract, arătînd că la aceasta ii obligă nu numai semnătura ci şi conştiinţa răspunderilor personale faţă de stat, faţă da societate. In cuvintele entuziaste rostite de către studenţi, aceştia, au amintit chemarea pe care a adresat-o tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU studenţimii noastre la mitingul prilejuit de deschiderea noului an universitar, cerindu-le „să fie gata să meargă acolo unde necesităţile dezvoltării multilaterale a patriei, ale înfloririi societăţii noastre socialiste o impun - In întreprinderi industriale şi agricole, in spitale, In facultăți și Institute de cercetare, in școli*. Prof. dr. Ing. V. ABAB1 decan al Facultății de chimiei Univ. .Al. I. Cuza* Vizita la Iaşi a ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti Ieri a sosit în municipiul Iaşi Denis Seward Laskey, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, cu soţia, care întreprinde o vizită de cunoaştere a patriei noastre. In dimineaţa zilei, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti a fost primit de către Ioan Manciuc, primarul municipiului Iaşi. La convorbirea care a avut loc au participat membrii biroului permanent al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. In aceeași zi, Denis Seward Laskey a avut o întîlnire cu prof. univ. dr. docent Ion Creangă, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza", şi prof. dr. Dumitru Rusu, prorector al Universităţii. Ieri la amiază, distinsul oaspete a fost primit de către I.P.S. Iustin Moisescu, mitropolitul Moldovei şi Sucevei. * m mmm In pagina a 4-a \ ■ ■ Ptptrn prima oar& In spațiul cosmic a 1 a circamterestra Zbor To grop • trai ! aava aaamlaa aoviatiao ; oi şapta aoamonauţi VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU Şl ION GHEORGHE MAURER IN INDIA Plecarea din Capitală Duminică dimineaţă au părăsit Capitala, plecând spre India, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, care, la invitaţia preşedintelui Republici India, Varahagiri Venkata Girl, şi a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi, vor face o vizită oficială In India, Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele Consiliului de Miniştri sunt Însoţit de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, şi Ion Morega, adjunct al ministrului Industriei construcţii de maşini. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, membri ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducători de Instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti. Erau de faţă B. D. Goswami, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Indiei la Bucureşti, şi membri al Ambasadei Indiei, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republici Socialiste România. Un mare număr de bucureşteni, prezenţi la aeroport, au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat şi pe preşedintele Sonsatului de Miniştri. ★ In drum spre India, avionul prezidenţial român a făcut o escală la Taşkent. (Agerpres) Sosirea la Delhi DELHI 13 — Trimişii special Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu, transmit: Sentimentele de prietenie, stimă şi preţuire care leagă dincolo de spaţiile geografice popoarele român şi indian au găsit o convingătoare reafirmare în cordialitatea cu care au fost întîmpinat solii României pe străvechiul pămînt al Indiei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, sînt purtătorii unui mesaj de pace şi bună înţelegere, de prietenie şi colaborare, soli ai dorinţei poporului român de a contribui la dezvoltarea continuă a bunelor relate statornicite între cele două ţări şi popoare, bazate pe respectarea neabătută a principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalîtăţîi în drepturi, neamestecului în treburile Interne, avantajului reciproc. Primirea cordială făcută oaspeţilor români In capitala Indiei, atît de înaltele oficialităţi indiene, ctt şi de populaţia oraşului, confirmă din plin dorinţa unei mai bune cunoaşteri şi conlucrări în interesul ambelor popoare, in sprijinul consolidării unui climat de pace şi Înţelegere între popoarele întregi lumi. ora 12.30. Pe aeroportul militar din Delhi aterizează lin avionul prezidenţial, la bordul căruia au sosit preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţa, Elena Maurer, pentru a face o vizită oficială în India la Invitaţia preşedintelui Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi a primului ministru, Indira Gandhi. Drapelele de stat român şi Indian flutură pe aeroport, profilindu-se spre albastrul cerului. Frontispiciul clădirii aerogării este dominat de portretul şefului statului român. Dedesubt poate fi citită urarea: „Adresăm un cordial bun venit Excelenţei Sale Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republici Socialiste România*. In sunetele fanfarei, pa treptele scării avionului, îşi fac apariţia preşedintele Nicolae Ceauşescu, cu soţia, şi premierul Ion Gheorghe Maurer, cu soţia Momentul este marcat de puternice ovaţii. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. La coborirea din avion, înalţii oaspeţi români sunt întîmpînaţi şi salutaţi cu cordialitate de preşedintele Indiei, Varahagiri Venkata Giri, de primul ministru, Indira Gandhi, şi de ministrul afacerilor externe, Dinesh Singh. Primarul oraşului Delhi, Hanses Raj Gupta, oferă oaspeţilor români tradiţionalele ghirlande de flori, simboluri ale ospitalităţii indiene. Preşedintele Indiei prezintă conducătorilor de stat ai României persoanele oficiale indiene venite în întîmpinare . Fahruddin Ali Ahmed, ministrul dezvoltării industriale şi comerţului interior, G. M. Poonacha, ministrul oţelului şi industriei grele, Swaran Singh, ministrul apărării, Chavan Yeshwantrao, ministru de Interne, Jagjivan Ram, ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Bhanu Prakash Singh, ministru de stat pentru comerţul exterior, Bhakat Darshan, ministru de stat pentru educaţie, mareşalul forţelor aeriene, C. P. Lai, general şi ofiţeri superiori. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, prezintă apoi preşedintelui Indiei persoanele oficiale române care îl însoţesc Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, şi Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construţiilor de maşini. Pe aeroport se află, de asemenea, Petre Tănăsie, ambasadorul României în India, şi membrii Ambasadei. Sunt prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Delhi. Preşedintele Nicolae Ceauşescu este invitat pe podiumul de onoare. Sînt intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Şeful statului român trece In revistă garda de onoare. Apoi, împreună cu preşedintele ţării gazdă se îndreaptă spre o platformă special amenajată, de unde cei doi şefi de stat rostesc scurte cuvîntări de salut. Un grup de tinere fete, îmbrăcate In frumoase costume naţionale, presară Înaintea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a sorei sale petale de trandafiri şi desenează pe frunţile înalţilor oaspeţi semnul roşu tradiţional de bun sosit, denumit „dllak*. Cei doi preşedinţi au loc apoi Intr-o maşină deschisă, însoţită de o escortă de motociclişti, coloana maşinilor oficiale se Îndreaptă spre Delhi. Pe întreg traseul de la aeroport la reşedinţă, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Varahagiri Venkata Girl sunt salutat de numeroase grupuri de cetăţeni aflaţi de o parte şi de alta a şoselei. Zeci de mii de oameni Işi manifestă simpatia fluturlnd steguleţe, aruncînd flori In calea oaspeţilor. De-a lungul bulevardelor sunt arborate drapelele de stat român şi Indian, precum şi portrete ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Coloana oficială străbate bulevarde moderne, străjuite de Impunătoare construcţii. „Bun venit Înalţilor oaspe» români*, „Trăiască prietenia indo-română“, „Bine a» venit prieteni din România", sunt urările ce pot fi citite pe uriaşele panouri ce domină întregul traseu. In „Connaught Place’, coloana mașinilor oficiale străbate un adevărat fluviu de oameni îmbrăcat în costume multicolore, care, in ciuda unui soare torid ce ridică mercurul termometrelor pînă la 35 de grade, s-au adunat aici pentru a face o entuziastă primire Înalţilor oaspeţi români. Din mulţimea de oameni, aflată de o parte şi de alta a bulevardelor, răsună ovate prelungi, sunt aruncate confete şi flori. Maşina deschisă din fruntea coloanei, în care se află cei doi preşedinţi, se opreşte în dreptul unei peluze de gazon, pe suprafaţa căreia grupuri de şcolari execută o suită de dansuri populare indiene. In această piaţă centrală a oraşului mulţimea a înconjurat maşina in care se afla preşedintele Nicolae Ceauşescu, strîngindu-i mina, oferindu-i flori. Coloana de maşini oficiale Işi continuă drumul străbătînd Jan Path-ul, unul din cele mai frumoase bulevarde ale oraşului, care a fost transformat în această zi Intr-un imens arc de triumf alcătuit din florii Din Jan Path, coloana maşinilor pătrunde spre intrarea ce duce la „Rashtrapad Bhavan" — reşedinţa rezervată şefului statului român In timpul vizitei sale In Indiain faţa palatului, o gardă militară prezintă onorul. Un escadron de cavalerie înconjoară maşina oficială şi ii conduce pe oaspeţi pînă la Intrarea In clădirea de reşedinţă. Deasupra corpului de clădiri unduieşte lin drapelul de stat al Republici Socialiste România. (continuare in pag. a 4-a) Vizite protocolare Preşedintele Consiliului de Stat al Republici Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut în primele ore ale după-amiezii de luni o vizită protocolară preşedintelui Indiei, Varahagiri Venkata Giri. Şeful statului român a fost însoţit de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. A fost de faţă, de asemenea, ambasadorul României la Delhi, Petre Tănăsie. Preşedintele indian a fost asistat de K. V. Raghunatha Reddy, ministru fără portofoliu, şi de S. T. Than, ambasadorul Indiei la Bucureşti. Cu acest prilej, cei doi preşedinţi s-au întreţinut într-o atmosferă caldă, deosebit de cordială, evocând tradiţiile de prietenie şi bună înţelegere statornicite între India şi România, ţări situate la mi de kilometri una de alta, dar unite prin dorinţa comună de pace şi progres. Ei şi-au exprimat convingerea că există condiţii ca buna înţelegere şi relaţiile de cooperare să-şi găsească afirmarea pe plan internaţonal. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit apoi la reşedinţa sa vizita protocolară a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi, cu care a avut o convorbire prietenească, cordială. In aceeaşi zi, preşedintele Indiei a făcut o vizită protocolară de răspuns preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu.