Flacăra Iaşului, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 7322-7347)

1970-04-08 / nr. 7328

* * -a ANII XIV. Nr. 7328 PIERCIRI 8 APRILIE 1070 I PA­GINI 30 BANI / în întrecerea pentru buna gospodărire a localităţilor­­ Acţiuni de amploare, printr-o largă mobilizare a maselor O dată cu primăvara, cu înnoirea naturii, bunul gospodar simte nevoia să-ţi înfrumuseţeze locuinţa, curtea ţi grădina, pentru a-ţi crea un mediu ambiant cit mai plăcut. Acum este ţi timpul cel mai propice pentru organizarea unor ac­ţiuni de mare amploare pentru înfrumuseţarea ţi buna gos­podărire a satelor, comunelor ţi oraşelor noastre. De altfel, activitatea pe acest ţărim a început cu mult înainte, încă din luna ianuarie, sub îndrumarea organiza­ţiilor de partid, consiliile populare împreună cu numeroşi cetăţeni au făcut bilanţul realizărilor din anul trecut, anali­­zind rezervele şi posibilităţile de care dispun pentru ridica­rea economică şi edilitar-gospodărească a localităţilor­­pe baza cărora au fost stabilite angajamente concrete în în­trecerea patriotică pe acest an. Chemarea la întrecere lan­sată de consiliul popular al comunei Mirceşti a stirnit un viu ecou in toate satele şi comunele judeţului nostru. In unele comune ca Movileni, Răducăneni, Tg. Frumos, făta­■ Angajamente mobilizatoare, măsuri concrete pentru înfăptuirea lor ■ Planuri judicioase, dar numai pe hîrtie ■ Una în situaţii, alta pe teren ■ întrecerea patriotică presupune organizare şi o susţinută muncă politică ruşi, angajamentele asumate in întrecerea patriotică s-au concretizat in obiective a căror valoare depăşeşte suma de cîte un milion de lei. Obiectivele stabilite de către Consiliul popular al judeţului Iaşi, ca răspuns la chemarea la între­cere lansată de către Consiliul popular al judeţului Con­stanţa, prevăd efectuarea unor lucrări prin munca patriotică a cetăţenilor în valoare de 79.730.000 de lei, ceea ce de­păşeşte realizările din anul trecut. Angajamentele o dată stabilite, in cele mai multe locuri s-a­ţi pornit la treabă. In oraşele Paşcani, Hîrlău, Tg. Fru­mos, în comunele Aroneanu, Ţibăneşti, Butea, Trifeşti şi al­tele au fost amenajate din timp răsadniţe ţi pepiniere de flori , trandafiri ţi arbuşti ornamentali au început a fi plantaţi in peluze şi parcuri, s-au luat măsuri pentru procu­rarea unor materiale pentru construcţia de drumuri, tro­tuare, podeţe ţi fintini etc. Un raid întreprins in aceste zile de redacţia ziarului nos­tru prin mai multe localităţi a dus la constatarea că intr-o serie întreagă de oraşe şi comune acţiunea de bună gospodărire a început şi se desfăşoară din plin. „La noi, ne-a declarat tov. COSTACHE PUIU, secretarul Comitetului orăşenesc de partid şi primarul oraşului Tg. Frumos, activi­tatea de mobilizare a maselor la înfrumuseţarea localităţii a pornit pe un front larg încă în urmă cu două sâptămîni. Semnalul de inceput a fost dat într-o şedinţă ţinută la ni­velul Comitetului orăşenesc de partid cu secretarii organiza­ţiilor de partid şi conducătorii instituţiilor, ai organizaţiilor de masă ţi obşteşti de pe raza oraşului şi a comunei sub­ordonate, în cadrul căreia au fost reamintite obiectivele ce ne stau in faţă, stabilindu-se sarcini precise pentru fiecare. Membrii comitetului executiv, salariaţii consiliului popular, repartizaţi pe sectoare, antrenează deputaţii şi comitetele de cetăţeni la munca de mobilizare a maselor la această importantă acţiune gospodărească*. (continuare In pag. a 2-a) . Fabrica de antibiotice Iaşi producţie SUPLIMENTARĂ DE 2.763.000 LEI Continuând seria bunelor realizări, colectivul de mun­citori, ingineri, economişti şi tehnicieni de la Fabrica de antibiotice din localitate a îndeplinit şi depăşit sarcinile planificate. Astfel, după cum ne-a informat economista Camelia Leugner, din cadrul serviciului de planificare, la sfîrşitul primului trimestru s-a realizat o producţie su­plimentară de 2.763.000 lei, concretizată în cantităţi pes­te plan de penicilină şi deri­vaţi, streptomicină şi derivaţi, tetraciclină şi derivaţi etc. In pagina a 2-a ■ Distanţa faţă de lumina cul­turii — propor­ţională cu cea faţă de centru ? ■ Pe ecrane ­SITAR IAŞI Proletari din toate ţările, uniţi -vă un organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean wmtiimmuMitii/iarni/im­Htiiitii/mummm/miHmiimit _ I In pagina a 4-a • ■ Incordare în Guatemala Comentar extern „Războiul automobilelor“ pe piața americană WA'.WW/AW.VWVWiW.’.V.'.VjWiftiVAWiSW/W.fAV.V.V.W.V.’.Vii'.Vi'.VW^. I Lucrărilor agricole- | maximum­­ ! de operativitate! I La ferma Sîrca a I.A.S. Tg. Frumos, muncile agricole au început din zori. IN CLIȘEU: Vasile Munteanu la executarea aratului■ în vie. In pag. a 3-a liili S 6 boaste Ieri, între orele 5 şi 7, pe la cîteva secţii de mecanizare GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE 3 MAJORAREA SALARIILOR Sistemul premiat importantă pentru consumului prime şi La 1 martie s-a generalizat acţiunea de experimentare în toate ramurile economiei na­ţionale a sistemului de sala­rizare Îmbunătăţit şi de ma­jorare concomitentă a salari­ilor. Noul sistem de salariza­re asigură un pas înainte în aplicarea principiului cointe­resării materiale a salariaţi­lor în rezultatele muncii lor şi pentru obţinerea unor rea­lizări superioare în producţie. Un exemplu concludent în a­­cest sens îl constituie înde­plinirea normelor la nivelul de 100 la sută, cu tendinţă de depăşire, în unităţile in­dustriei uşoare şi alimentare ale judeţului nostru, care au generalizat primele noul sis­tem da salarizare. Prin elementele ce le con­ţine, noul sistem de salarizare asigură cîştigurile salariaţilor Ing. C. ZVORIŞTEANU membru al biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor­­ Iaşi In primul lună datorită spo­ririi ponderii salariului tari­far şi includerii altei­­ părţi variabile, formată din sporu­rile de vechime, adausurile pentru depăşirea normelor şi pentru unele condiţii deose­bite de muncă. O componentă de mare im­portanţă­­ a noului sistem de salarizare o constituie premi­ile, ce se acordă în timpul anului şi la sfîrşitul acestuia pentru realizarea şi depăşirea unor sarcini economice ce de­curg din planul de stat. Ţi­­nînd seama că fondul de pre­miere se constituie în funcţie şi de realizarea planului pro­­ducţiei-marfă în sortimentele stabilite, de nedepăşirea chel­tuielilor planificate la­­ 1.000 de lei producţie marfă şi de înfăptuirea planului la ex­port, este evidentă preocupa­rea care trebuie să existe In unităţile economice pentru crearea condiţiilor tehnico­ - pinflle reducerea de materii materiale materiale In vederea­­ realiză­rii indicatorilor de plan şi deci a acordării, premiilor. Pe lingă stimularea angaja­ţilor care obţin realizări deo­sebite, sistemul nou de pre­miere prevede acordarea de premii şi pentru economisirea de materii prime, materiale a­­uxiliare, combustibili şi ener­gie, realizate prin reducerea consumurilor normate, a pier­derilor sau rebuturilor teh­nologice, a cotelor admise de deşeuri etc. De regulă, ele se acordă în funcţie de importanţa materialelor, de dificultatea obţinerii economi­ilor, precum şi în funcţie de valoarea acestora. Astfel, pre­miile pot fi după caz pînă la 30, 40 sau 50 la sută din va­loarea economiei d­obîndite. Spre deosebire de reglemen­tarea a­nterioară, H.C.M. 151/70 menţionează că lista materia­lelor pentru a căror economi­sire se acordă premii de pînă la 30 la sută din valoarea economiilor rezultate se sta­bileşte de întreprinderi, cea a materialelor pentru care se acordă premii de pînă la 40 la sută de către organizaţi­(continuare in pag. a 3-a) Aspect din secția ipontaj general de la Uzina mecanică „Nicotină". I­I La Librăria centrală din Iaşi Întîlnire cu cititorii ! Ieri seara, la Librăria centra­lă din Iaşi a avut loc o întil­nire cu cititorii a tov. Ion Pascadi,­ doctor în filozofie. Şeful sectorului de teoria cul­turii şi estetică al Institutului de filozofie al Academiei de ştiinţe sociale şi politice, au­torul cărţii „Din, tradiţiile gîn­­dirii axiologice româneşti". La această manifestare a participat conf. unniv. Al. Hu­sar, preşedintele Comitetului judeţean de cultură­ şi artă. De asemenea, un numeros public, format diin cercetători ştiinţifici, cadre,­ didactice, mun­citori, studenţi, a urmărit cu viu interes prezentarea plină de căldură, făcută de lectorul universitar Radu Negru auto­rului şi lucrării amintite. Vor­bitorul a subliniat valoarea a­­cestei cărţi şi şi-a exprimat convingerea că lucrarea va avea un larg ecou în rîndul cititorilor fiindcă deschide largi perspective într-un domeniu deosebit de important. In continuare, tov. Ion Pas­cadi a făcut unele confesiuni interesante cu privire la moti­vele care l-au determinat să scrie, lucrarea şi la intenţiile sale de viitor. Autorul a acordat apoi au­tografe. I­I Noi capacităţi de producţie intrate în funcţiune înainte de termen Constructorii la I.C.M. nr. 4 Iaşi au dat în func­ţiune Înainte de termen noi capaci­tăţi de producţie. Organizindu-şi bi­ne munca şi avind sprijinul Întreprin­derilor beneficiare, ei au reuşit să ter­mine cu 158 de zi­le Înainte de ter­men o capacitate­­au să execute la­­anuală de 650 de ■ crări aferente unei tone tuburi şi ţevi capacităţi de pro­­din polietilenă şi o ducţie de 8.000 to­­arta de 700 de to­­ne utilaje anual, cu ne cu 116 zile mai termen de predare devreme — ambele în trimestrul al doi­­la Uzina de prelu-­lea a.c. Dar la 31 crare a maselor martie lucrările au plastice. fost încheiate și «SS” A ”a\ P-date beneficiarii­constructorii trebu- Iul. Primul festival zonal al formaţiilor corale de amatori Pentru dezvoltarea activită­ţii formaţiilor corale de ama­tori, pe linia Îmbogăţirii re­pertoriului şi a creşterii nive­lului artistic­ interpretativ, Co­mitetul de Stat pentru Cultu­ră şi Artă, în colaborare cu Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Co­mitetul Central al Uniunii Ti­neretului Comunist, Uniunea Naţională a Cooperativelor A­­gricole­ de Producţie, Ministe­rul Invăţămîntului şi Uniunea Compozitorilor, iniţiază orga­nizarea primului festival zo­nal, în perioada mai-octom­­brie 1970, al formaţiilor co­rale de amatori de la oraşe şi sate. La festival, care se va des­făşura în patru centre zonale, Piteşti, Lugoj, Suceava şi Bra­şov, pot participa coruri mix­te, coruri de voci egale — feminine şi bărbăteşti — şi coruri de cameră din cadrul caselor şi palatelor de cultu­ră municipale, orăşeneşti şi ale tineretului din întreprin­deri, instituţii, cluburi şi casa de cultură ale sindicatelor şi din căminele culturale. * Sub patronajul aceloraşi In­stituţii se va desfăşura în a­­ceeaşi perioadă şi primul fes­tival zonal al fanfarelor de a­­matori de la oraşe şi sate, în următoarele centre: Rm. Vil­­cea, Piatra Neamţ, Valea Jiu­lui, Galaţi, Satu Mare şi Alba Iulia. (Agerpres) O reuşită acţiune pentru informarea şi orientarea şcolară şi profesională Comitetul judeţean Iaşi al U.T.C. în colaborare cu In­spectoratul şcolar judeţean, a organizat pentru zilele de 6, 7 şi 8 aprilie, în cadrul acţi­unii largi de informare şi o­­rientare şcolară, excursii cu elevii claselor a VIII-a ale şcolilor generale din judeţul nostru. Scopul principal al a­­cestor excursii este punerea în contact a elevilor cu şco­lile în care se vor putea ca­lifica pentru viitor. La invita­ţia organizatorilor au răspuns aproape 1000 de elevi din judeţ, care au participat în prima zi a excursiei la o în­­tîlnire cu muncitori de înaltă calificare, absolvenţi ai dife­ritelor şcoli profesionale, cadre didactice şi psihologi şcolari. Aceştia le-au vorbit despre importanţa alegerii profesiei şi frumuseţea meseriilor în care lucrează numeroşi tineri din oraşul Iaşi. Cu aceeaşi o­­cazie, elevilor li s-a înfăţişat pe larg reţeaua de şcoli pro­fesionale şi licee de specia­litate de pe raza judeţului Iaşi. Au fost puse întrebări care au primit explicaţiile necesare. Seara a fost vizionat spec­tacolul „Opinia publică" la Teatrul Naţional din Iaşi. Cea de a doua zi a fost consacrată vizitării şcolilor profesionale şi liceelor de specialitate, iar astăzi se vi­zitează Complexul muzeistic din Iaşi. între modă şi stridente A te încumeta la o anchetă despre mo­dă, chiar restrîngînd aria de investigaţie mai ales la vestimen­taţie, este un lucru dificil : avem sufici­ente garanţii că între timp moda nu s-a schimbat ? - Aveţi perfectă dreptate, ne-a spus primul nostru interlo­cutor, studentul MIR­­CEA STANESCU de la filologie, anul al II- lea. RED. : Ce părere aveţi despre modă, în general ? M.S.: Nu orice ex­travaganţă devine mo­dă, deşi orice modă nouă a apărut iniţial extravagantă. Insă este necesară totdea­una o doză de bun simţ, grijă de a nu şoca prin exterior, ci de a avea o ţinută elegantă, expresie a gustului cultivat.­­ Mă alătur şi eu părerii studentului Mircea Stănescu, ne declara tehnicianul stomatolog EMIL ŞTIR­­BU. Din păcate, tre­buie să critic com­portarea unor tineri şi tinere care exagerea­ză pînă la ridicol u­­nele trăsături ale ac­tualei mode, oferin­­du-ne aspecte penibi­le. Acest fapt însă ţi­ne mai puţin de mo­dă şi mai mult de in­teligenţă, de bun gust, în ultimă instan­ţă, de decenţă. RED. : Cum ne dăm seatim unde în­cepe exagerarea ? VASILE FLOREA muncitor : Cred că ar trebui să ne condu­cem şi în ce priveş­te moda după acea înţelepciune practică ce rezultă din expe­rienţa de viaţă şi ca­re ne orientează in toate împrejurările, a­­dică după bun-simţ, calitate foarte prezen­tă şi apreciată în masa poporului nos­tru. Este o mare de­osebire între tinerii îmbrăcaţi decent şi modern, totodată, şi acei indivizi cu o comportare morală du­bioasă şi cu preocu­pări minore, obraznici, certăreţi, sfidînd bu­­na-cuviinţă, politeţea, purtînd îmbrăcăminte excentrică şi abor­­dind o ţinută extra­vagantă. Una este să fii elegant, moder îmbrăcat, şi alta să stîrneşti compătimirea sau chiar dezgustul cetăţenilor prin plete şi ţinută vestimentară asemănătoare clovni­lor de la circ. Eu, ca tînăr, mă desolidarizez şi dezaprob asemenea specimene. RED. : Vedeţi vreo legătură între plete, barbă şi.. . talent, indiferent de dome­niul în care s-ar pu­tea manifesta ? IOAN NECULAU, profesor : Părul foar­te lung n-o fi incom­patibil cu talentul, dar în nici un caz nu constituie o con­diţie sine qua non a acestuia. Insă sunt convins că talentul a­­utentic nu caută să se impună prin ple­te, ci prin forţa crea­ţiei. După părerea mea, prezenţa acestor stridenţe este un in­dicator al lipsei de potenţe şi de capa­cităţi autentice. Cred că identificarea gre­şită a talentului cu boema a condus la pseudoboema unor ti­neri, adică la o ridi­colă imitaţie a ceea ce nici n-a constituit vreodată un model de conduită, de viaţă. E­­xagerarea şi mai ales imitarea mecanică a acestei conduite,­­ în ceea ce are ea exte­rior, cu intenţia de a realiza originalita­tea cu orice preţ, de a atrage atenţia se­menilor faţă de o presupusă fire de ar­tist, fac din tinerii te­ribili şi extravaganţi obiect de desconside­­raţie publică. Aseme­nea specimene cred că a avut în vedere poporul nostru cind i-a şfichiuit în pro­verbe ca : „Plini de barbă şi goi de min­te". MIRCEA TOMA, fără ocupaţie : Sunt de a­­cord cu dumneavoas­tră că barba şi pă­rul lung îmi cauzează un deficit de esteti­că, dar ce să fac dacă se poartă ? Mi-am lăsat barba din dorinţa de a fi la modă şi am cîş­­tigat admiraţia unor prieteni.­­ Cazul acestui ti­­năr, ne spune profe­sorul I­ Neculau, es­te tipic. Avem de-a face de fapt cu o lipsă de voinţă­­ din partea acestor tineri, lipsă care II lasă pradă tentaţiilor u­­şoare prin care În­cearcă să se facă cu­noscuţi, să atragă privirile celor din jur (admiraţia prietenilor, de exemplu). La a­­ceasta se adaugă şi lipsa de discernămînt în a şti ce este bine şi ce nu este bine, cu alte cuvinte o con­fuzie în planul valo­rilor morale, o lipsă de rezistenţă în faţa unor influenţe nocive, străine normelor noas­tre de convieţuire. Am solicitat şi pă­rerea unor fete. ANGELA TRANES­­CU, studentă la I.M.F. : Sunt împotriva oricăror stridenţe, a oricăror exagerări. Trebuie să ne înca­drăm în limitele bu­­nului-simţ, ale decen­ţei, şi să luăm atitu­dine împotriva orică­rei manifestări de prost gust. Ioan NĂZĂRI (continuare in pag. a 2-a) ANCHETĂ SOCIALĂ

Next