Flacăra Iaşului, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 7322-7347)
1970-04-08 / nr. 7328
* * -a ANII XIV. Nr. 7328 PIERCIRI 8 APRILIE 1070 I PAGINI 30 BANI / în întrecerea pentru buna gospodărire a localităţilor Acţiuni de amploare, printr-o largă mobilizare a maselor O dată cu primăvara, cu înnoirea naturii, bunul gospodar simte nevoia să-ţi înfrumuseţeze locuinţa, curtea ţi grădina, pentru a-ţi crea un mediu ambiant cit mai plăcut. Acum este ţi timpul cel mai propice pentru organizarea unor acţiuni de mare amploare pentru înfrumuseţarea ţi buna gospodărire a satelor, comunelor ţi oraşelor noastre. De altfel, activitatea pe acest ţărim a început cu mult înainte, încă din luna ianuarie, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, consiliile populare împreună cu numeroşi cetăţeni au făcut bilanţul realizărilor din anul trecut, analizind rezervele şi posibilităţile de care dispun pentru ridicarea economică şi edilitar-gospodărească a localităţilorpe baza cărora au fost stabilite angajamente concrete în întrecerea patriotică pe acest an. Chemarea la întrecere lansată de consiliul popular al comunei Mirceşti a stirnit un viu ecou in toate satele şi comunele judeţului nostru. In unele comune ca Movileni, Răducăneni, Tg. Frumos, făta■ Angajamente mobilizatoare, măsuri concrete pentru înfăptuirea lor ■ Planuri judicioase, dar numai pe hîrtie ■ Una în situaţii, alta pe teren ■ întrecerea patriotică presupune organizare şi o susţinută muncă politică ruşi, angajamentele asumate in întrecerea patriotică s-au concretizat in obiective a căror valoare depăşeşte suma de cîte un milion de lei. Obiectivele stabilite de către Consiliul popular al judeţului Iaşi, ca răspuns la chemarea la întrecere lansată de către Consiliul popular al judeţului Constanţa, prevăd efectuarea unor lucrări prin munca patriotică a cetăţenilor în valoare de 79.730.000 de lei, ceea ce depăşeşte realizările din anul trecut. Angajamentele o dată stabilite, in cele mai multe locuri s-aţi pornit la treabă. In oraşele Paşcani, Hîrlău, Tg. Frumos, în comunele Aroneanu, Ţibăneşti, Butea, Trifeşti şi altele au fost amenajate din timp răsadniţe ţi pepiniere de flori , trandafiri ţi arbuşti ornamentali au început a fi plantaţi in peluze şi parcuri, s-au luat măsuri pentru procurarea unor materiale pentru construcţia de drumuri, trotuare, podeţe ţi fintini etc. Un raid întreprins in aceste zile de redacţia ziarului nostru prin mai multe localităţi a dus la constatarea că intr-o serie întreagă de oraşe şi comune acţiunea de bună gospodărire a început şi se desfăşoară din plin. „La noi, ne-a declarat tov. COSTACHE PUIU, secretarul Comitetului orăşenesc de partid şi primarul oraşului Tg. Frumos, activitatea de mobilizare a maselor la înfrumuseţarea localităţii a pornit pe un front larg încă în urmă cu două sâptămîni. Semnalul de inceput a fost dat într-o şedinţă ţinută la nivelul Comitetului orăşenesc de partid cu secretarii organizaţiilor de partid şi conducătorii instituţiilor, ai organizaţiilor de masă ţi obşteşti de pe raza oraşului şi a comunei subordonate, în cadrul căreia au fost reamintite obiectivele ce ne stau in faţă, stabilindu-se sarcini precise pentru fiecare. Membrii comitetului executiv, salariaţii consiliului popular, repartizaţi pe sectoare, antrenează deputaţii şi comitetele de cetăţeni la munca de mobilizare a maselor la această importantă acţiune gospodărească*. (continuare In pag. a 2-a) . Fabrica de antibiotice Iaşi producţie SUPLIMENTARĂ DE 2.763.000 LEI Continuând seria bunelor realizări, colectivul de muncitori, ingineri, economişti şi tehnicieni de la Fabrica de antibiotice din localitate a îndeplinit şi depăşit sarcinile planificate. Astfel, după cum ne-a informat economista Camelia Leugner, din cadrul serviciului de planificare, la sfîrşitul primului trimestru s-a realizat o producţie suplimentară de 2.763.000 lei, concretizată în cantităţi peste plan de penicilină şi derivaţi, streptomicină şi derivaţi, tetraciclină şi derivaţi etc. In pagina a 2-a ■ Distanţa faţă de lumina culturii — proporţională cu cea faţă de centru ? ■ Pe ecrane SITAR IAŞI Proletari din toate ţările, uniţi -vă un organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean wmtiimmuMitii/iarni/imHtiiitii/mummm/miHmiimit _ I In pagina a 4-a • ■ Incordare în Guatemala Comentar extern „Războiul automobilelor“ pe piața americană WA'.WW/AW.VWVWiW.’.V.'.VjWiftiVAWiSW/W.fAV.V.V.W.V.’.Vii'.Vi'.VW^. I Lucrărilor agricole- | maximum ! de operativitate! I La ferma Sîrca a I.A.S. Tg. Frumos, muncile agricole au început din zori. IN CLIȘEU: Vasile Munteanu la executarea aratului■ în vie. In pag. a 3-a liili S 6 boaste Ieri, între orele 5 şi 7, pe la cîteva secţii de mecanizare GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE 3 MAJORAREA SALARIILOR Sistemul premiat importantă pentru consumului prime şi La 1 martie s-a generalizat acţiunea de experimentare în toate ramurile economiei naţionale a sistemului de salarizare Îmbunătăţit şi de majorare concomitentă a salariilor. Noul sistem de salarizare asigură un pas înainte în aplicarea principiului cointeresării materiale a salariaţilor în rezultatele muncii lor şi pentru obţinerea unor realizări superioare în producţie. Un exemplu concludent în acest sens îl constituie îndeplinirea normelor la nivelul de 100 la sută, cu tendinţă de depăşire, în unităţile industriei uşoare şi alimentare ale judeţului nostru, care au generalizat primele noul sistem da salarizare. Prin elementele ce le conţine, noul sistem de salarizare asigură cîştigurile salariaţilor Ing. C. ZVORIŞTEANU membru al biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Iaşi In primul lună datorită sporirii ponderii salariului tarifar şi includerii altei părţi variabile, formată din sporurile de vechime, adausurile pentru depăşirea normelor şi pentru unele condiţii deosebite de muncă. O componentă de mare importanţă a noului sistem de salarizare o constituie premiile, ce se acordă în timpul anului şi la sfîrşitul acestuia pentru realizarea şi depăşirea unor sarcini economice ce decurg din planul de stat. Ţinînd seama că fondul de premiere se constituie în funcţie şi de realizarea planului producţiei-marfă în sortimentele stabilite, de nedepăşirea cheltuielilor planificate la 1.000 de lei producţie marfă şi de înfăptuirea planului la export, este evidentă preocuparea care trebuie să existe In unităţile economice pentru crearea condiţiilor tehnico - pinflle reducerea de materii materiale materiale In vederea realizării indicatorilor de plan şi deci a acordării, premiilor. Pe lingă stimularea angajaţilor care obţin realizări deosebite, sistemul nou de premiere prevede acordarea de premii şi pentru economisirea de materii prime, materiale auxiliare, combustibili şi energie, realizate prin reducerea consumurilor normate, a pierderilor sau rebuturilor tehnologice, a cotelor admise de deşeuri etc. De regulă, ele se acordă în funcţie de importanţa materialelor, de dificultatea obţinerii economiilor, precum şi în funcţie de valoarea acestora. Astfel, premiile pot fi după caz pînă la 30, 40 sau 50 la sută din valoarea economiei dobîndite. Spre deosebire de reglementarea anterioară, H.C.M. 151/70 menţionează că lista materialelor pentru a căror economisire se acordă premii de pînă la 30 la sută din valoarea economiilor rezultate se stabileşte de întreprinderi, cea a materialelor pentru care se acordă premii de pînă la 40 la sută de către organizaţi(continuare in pag. a 3-a) Aspect din secția ipontaj general de la Uzina mecanică „Nicotină". II La Librăria centrală din Iaşi Întîlnire cu cititorii ! Ieri seara, la Librăria centrală din Iaşi a avut loc o întilnire cu cititorii a tov. Ion Pascadi, doctor în filozofie. Şeful sectorului de teoria culturii şi estetică al Institutului de filozofie al Academiei de ştiinţe sociale şi politice, autorul cărţii „Din, tradiţiile gîndirii axiologice româneşti". La această manifestare a participat conf. unniv. Al. Husar, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi artă. De asemenea, un numeros public, format diin cercetători ştiinţifici, cadre, didactice, muncitori, studenţi, a urmărit cu viu interes prezentarea plină de căldură, făcută de lectorul universitar Radu Negru autorului şi lucrării amintite. Vorbitorul a subliniat valoarea acestei cărţi şi şi-a exprimat convingerea că lucrarea va avea un larg ecou în rîndul cititorilor fiindcă deschide largi perspective într-un domeniu deosebit de important. In continuare, tov. Ion Pascadi a făcut unele confesiuni interesante cu privire la motivele care l-au determinat să scrie, lucrarea şi la intenţiile sale de viitor. Autorul a acordat apoi autografe. II Noi capacităţi de producţie intrate în funcţiune înainte de termen Constructorii la I.C.M. nr. 4 Iaşi au dat în funcţiune Înainte de termen noi capacităţi de producţie. Organizindu-şi bine munca şi avind sprijinul Întreprinderilor beneficiare, ei au reuşit să termine cu 158 de zile Înainte de termen o capacitateau să execute laanuală de 650 de ■ crări aferente unei tone tuburi şi ţevi capacităţi de prodin polietilenă şi o ducţie de 8.000 toarta de 700 de tone utilaje anual, cu ne cu 116 zile mai termen de predare devreme — ambele în trimestrul al doila Uzina de prelu-lea a.c. Dar la 31 crare a maselor martie lucrările au plastice. fost încheiate și «SS” A ”a\ P-date beneficiariiconstructorii trebu- Iul. Primul festival zonal al formaţiilor corale de amatori Pentru dezvoltarea activităţii formaţiilor corale de amatori, pe linia Îmbogăţirii repertoriului şi a creşterii nivelului artistic interpretativ, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, în colaborare cu Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, Ministerul Invăţămîntului şi Uniunea Compozitorilor, iniţiază organizarea primului festival zonal, în perioada mai-octombrie 1970, al formaţiilor corale de amatori de la oraşe şi sate. La festival, care se va desfăşura în patru centre zonale, Piteşti, Lugoj, Suceava şi Braşov, pot participa coruri mixte, coruri de voci egale — feminine şi bărbăteşti — şi coruri de cameră din cadrul caselor şi palatelor de cultură municipale, orăşeneşti şi ale tineretului din întreprinderi, instituţii, cluburi şi casa de cultură ale sindicatelor şi din căminele culturale. * Sub patronajul aceloraşi Instituţii se va desfăşura în aceeaşi perioadă şi primul festival zonal al fanfarelor de amatori de la oraşe şi sate, în următoarele centre: Rm. Vilcea, Piatra Neamţ, Valea Jiului, Galaţi, Satu Mare şi Alba Iulia. (Agerpres) O reuşită acţiune pentru informarea şi orientarea şcolară şi profesională Comitetul judeţean Iaşi al U.T.C. în colaborare cu Inspectoratul şcolar judeţean, a organizat pentru zilele de 6, 7 şi 8 aprilie, în cadrul acţiunii largi de informare şi orientare şcolară, excursii cu elevii claselor a VIII-a ale şcolilor generale din judeţul nostru. Scopul principal al acestor excursii este punerea în contact a elevilor cu şcolile în care se vor putea califica pentru viitor. La invitaţia organizatorilor au răspuns aproape 1000 de elevi din judeţ, care au participat în prima zi a excursiei la o întîlnire cu muncitori de înaltă calificare, absolvenţi ai diferitelor şcoli profesionale, cadre didactice şi psihologi şcolari. Aceştia le-au vorbit despre importanţa alegerii profesiei şi frumuseţea meseriilor în care lucrează numeroşi tineri din oraşul Iaşi. Cu aceeaşi ocazie, elevilor li s-a înfăţişat pe larg reţeaua de şcoli profesionale şi licee de specialitate de pe raza judeţului Iaşi. Au fost puse întrebări care au primit explicaţiile necesare. Seara a fost vizionat spectacolul „Opinia publică" la Teatrul Naţional din Iaşi. Cea de a doua zi a fost consacrată vizitării şcolilor profesionale şi liceelor de specialitate, iar astăzi se vizitează Complexul muzeistic din Iaşi. între modă şi stridente A te încumeta la o anchetă despre modă, chiar restrîngînd aria de investigaţie mai ales la vestimentaţie, este un lucru dificil : avem suficiente garanţii că între timp moda nu s-a schimbat ? - Aveţi perfectă dreptate, ne-a spus primul nostru interlocutor, studentul MIRCEA STANESCU de la filologie, anul al II- lea. RED. : Ce părere aveţi despre modă, în general ? M.S.: Nu orice extravaganţă devine modă, deşi orice modă nouă a apărut iniţial extravagantă. Insă este necesară totdeauna o doză de bun simţ, grijă de a nu şoca prin exterior, ci de a avea o ţinută elegantă, expresie a gustului cultivat. Mă alătur şi eu părerii studentului Mircea Stănescu, ne declara tehnicianul stomatolog EMIL ŞTIRBU. Din păcate, trebuie să critic comportarea unor tineri şi tinere care exagerează pînă la ridicol unele trăsături ale actualei mode, oferindu-ne aspecte penibile. Acest fapt însă ţine mai puţin de modă şi mai mult de inteligenţă, de bun gust, în ultimă instanţă, de decenţă. RED. : Cum ne dăm seatim unde începe exagerarea ? VASILE FLOREA muncitor : Cred că ar trebui să ne conducem şi în ce priveşte moda după acea înţelepciune practică ce rezultă din experienţa de viaţă şi care ne orientează in toate împrejurările, adică după bun-simţ, calitate foarte prezentă şi apreciată în masa poporului nostru. Este o mare deosebire între tinerii îmbrăcaţi decent şi modern, totodată, şi acei indivizi cu o comportare morală dubioasă şi cu preocupări minore, obraznici, certăreţi, sfidînd buna-cuviinţă, politeţea, purtînd îmbrăcăminte excentrică şi abordind o ţinută extravagantă. Una este să fii elegant, moder îmbrăcat, şi alta să stîrneşti compătimirea sau chiar dezgustul cetăţenilor prin plete şi ţinută vestimentară asemănătoare clovnilor de la circ. Eu, ca tînăr, mă desolidarizez şi dezaprob asemenea specimene. RED. : Vedeţi vreo legătură între plete, barbă şi.. . talent, indiferent de domeniul în care s-ar putea manifesta ? IOAN NECULAU, profesor : Părul foarte lung n-o fi incompatibil cu talentul, dar în nici un caz nu constituie o condiţie sine qua non a acestuia. Insă sunt convins că talentul autentic nu caută să se impună prin plete, ci prin forţa creaţiei. După părerea mea, prezenţa acestor stridenţe este un indicator al lipsei de potenţe şi de capacităţi autentice. Cred că identificarea greşită a talentului cu boema a condus la pseudoboema unor tineri, adică la o ridicolă imitaţie a ceea ce nici n-a constituit vreodată un model de conduită, de viaţă. Exagerarea şi mai ales imitarea mecanică a acestei conduite, în ceea ce are ea exterior, cu intenţia de a realiza originalitatea cu orice preţ, de a atrage atenţia semenilor faţă de o presupusă fire de artist, fac din tinerii teribili şi extravaganţi obiect de desconsideraţie publică. Asemenea specimene cred că a avut în vedere poporul nostru cind i-a şfichiuit în proverbe ca : „Plini de barbă şi goi de minte". MIRCEA TOMA, fără ocupaţie : Sunt de acord cu dumneavoastră că barba şi părul lung îmi cauzează un deficit de estetică, dar ce să fac dacă se poartă ? Mi-am lăsat barba din dorinţa de a fi la modă şi am cîştigat admiraţia unor prieteni. Cazul acestui tinăr, ne spune profesorul I Neculau, este tipic. Avem de-a face de fapt cu o lipsă de voinţă din partea acestor tineri, lipsă care II lasă pradă tentaţiilor uşoare prin care Încearcă să se facă cunoscuţi, să atragă privirile celor din jur (admiraţia prietenilor, de exemplu). La aceasta se adaugă şi lipsa de discernămînt în a şti ce este bine şi ce nu este bine, cu alte cuvinte o confuzie în planul valorilor morale, o lipsă de rezistenţă în faţa unor influenţe nocive, străine normelor noastre de convieţuire. Am solicitat şi părerea unor fete. ANGELA TRANESCU, studentă la I.M.F. : Sunt împotriva oricăror stridenţe, a oricăror exagerări. Trebuie să ne încadrăm în limitele bunului-simţ, ale decenţei, şi să luăm atitudine împotriva oricărei manifestări de prost gust. Ioan NĂZĂRI (continuare in pag. a 2-a) ANCHETĂ SOCIALĂ