Flacăra Iaşului, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7761-7786)

1971-09-26 / nr. 7783

PAGINA A NOI DOCUMENTE DE VALOARE IN COLECŢIILE MUZEULUI DE LITERATURA 1 A MOLDOVEI Zestrea spiritualA a oraşului car* Işt aice nu mîndrie „oraşul lui Emi­nes­cu, Creangă, Sadoveanu”, ** îm­bogăţeşte de la o zi la alta cu noi documente care scot cu pregnanţă In evider.Că faptul efi marii noştri înaintaşi ne-au lăsat ca moştenire comori de mare preţ. Pentru a satisface curiozitatea ce­lor care într-un viitor apropiat vor vizita Muzeul de literatură a Mol­dovei din casa „V. Pogor”, locul unde se intîlneau scriitorii juni­mişti, locul pe unde şi-au purtat pa­şii oameni care „au fost ascultate de o ţară şi de un timp”, vom pre­zenta cite­va documente ce s-au a­­chiziţiontat in ultimul timp şi care au îmbogăţit cu noi valori, colecţii­le acestei tinere institute­ de cultu­ră din Iaşi. In vitrinele muzeului va fi aşe­zată la loc de cinste, o pagină de culoare albastră, pe care se află 17 semnături originale ale luceafărului poeziei româneşti. Acest document de excepţională valoare este din pe­rioada cînd Mihai Eminescu era di­rector al Bibliotecii centrale din Iaşi. Dintre multele alte piese ce au fost adunate în ultimul timp de harnicul colectiv al acestui muzeu, merită a fi menţionate 300 de docu­mente din secolul al XIX-lea, in ca­re sunt multe date necunoscute cu privire la activitatea societăţii lite­­rare „Junimea”. Sunt intre aceste manuscrise scri­sori ce poartă semnăturile unor mari cărturari şi scriitori ca Ion Ghica, Titu Maiorescu, A. B. Xeno­­pol, V. Pogor, N. Iorga ş.a. Meri­tă, de asemenea, să fie citată o bo­gată colecţie de programe şi afişa de teatru, în care sunt cuprinse da­te preţioase privitoare la mişcarea artistică şi dramatică din Iaşi din perioada 1840—1920. De asemenea, au fost adunate cu grijă din diferite părţi ale patriei peste 500 de tipărituri intre care se aflai multe ediţii princeps cu semnă­turile autografe ale unor scriitori clasici, obiecte, manuscrise. Astfel, recent a intrat în colecţiile muzeului un document rar, este vorba de ma­nuscrisul „Stante burgheze” de G. Bacovia, un număr de peste 400 de scrisori din corespondenţa lui Calis­­trat Hogaş, Mihail Sadoveanu, Ce­zar Petrescu, Ionel Teodoreanu, M. Ralea, A. Gorovei, G. T. Kirilea­­nu ş.a. In prezent, Muzeul de literatură din Iaşi are in colecţiile sale un fond de peste 8.000 de documente, printre care se află multe unicate, tipărituri rare, obiecte, piese care au imbogăţit cu noi valori zestrea spirituală a oraşului in care au trăit şi au scris mari scriitori şi oameni de ştiinţă. Cine păşeşte astăzi in muzeele cu profil literar ale Iaşu­lui, poate — cum spunea N. Iorga — „să străbată cu Înţelegere foile celor mai frumoase cronici”. Prof. Ion ARHIP Muzeul de literatură al Moldovei 'vVîAAAAfVWVrVVWVVVVVVV: „Ecolocatoare lilipute“ la ultimele două dece­nii s-a man­­festat un in­teres deosebit din partea oamenilor de ştiinţă către sistemele na­turale de re­cepţie şi de tratare a in­formaţiei de care benefi­ciază lumea animală. Su­perioritatea acestora con­stă in alegerea şi tratarea informaţiei într-un timp foarte scurt, cu o cheltu­ială minimă de energie, în centri extrem de miniatu­­rizeţi. Această superiorita­te invidiată de ciberneti­­cieni a condus la afirma­rea în 1960 a unei noi şti­inţe, bionica, care are ca studiu tocmai compararea sistemelor tehnice cu or­ganismele vii din punct de vedere funcţional, în scopul descifrării secretelor lor şi folosirii acestora în tehnică. După cum era şi firesc, sub bisturiul bionicii au nimerit şi liliecii, aureolaţi încă din vremuri imemo­riale de interesante şi con­troversate legende care di­feră după latitudinile şi longitudinile Terrei. Pentru unele popoare li­liecii treceau drept amicii diavolului, iar pentru al­tele erau vestitorii neno­rocirilor. în India şi azi liliecii sînt numiţi­­duhuri aie mlaştinilor,­ rare stau noaptea la pîndă spre a atrage în smîrcurile fata­le pe călătorii rătăciţi. In Finlanda există credinţa populară că noaptea sufle­tul omului se întrupează într-un liliac şi-şi părăseş­te corpul atunci cînd doar­me, pentru ca dimineaţa să se reîntoarcă. De aceea, dacă omori un liliac, după concepţia finlandezilor, în­seamnă să-ţi omori un compatriot. Deci fel de fel de credinţe, care de care mai naive. Totuşi liliecii au meritul de a fi fost primii obiec­tul unor experienţe asidui care au condus la desco­perirea unor surprinzătoa­re organe de simţ, nu nu­mai la ei, ci şi la peşti, in­secte, păsări, şerpi etc. O dată cu trecerea la cerce­tarea experimentală, con­cretă a naturii, s-au făcut mu­lte experienţe asupra liliecilor. Tonul îi dă în 1793 celebrul fiziolog ita­lian Ilazaro Spallanzani care, contrariat de zborul lor plin de siguranţă în întunericul subteranelor, încearcă să descopere acest mister. Pentru aceasta el prinde mai multe exem­plare și le dă drumul în­­tr-o cameră mare, în care atârnau de­­s tavan la po­dea numeroase fire. Ani­malele, cărora In preala­bil 11 se legaseră ochii, au zburat fără greșeală și nu s-au încurcat printre aceste fire. Spallanzani conchide că liliecii posedă un al şaselea simţ, care le permite să se orienteze în spaţiu. Un coleg al său, elve­ţianul Jurin, repetă expe­rienţa şi obţine aceleaşi rezultate, dar are inspira­ţia de a astupa urechile liliecilor cu ceară. Acum, în noile condiţii, spre ui­mirea sa, liliecii n-au mai reuşit să se orienteze, fapt care ducea la o concluzie paradoxală: liliacul vede cu urechile ! Explicaţia adevărată a­­vea să fie găsită de-abia ŞTIINŢA PENTRU TOŢI în deceniul cinci al seco­lului nostru, cînd se con­stată că liliacul îşi poate înlocui complet vederea printr-un­­radar ultraso­­nor". In ce constă aceas­ta ? Sunetul este rezulta­tul unei mişcări oscilatorii care se propagă Intr-un mediu elastic prin unde. Frecvenţa sunetului, măsu­rată în hertzi, depinde de numărul de oscilaţii pe secundă ale corpului care vibrează. Urechea omeneas­că recepţionează sunete cu o frecvenţă pînă la 16 — 20.000 de hertzi. In natură şi tehnică se cunosc sune­te cu o frecvenţă mai ma­re, dar pe acestea nu le mai auzim. De acum in­trăm în domeniul ultrasu­netelor, al sunetelor pe ca­re urechea omenească nu le mai poate percepe. Un cristal de cuarţ sub forma unei plăcuţe poate da un miliard de oscilaţii pe se­cundă. Dacă plăcuţa osci­lează într-un lichid, pute­rea sa sonoră depăşeşte de 40.000 de ori puterea sune­tului unui avion. Ar tre­bui să asurzim în veci­nătatea acestui izvor sonor, dar de fapt nu se întîm­­plă nimic... pentru că pur şi simplu nu auzim nici un sunet! Liliacul se foloseşte în zborul său tocmai de astfel de ultrasunete cu care de­tectează, întocmai ca la radar, obstacolele din ca­lea sa. El reţine periodic aerul expirat de plămîni prin laringe şi îl împinge „exploziv* afară la o pre­siune de două ori mai mare decit aceea d­intr-un cazan cu aburi. In larin­­gele liliacului se produc astfel impulsuri ultrasono­­re cu o frecvență Înaltă, pînă la 70.000 de hertzi. Intr-o secundă el „aruncă" de la 5 la 60 de impulsuri, iar la unele specii poate ajunge la 200 l Durata u­­nui impuls este foarte mi­că, 2,5 miimi de secun­dă, şi aceasta este foarte important pentru că nu­mai astfel este posibilă o ecolocaţie precisă, adică o orientare sigură cu ajuto­rul ultrasunetelor. Ecoloca­­torul liliacului este extrem de precis, în stare să de­tecteze chiar şi un obiect cu diametrul de 0,2 mm. Dar raza sa de acţiune nu e prea mare. înainte de start liliacul emite 5—10 impulsuri ul­trasonore pe secundă. In timpul zborului numărul lor ajunge pînă la 30. Cînd se apropie de un obstacol, ecoul se reîntoar­ce mai re­pede şi numărul lor creşte succedindu-se în vecinăta­tea obstacolelor cu o repe­ziciune uimitoare. Liliacul alarmat îşi schimbă instinc­tiv direcţia zborului, înde­­părtîndu-se de locul de un­de vin prea repede sune­tele reflectate. Ecolocaţia asigură nu numai explorarea drumu­lui, ci şi găsirea prăzii — ţînţari, fluturi etc. Ecou­rile ce revin sînt analizate pe rînd cu o viteză uimi­toare şi în orice moment liliacul este informat asu­pra poziţiei victimei sale. In cazul cînd sînt mai mulţi lilieci aceştia nu se „bruiază" unul pe altul, fiindcă fiecare îşi are pro­pria sa lungime de undă. Organele de emisie şi de recepţie ale liliacului do­vedesc o complexitate şi o precizie surprinzătoare, po­­sedând un centru de ana­liză şi diferenţiere a ul­trasunetelor captate, foarte perfecţionat. Şi ceea ce este mai interesant este faptul că toate acestea ocupă un volum foarte mic care nu-şi găseşte încă cores­pondenţa în tehnica ac­tuală. Asist. universitar Traian VIDRAŞCU Medicul vă sfătuieşte­ ­ANONIM, Iași ! Polipoza intestinală nu este o heap canceroasă. Unii autori sub­liniază faptul că această boală se poate transforma în timp în neoplasm. Pentru aceasta este bine a »« face un tratament radical, care este cel chirurgical. Nu e­­xistă medicamente care să ducă la re­zultate bune. Boala este de sine stătă­toare şi nu secundară altor maladii. U­­neori are un caracter ereditar-familial. Simptomele bolii sunt comune cu acelea ale unei enterocolite cronice, adică­­ du­reri abdominale, balonări, greţuri, consti­­paţie sau diaree şi uneori anemie. CIOBÎRCA EUCA, termăşăni, jud. Sucea­va : Orice ulcer gastro-duodenal are ne­voie pe lîngă un tratament medicamentos — caree este de cele mai multe ori de im­portanţă secundară — un regim echlibrat de viaţă şi respectarea unui regim ali­mentar de menajare a stomacului. înţe­legem prin acest regim­­ mese mai frec­vente şi în cantităţi mai mici (5—6 pe zi la ore fixe), excluderea unor alimente excitante pentru stomac ca­­ băuturile alcoolice, mâncăruri prăjite sau conser­vate, alimente exagerat de sărate, oţe­tite sau acre, fumatul exagerat etc. Ali­mentele permise sunt în număr aprecia­bil de mare, din care eităm­­ laptele dul­ce, carnea preparată prin fierbere sau friptă pe jăratic, supe degresate, cantităţi mici de unt, ceaiuri slabe, plreuri de car­tofi sau legume, compoturi cu fructe bine fierte şi nu prea dulci etc. Medicamentul de care ne scrieţi este un pansament gastric într-o compoziţie foarte bună. Cereţi-l la­rmătoarea adre­să : prof. dr. L. Enescu — Facultatea de medicină veterinară, Institutul agrono­mie Iaşi, UNGUREANU CONST., Iaşi. Pahipleu­­rita este o sechelă (o urmă) a unei pleu­­rezii (apă la plămîn) sau a unei pleurite importante (inflamaţia foiţelor plămînu­­lui). Pahipleurita dă tulburări numai cînd este întinsă. Aceşti bolnavi sînt mai pre­­dispuşi unor afecţiuni pulmonare ca şi producerii a ceea ce se numeşte insufi­cienţă respiratorie. Indicaţia cea mai po­trivită în această stare este cea profilac­tică, adică pe cît posibil evitarea răceli­lor, practicarea muncii în locuri potrivit nxistei am isliam­­ sa iova sau pulmonari cu alte afecţiuni, folosi­rea îmbrăcămintei corespunzătoare, prac­ticarea gimnasticii medicale, ce se poate face în cabinetul de cultură fizică me­dicală din policlinică. ŞTEFANESCU AURELIU, Iaşii Durerile nocturne ca şi cîrceii în membrele infe­rioare arată o tulburare în circulaţia sîn­­gelui din teritoriul respectiv. Adică ar putea fi o uşoară arteriopatie sau varfee sau amîndouă la un loc. Cauza acestei arteriopatii este de cele mai multe ori ateroscleroza care există chiar și în ciu­da unor analize cu valori normale. Este deci necesar un examen medical la un specialist de medicină internă. În cazul confirmării diagnosticului se pot face tra­tamente corective cu vaso-dilatatoare. T.A.P., Iaşi: Este bine să urmaţi un tra­tament cu Hematodin. De preferat urmă­toarea schemă : */*— 1 fiolă la 2 zile in­tramuscular profund. O serie este 20 de fiole. Se face o pauză de 8 zile şi după nevoie se mai pot repeta 1—2 serii. M. BLUM doctor In ştiinţe medicale Filmele saptăminii viitoare Premiere „VICTORIA“ ! Asediul Producţie a Casei de filme „Bucureşti", filmul este realizat după romanul „Pu­terea“ de Cornelia Leu, in regia lui Mir­­cea Mureşan şi întruneşte in distribuţie pe Ilarion Ciobanu, Sandu Sticlaru, Se­bastian Papaian, Mihaela Mihai, Ion Besoiu, George Aurelian, Dan Nuţu, Va­leria Seciu, Octavian Cotescu, Ioana Ca­­setti şi Geo Saizescu. Tema filmului este inspirată din lupta comuniştilor pentru instaurarea puterii populare imediat după 23 August 1944, din lupta împotriva elementelor reacţio­nare care urmăreau să provoace panică şi derută in rindul populaţiei, să stagneze cu orice preţ evoluţia firească a eveni­mentelor, urmare a victorioasei insurecţii armate. Sunt conturate puternic chipuri de comunişti care dau dovadă de un ne­mărginit ataşament faţă de interesele maselor populare, luptă cu abnegaţie, pînă la sacrificiul suprem, pentru reali­zarea idealurilor comuniste. „REPUBLICA“ ! întoarcerea Sfîntului Luca In filmul „întoarcerea Sfîntului Luca“, realizat In studiourile „Mosfilm“, regizo­rul Anatoli Bobrovski, pornind de la dispariţia unui tablou celebru dintr-unul din muzeele Moscovei, aduce pe ecran dinamismul şi răsturnările de situaţii ca­racteristice genului poliţist. In distribu­ţie : Vladimir Dvorjeţki, Vsevolod Sanaev, Oleg Basilaşvili, Ecaterina Vasilieva, Va­leri Rilacov, N. Ridiagova, V. Smirnov, V. Beliakov, P. Butkevici, D. Masanov. Reluări „COPOU“ : Un loc pentru îndrăgostiţi; „ARTA": Cîntecele mării (27—29 sep­tembrie) şi Aricii se nasc fără ţepi (30 septembrie — 3 octombrie); „TATARASI": Serata (28—29 septembrie) şi Trimis ex­traordinar (30 septembrie — 3 octombrie); „NICOLINA“ : Tăcerea bărbaţilor (28—30 septembrie) şi Innorare trecătoare (1—3 octombrie). In judeţ CASA DE CULTURA PAŞCANI: Al 8-lea (27—29 septembrie) şi Greşeală fa­tală (30 septembrie — 3 octombrie); CLU­BUL C.F.R. „UNIREA“: Serbările galan­te (27—29 septembrie) şi Riscul (30 sep­tembrie — 3 octombrie); TG. FRUMOS: Triplă verificare (27—29 septembrie) şi Bănuit e mortul (30 septembrie — 3 oc­tombrie) ; HIRLAlI : Greşeală fatală (27— 28 septembrie); Din nou despre dragoste (29—30 septembrie) şi Serata (1—3 oc­tombrie) ; PODU­ ILOAIEI: Greşeala re­gelui (27—29 septembrie) şi Vînătoare de vrăjitoare (30 septembrie — 3 octombrie); HALAUCEŞTI: Ultimul drum (27—29 septembrie) şi Apoi s-a născut legenda (30 septembrie — 3 octombrie). Grădini şi ferme submarine Crearea unor gră­dini şi ferme sub­marine de peşti nu are de ce să întîr­­zie, declară ocea­­nograful sovietic Veniamin Bogorov. Cercetările recente atestă importanţa conservării şi re­producţiei faunei şi florei marine. Utilizarea raţio­nală a bogăţiilor biologice a oceane­lor şi mărilor va permite hrănirea a milioane de persoa­ne. Savanţii so­vietici pun în pre­zent la punct me­tode de cultură ra­pidă a planctonu­lui, hrana princi­pală a numeroşilor locuitori ai mărilor. In ultimii ani, o­­ceanografii au des­coperit de aseme­nea cîteva noi spe­cii de peşti care ar putea fi folosiţi la producerea noilor tipuri de hrană bo­gată în proteine. Cadru din filmul românesc „Asediul“. In curînd, la Iaşi Circul „Orfei“ din Sofia Circul „Orfei“ din Sofia, R. P. Bulgaria, care întreprinde un turneu în ţara noas­tră, va susţine în perioada 2—6 octom­brie a.c. în municipiul Iaşi mai multe re­prezentanţii. Programul ansamblului Circului central de stat al R.P. Bulgare este susţinut de cei mai buni artişti ai genului în frunte cu trupa artistului emerit D. Pironkov, laureat al premiului de stat „Dimitrov”. Se vor putea urmări acrobaţii dansante pe sîrmă, jocuri iraniene, fantezii plasti­ce, jonglerii la înălţime, dresuri de po­rumbei, cîini, capre de Kamerun, precum şi interesante numere de acrobaţie hipică. Spectacolul este încadrat într-un con­cert de muzică uşoară al estradei bulgare, avînd ca protagonişti pe Gheorghe Petcov, Ilya Paunov, Lubomir Kiossev, Boris Grozdanov, Boby Tupal­ata, Gheorghi Mitcov şi G. Petschow sub conducerea di­rijorului Teniu Bairamov. Momentele ve­sele sunt susţinute de cunoscutul comic din cinematografia bulgară Nenko Nen­­kov, care distrează prin mimică şi diver­sitatea umorului său. Regia spectacolului este realizată de Todor Pironkov, sub di­recţia lui Ştefan Ştefcev. Arena circului „Orfei“ — Sofia, de 2.000 locuri, se va instala in Piaţa Halei. Valeriu CRACIUNESCU, coresp. ▲ FLACĂRA 90 DE ANI DE LA APARIŢIA, LA IAŞI, A REVISTEI „CONTEMPORANUL“ Acum 90 de ani, apărea la Iaşi primul număr al revistei socialiste „Contempora­nul“,­ publicaţie literară şi ştiinţifică, ce-şi propunea în programul său „a face cunos­cut publicului român, cum priveşte ştiin­ţa contemporană lumea". Apariţia acestei reviste reflecta afirmarea ideologică a cla­sei noastre muncitoare, nevoia imperioasă de ştiinţă şi cultură a proletariatului, cit şi potenţialul tinerelor cercuri socialiste de a organiza şi susţine o asemenea tribună a Intelectualităţii înaintate. Mişcarea cultural-ştiinţifică din jurul re­vistei „Contemporanul" grupa pe cei mai de seamă ideologi ai mişcării socialiste de la începuturile ei în ţara noastră : C. Dobro­­geanu-Gherea, fraţii Ion şi G. Nădejde, So­fia Nădejde,­­ născută Băncila-Gheorghiu, C. Miile, V. Gh. Morţun, I. Păun-Pincio, N. Beldiceanu, A. Stavri. In expunerea ideilor lor socialiste, autorii şi redactorii „Contemporanului" foloseau tot ce era mai Înaintat in filozofia şi ştiinţa vremii, revista avînd meritul de a se fi pre­zentat cititorilor români la nivelul unei pu­blicaţii de talie internaţională. Din acest punct de vedere, reale foloase pentru dez­voltarea ştiinţifico-culturală din ţara noastră a adus „Contemporanul" prin propagarea teoriei evoluţioniste a lui Charles Darwin. Trebuie remarcat că articolele consacrate prezentării darwinis­mului nu se limitau la simpla expunere a acestuia, ci arătau influenţa lui asupra diferitelor domenii _________________ ale ştiinţei şi cul­turii. Importantul articol al doctoru­lui Ştefan Stincă „Darwin şi Molthus în etiologie" atrăgea atenţia asupra falsi­tăţii şi primejdiei transpunerii legilor natu­rale la societate. Mergind mai departe în acest spirit ma­­terialist-ştiinţific şi patriotic, revista „Con­temporanul“, care oglindea procesul clari­ficării ideologice a mişcării socialiste, va trece in 1885 pe poziţii marxiste. Faptul este marcat prin traducerea lucrării lui Friedrich Engels „Originea familiei, a proprietăţii pri­vate şi a statului", traducere integrală, a doua din lume, după apariţia lucrării în ori­ginal. In afara acestei lucrări au mai fost publicate în „Contemporanul" traduceri din R. Marx „Capitalul", „Salariu, preţ, profit" şi altele, punînd astfel la dispoziţia citito­rilor români texte originale din lucrările în­temeietorilor marxismului. Fr. Engels a cunoscut aceste acţiuni ale socialiştilor români, ca şi programul scris de C. Dobrogeanu-Gu­erea în 1886 şi publicat in „Revista Socială". In scrisoarea adresată in 1888 lui Ion Nădejde şi publicată în acelaşi an in „Contemporanul", sub titlul „Politica noastră", Engels îşi exprima satis­facţia pentru faptul că socialiştii din Româ­nia „primesc in programul lor principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna intr-un mănunchi de luptători mai pe toţi socialiştii din Europa şi America - e vorba de teoria prietenului meu - răposatul Karl Marx“. Aderarea socialiştilor români ai vremii, a presei socialiste la marxism însemna îmbră­ţişarea celei mai consecvente filozofii ma­terialiste, extinsă la studiul fenomenelor so­ciale. Depăşind poziţia iluministă, „Contempo­ranul" punea in evidenţă însemnătatea pro­pagandei ştiinţifice, remarcînd necesitatea emancipării economice a ţării, „din care apoi va urma şi instrucţiunea şi îmbunătă­ţirea soartei poporului". In problemele şti­inţei şi religiei, revista socialistă nu se mai mulţumeşte să sublinieze opoziţia lor ire­ductibilă, ci le arată şi determinarea socia­lă pentru epoca contemporană. Susţinind concepţiile materialismului ştiin­ţific, promovînd darwinismul, luînd făţiş po­ziţie împotriva concepţiilor teologice despre lume, demascînd misticismul şi obscurantis­mul, valorificînd totodată comorile folclori­ce, militînd pentru creaţia originală în şti­inţă şi in literatură şi pentru emanciparea maselor, „Contemporanul" aducea o con­tribuţie determinantă în schimbarea spiri­tului public, în lărgirea efectivă a orizon­tului de cultură, în definirea socială a ac­tivităţii intelectuale. Astfel se explică suc­cesul pe care, atît de rapid şi semnificativ, l-a avut în rîndurile opiniei publice. Numai la jumătate de an de la apariţie, redacţia a trebuit să tragă o a doua ediţie a prime­lor numere, tirajul ajungind la 3.000 de e­­xemplare şi nu peste mult la 6.000­­ cifră extraordinară pe atunci. Problemele abordate, greutatea lor spe­cifică, dar mai ales unghiul de vedere din care erau tratate,­­ acela al unei alte con­cepţii despre lume şi societate, intr-o altă finalitate umană, cea a clasei muncitoare­­, curajul de a le pune In ce aveau ele mai ascuţit şi mai actual, îndrăzneala, com­bativitatea şi pasiunea autorilor - acestea şi alte însuşiri caracterizau „Contempora­nul" in contextul publicistic al vremii. Punînd In valoare tradiţiile progresiste ale culturii noastre - acţiune care va fi con­tinuată şi dezvoltată de partidul comunist, sub a cărui conducere se desfăşoară In con­diţiile societăţii noastre socialiste ampla şi emoţionanta operă de reconsiderare a va­lorilor istoriei şi culturii româneşti - „Con­temporanul" a închinat articole speciale memoriei lul Vasile Conta, apărării filozo­fiei sale materialiste. La moartea lul Conta, „Contemporanul" evidenţia valoarea deo­sebită a operei filozofului, scriind că Ro­mânia „a pierdut pe unul din cei mai în­semnaţi oameni ai ei, care s-a ridicat la nivelul ştiinţei mondiale". Sub semnătura lui Ion Nădejde, care, în ultimele două decenii ale veacului trecut, a desfăşurat o susţinută activitate în direc­ţia răspîndirii ştiinţei, a materialismului şi a marxismului, au fost publicate o serie de articole care exprimau Idei filozofie* mate­rialiste. Orientarea materialistă, preocupării* „Con­temporanului" pentru răspîndirea ştiinţei se vădesc de asemenea Tn abordarea unor teme privind egali­tatea In drepturi a femeii cu bărbatul, in combaterea obscu­rantismului şi super­­susţinerea necesităţii unor staţiilor. In manuale şcolare de bună calitate, In lupta intensă şi meritorie pentru probitate în şti­inţă. A promova, acum nouă decenii, totala eliberare de concepţiile teiste şi, prin a­­ceasta a zdruncina un întreg edificiu de prejudecăţi şi de servituţi ale spiritului, a denunţa bigotismul şi totodată uşurătatea moravurilor societăţii de atunci, a critica deschis aspectele negative ale unor insti­tuţii de bază ale ei - iată ceea ce ni se pare astăzi cu atît mai preţios, cu atît mai demn de stimă, in artă şi literatură, poziţia „Contempora­nului" a fost din cele mai active şi mai efi­ciente. In istoria culturii noastre se remar­că valoarea luptei pe care a dus-o revista ieşeană, prin Constantin Dobrogeanu-Ghe­­rea, pentru introducerea in spiritul public a noţiunilor de critică modernă, fie că ele erau sub inrîurirea lui Taine sau Brandes, dar noi in epocă. Prin studiile şi articolele sale din „Contemporanul", prin analizele, pentru prima dată cuprinzătoare, asupra lui Eminescu şi Caragiale, — Gherea a con­tribuit în mod hotărîtor la punerea bazelor criticii noastre literare ştiinţifice. Prin multiple elemente, „Contemporanul” stă la temelia tradiţiei socialiste in cultura noastră. Prin consecvenţa, conţinutul său şi orien­tarea înaintată şi materialistă ce a avut-o, „Contemporanul" a dobindit un binemeritat prestigiu şi a exercitat o puternică Influ­enţă asupra opinie! publice, atît In cei­­10 ani de apariţie (1881-1891), cit şi după aceea încă mult timp. Luptind „pentru dezrobirea omului de că­tre om, împotriva despotismului şi b tiraniei, oriunde ar fi şi sub orice formă*, „Contem­poranul" a militat totodată pentru reali­zarea desăvîrşirii unităţii de stat a poporu­lui român. In 1891, scria în această pri­vinţă: „Socialiştii văd in dezrobirea provin­ciilor subjugate un nou timp de activitate, lărgirea cercurilor de acţiune, putinţa de a-şi cîştiga noi aderenţi şi de a putea propo­vădui la oameni in limba Iar şi sub scutul instituţiilor libere ale ţării noastre, iar pro­letarii industriali şi-ar mări numărul şi pu­terea". Ideile pe care le-a popularizat la sfîrşi­­tul secolului trecut s-au răsfrint, îmbogă­ţite, peste veac, promovate de clasa mun­citoare, care, călăuzită de partidul ei de avangardă, avea să înfăptuiască revoluţia socialistă. In România, care făureşte societatea so­cialistă multilateral dezvoltată, tradiţia „Con­­temporanului" de odinioară e preţuită şi cercetată ca o scumpă moştenire a culturii noastre în ce are ea mai înaintat. Ea inspiră generaţia zilelor noastre, care se străduieşte să continue şi să dezvolte tot ce este mai profund semnificativ şi îna­intat din cultura noastră, tot ce potenţează creaţia românească pe drumul luminos al viitorului, călăuzit de Partidul Comunist Ro­mân. Lector univ. dr. Ioan CAPREANU ANIVERSĂRI S . ÎNCEPUT DE TOAMNĂ ORIZONTAL: 1. A scris cunoscute stanţe închinate toamnei ; 2. A.R.O. anagramat — Le­gumă bogată în a­­midon, ce se recol­tează şi toamna ; 3. Lucrare agricolă de toamnă — Soare antic — La intrare In Iași­­; 4. Mij­loc de transport a bogatelor roade ale toamnei — întreba­re ; 8. Pădure săl­batică, formată în special din conife­re, care acoperă o regiune întinsă din nordul Europei şi al Asiei — început moderat!; 6. Măsu­ra lui Cuza — In septembrie, octom­brie şi noiembrie ! — Rîu în U.R.S.S.; 7. La roşii ! — A­­semenea; 8. îşi des­chid porţile toam­na (sing.) — Poma­dă ; 9. Arbust cu fructe ce se coc toamna (3 cuv.). VERTICAL I 1. Trage plugul du­pă el ; 2. Păsări de curte (sing.) — A trage la coasă ; 3. Duce cu sine — Ce­te I; 4. Atu anagra­mat — început de toamnă I ; 5. Rece ! La un aperitiv, pe lîngă must — Din Madera !; 6. A scris „1907 — din primăvară pînă-n toamnă* ; 7. Uni­tate de măsură pentru vîrsta pă­­mîntului — Servite din tavă !­­ 8. Cai dobrogean — în toamnă !; 9. Prece­de lunile de iarnă; 3.0. în tufă! — Co­boară toamna oile de la munte. M. BIGLIGIU Radio lași Programul de acorg (26 septembrie) : 17.00 Bule­tin de știri | 17.09 Non stop muzical| 19.00 Radiojurnal | 19.15 Comentariul evenimen­telor interne | 19.20 Concer­tul serii — muzică popu­lară românească | 19.45 Lec­turi dramatizate : „Barbu Lăutaru" de V. Alecsandri | 20.25 Voci care au cucerit lumea | 20.40 Atlas liric | 21.00 Dansaţi In ritmul pre­ferat. Programul de dimineaţă (27 septembrie) : 6.00 Bu­letin de ştiri ; 6.05 Jocuri populare româneşti | 6.10 Ac­tualitatea In agricultură ; 6.20 Jocuri populare româ­neşti (continuare) | 6.30 Rit­muri matinale (muzică uşoa­ră orchestrală) | 6,45 Cîntece populare româneşti | 7,00 Ra­­diomatineu. Televiziune 8,30 Deschiderea emisiunii. Sport şi sănătate | 9,00 Ma­tineu duminical pentru co­pii ; 10,00 Viaţa satului | 11,15 Albumul compozitorilor ro­mâni : Gherase Dendrino | 12,00 De strajă patriei | 12,30 Emisiune în limba maghia­ră ; 14,00 Fotbal : Steaua — F. C. Argeş (Divizia A) ; 15,50 Polo pe apă : România — S.U.A. şi România — I­­talia. Înregistrare de la Nvar ; 16,20 Box : Finalele turneului Internaţional de la Ostrava (aspecte înregistra­te). Postmeridian | 16,45 Ma­gazin | 18,10 Film serial pen­tru tineret : „Planeta gigan­ţilor" | 19,00 Vetre folclori­ce | Bistriţa — Năsăud | 19,20 1001 de seri | 19,30 Telejur­nalul de seară | 20,00 Repor­tajul săptămînii: „Pe locul viitoarelor oraşe" | 20,20 Film artistic : „Asasinul din car­tea de telefon" | 21.50 „Zi­le d-alea, de-ale noastre“. E­­misiune de varietăți muzi­cale ! 22.45 Telejurnalul de noapte. Sport. Cinematografe VICTORIA, orele 9 | 11 | 15 | IT | 19 | 21 „Tin loc pen­tru Indrăgostiți". REPUBLI­CA, orele 8.45 | 10.50 | 14.30 | 16.35 | 18.40 | 20.45 „Meridia­nul seros. ARTA, orele 91 11.10 | 14.30 | 16.40 | 18.50 | 21 „Facerea lumii". COPOU, ora 9 matineu pentru copil și tineret, orele 11 | 15 | 17 | 19| 21 „Săptămina nebunilor". TATARASI, ora 10, program de filme pentru copil si ti­neret I orele 16; 18. 20 „D-ale carnavalului“. NICOLINA, o­­ra 10, program de filme pen­tru copii şi tineret, orele 16: 18 . 20 „La porţile pămîntu­­lui". La cinematograful Victoria rulează în completare „Vi­­­zita delegaţiei de partid­e guvernamentale române con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R.P.D. Co­reeană". Teatrul Naţional La ora 19.30, va fi pre­zentat un spectacol cu piesa „Ce Înseamnă să fii Onest". Teatrul de păpuşi La ora 11, va putea fi vi­zionat un spectacol cu piesa „Capra cu trei Iezi”. Expoziţie în sala de artă contem­porană de la Muzeul de ar­tă din Palatul culturii, poate fi vizitată intre orele 10—13 şi 17—20 expoziţia „Picturi celebre din muzeele Pari­sului“. Clinici de serviciu Azi, 26 septembrie, sunt de gardă pentru internări de urgenţă clinica I chirurgie, clinica a II-a medicală de la Spitalul de a­­dulţi nr. 1 (str. Gh. Dimi­trov), şi clinica­­ de ob­stetrică şi ginecologie (Spi­talul Maternitatea, str. Cu­za Vodă), Spitalul nr. 7 So­­cola şi Spitalul de copil (Tă­­tăraşi) primesc Internări In fiecare *1. Timpul probabil Vremea va fi frumoasă și călduroasă cu cerul mai mult senin. Vor apare pro­babile înnorări în nordul Moldovei. Vântul va sufla în general slab. Temperatura aerului va creşte uşor ; mi­nimele vor fi cuprinse între 3 şi 8 grade, iar maximele între 20 şi 25 grade. Dimi­neaţa se va semnala, local, ceaţă. A A A y V

Next