Flacăra Iaşului, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7761-7786)
1971-09-26 / nr. 7783
PAGINA A NOI DOCUMENTE DE VALOARE IN COLECŢIILE MUZEULUI DE LITERATURA 1 A MOLDOVEI Zestrea spiritualA a oraşului car* Işt aice nu mîndrie „oraşul lui Eminescu, Creangă, Sadoveanu”, ** îmbogăţeşte de la o zi la alta cu noi documente care scot cu pregnanţă In evider.Că faptul efi marii noştri înaintaşi ne-au lăsat ca moştenire comori de mare preţ. Pentru a satisface curiozitatea celor care într-un viitor apropiat vor vizita Muzeul de literatură a Moldovei din casa „V. Pogor”, locul unde se intîlneau scriitorii junimişti, locul pe unde şi-au purtat paşii oameni care „au fost ascultate de o ţară şi de un timp”, vom prezenta citeva documente ce s-au achiziţiontat in ultimul timp şi care au îmbogăţit cu noi valori, colecţiile acestei tinere institute de cultură din Iaşi. In vitrinele muzeului va fi aşezată la loc de cinste, o pagină de culoare albastră, pe care se află 17 semnături originale ale luceafărului poeziei româneşti. Acest document de excepţională valoare este din perioada cînd Mihai Eminescu era director al Bibliotecii centrale din Iaşi. Dintre multele alte piese ce au fost adunate în ultimul timp de harnicul colectiv al acestui muzeu, merită a fi menţionate 300 de documente din secolul al XIX-lea, in care sunt multe date necunoscute cu privire la activitatea societăţii literare „Junimea”. Sunt intre aceste manuscrise scrisori ce poartă semnăturile unor mari cărturari şi scriitori ca Ion Ghica, Titu Maiorescu, A. B. Xenopol, V. Pogor, N. Iorga ş.a. Merită, de asemenea, să fie citată o bogată colecţie de programe şi afişa de teatru, în care sunt cuprinse date preţioase privitoare la mişcarea artistică şi dramatică din Iaşi din perioada 1840—1920. De asemenea, au fost adunate cu grijă din diferite părţi ale patriei peste 500 de tipărituri intre care se aflai multe ediţii princeps cu semnăturile autografe ale unor scriitori clasici, obiecte, manuscrise. Astfel, recent a intrat în colecţiile muzeului un document rar, este vorba de manuscrisul „Stante burgheze” de G. Bacovia, un număr de peste 400 de scrisori din corespondenţa lui Calistrat Hogaş, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, M. Ralea, A. Gorovei, G. T. Kirileanu ş.a. In prezent, Muzeul de literatură din Iaşi are in colecţiile sale un fond de peste 8.000 de documente, printre care se află multe unicate, tipărituri rare, obiecte, piese care au imbogăţit cu noi valori zestrea spirituală a oraşului in care au trăit şi au scris mari scriitori şi oameni de ştiinţă. Cine păşeşte astăzi in muzeele cu profil literar ale Iaşului, poate — cum spunea N. Iorga — „să străbată cu Înţelegere foile celor mai frumoase cronici”. Prof. Ion ARHIP Muzeul de literatură al Moldovei 'vVîAAAAfVWVrVVWVVVVVVV: „Ecolocatoare lilipute“ la ultimele două decenii s-a manfestat un interes deosebit din partea oamenilor de ştiinţă către sistemele naturale de recepţie şi de tratare a informaţiei de care beneficiază lumea animală. Superioritatea acestora constă in alegerea şi tratarea informaţiei într-un timp foarte scurt, cu o cheltuială minimă de energie, în centri extrem de miniaturizeţi. Această superioritate invidiată de ciberneticieni a condus la afirmarea în 1960 a unei noi ştiinţe, bionica, care are ca studiu tocmai compararea sistemelor tehnice cu organismele vii din punct de vedere funcţional, în scopul descifrării secretelor lor şi folosirii acestora în tehnică. După cum era şi firesc, sub bisturiul bionicii au nimerit şi liliecii, aureolaţi încă din vremuri imemoriale de interesante şi controversate legende care diferă după latitudinile şi longitudinile Terrei. Pentru unele popoare liliecii treceau drept amicii diavolului, iar pentru altele erau vestitorii nenorocirilor. în India şi azi liliecii sînt numiţiduhuri aie mlaştinilor, rare stau noaptea la pîndă spre a atrage în smîrcurile fatale pe călătorii rătăciţi. In Finlanda există credinţa populară că noaptea sufletul omului se întrupează într-un liliac şi-şi părăseşte corpul atunci cînd doarme, pentru ca dimineaţa să se reîntoarcă. De aceea, dacă omori un liliac, după concepţia finlandezilor, înseamnă să-ţi omori un compatriot. Deci fel de fel de credinţe, care de care mai naive. Totuşi liliecii au meritul de a fi fost primii obiectul unor experienţe asidui care au condus la descoperirea unor surprinzătoare organe de simţ, nu numai la ei, ci şi la peşti, insecte, păsări, şerpi etc. O dată cu trecerea la cercetarea experimentală, concretă a naturii, s-au făcut multe experienţe asupra liliecilor. Tonul îi dă în 1793 celebrul fiziolog italian Ilazaro Spallanzani care, contrariat de zborul lor plin de siguranţă în întunericul subteranelor, încearcă să descopere acest mister. Pentru aceasta el prinde mai multe exemplare și le dă drumul într-o cameră mare, în care atârnau des tavan la podea numeroase fire. Animalele, cărora In prealabil 11 se legaseră ochii, au zburat fără greșeală și nu s-au încurcat printre aceste fire. Spallanzani conchide că liliecii posedă un al şaselea simţ, care le permite să se orienteze în spaţiu. Un coleg al său, elveţianul Jurin, repetă experienţa şi obţine aceleaşi rezultate, dar are inspiraţia de a astupa urechile liliecilor cu ceară. Acum, în noile condiţii, spre uimirea sa, liliecii n-au mai reuşit să se orienteze, fapt care ducea la o concluzie paradoxală: liliacul vede cu urechile ! Explicaţia adevărată avea să fie găsită de-abia ŞTIINŢA PENTRU TOŢI în deceniul cinci al secolului nostru, cînd se constată că liliacul îşi poate înlocui complet vederea printr-unradar ultrasonor". In ce constă aceasta ? Sunetul este rezultatul unei mişcări oscilatorii care se propagă Intr-un mediu elastic prin unde. Frecvenţa sunetului, măsurată în hertzi, depinde de numărul de oscilaţii pe secundă ale corpului care vibrează. Urechea omenească recepţionează sunete cu o frecvenţă pînă la 16 — 20.000 de hertzi. In natură şi tehnică se cunosc sunete cu o frecvenţă mai mare, dar pe acestea nu le mai auzim. De acum intrăm în domeniul ultrasunetelor, al sunetelor pe care urechea omenească nu le mai poate percepe. Un cristal de cuarţ sub forma unei plăcuţe poate da un miliard de oscilaţii pe secundă. Dacă plăcuţa oscilează într-un lichid, puterea sa sonoră depăşeşte de 40.000 de ori puterea sunetului unui avion. Ar trebui să asurzim în vecinătatea acestui izvor sonor, dar de fapt nu se întîmplă nimic... pentru că pur şi simplu nu auzim nici un sunet! Liliacul se foloseşte în zborul său tocmai de astfel de ultrasunete cu care detectează, întocmai ca la radar, obstacolele din calea sa. El reţine periodic aerul expirat de plămîni prin laringe şi îl împinge „exploziv* afară la o presiune de două ori mai mare decit aceea dintr-un cazan cu aburi. In laringele liliacului se produc astfel impulsuri ultrasonore cu o frecvență Înaltă, pînă la 70.000 de hertzi. Intr-o secundă el „aruncă" de la 5 la 60 de impulsuri, iar la unele specii poate ajunge la 200 l Durata unui impuls este foarte mică, 2,5 miimi de secundă, şi aceasta este foarte important pentru că numai astfel este posibilă o ecolocaţie precisă, adică o orientare sigură cu ajutorul ultrasunetelor. Ecolocatorul liliacului este extrem de precis, în stare să detecteze chiar şi un obiect cu diametrul de 0,2 mm. Dar raza sa de acţiune nu e prea mare. înainte de start liliacul emite 5—10 impulsuri ultrasonore pe secundă. In timpul zborului numărul lor ajunge pînă la 30. Cînd se apropie de un obstacol, ecoul se reîntoarce mai repede şi numărul lor creşte succedindu-se în vecinătatea obstacolelor cu o repeziciune uimitoare. Liliacul alarmat îşi schimbă instinctiv direcţia zborului, îndepărtîndu-se de locul de unde vin prea repede sunetele reflectate. Ecolocaţia asigură nu numai explorarea drumului, ci şi găsirea prăzii — ţînţari, fluturi etc. Ecourile ce revin sînt analizate pe rînd cu o viteză uimitoare şi în orice moment liliacul este informat asupra poziţiei victimei sale. In cazul cînd sînt mai mulţi lilieci aceştia nu se „bruiază" unul pe altul, fiindcă fiecare îşi are propria sa lungime de undă. Organele de emisie şi de recepţie ale liliacului dovedesc o complexitate şi o precizie surprinzătoare, posedând un centru de analiză şi diferenţiere a ultrasunetelor captate, foarte perfecţionat. Şi ceea ce este mai interesant este faptul că toate acestea ocupă un volum foarte mic care nu-şi găseşte încă corespondenţa în tehnica actuală. Asist. universitar Traian VIDRAŞCU Medicul vă sfătuieşte ANONIM, Iași ! Polipoza intestinală nu este o heap canceroasă. Unii autori subliniază faptul că această boală se poate transforma în timp în neoplasm. Pentru aceasta este bine a »« face un tratament radical, care este cel chirurgical. Nu există medicamente care să ducă la rezultate bune. Boala este de sine stătătoare şi nu secundară altor maladii. Uneori are un caracter ereditar-familial. Simptomele bolii sunt comune cu acelea ale unei enterocolite cronice, adică dureri abdominale, balonări, greţuri, constipaţie sau diaree şi uneori anemie. CIOBÎRCA EUCA, termăşăni, jud. Suceava : Orice ulcer gastro-duodenal are nevoie pe lîngă un tratament medicamentos — caree este de cele mai multe ori de importanţă secundară — un regim echlibrat de viaţă şi respectarea unui regim alimentar de menajare a stomacului. înţelegem prin acest regim mese mai frecvente şi în cantităţi mai mici (5—6 pe zi la ore fixe), excluderea unor alimente excitante pentru stomac ca băuturile alcoolice, mâncăruri prăjite sau conservate, alimente exagerat de sărate, oţetite sau acre, fumatul exagerat etc. Alimentele permise sunt în număr apreciabil de mare, din care eităm laptele dulce, carnea preparată prin fierbere sau friptă pe jăratic, supe degresate, cantităţi mici de unt, ceaiuri slabe, plreuri de cartofi sau legume, compoturi cu fructe bine fierte şi nu prea dulci etc. Medicamentul de care ne scrieţi este un pansament gastric într-o compoziţie foarte bună. Cereţi-l larmătoarea adresă : prof. dr. L. Enescu — Facultatea de medicină veterinară, Institutul agronomie Iaşi, UNGUREANU CONST., Iaşi. Pahipleurita este o sechelă (o urmă) a unei pleurezii (apă la plămîn) sau a unei pleurite importante (inflamaţia foiţelor plămînului). Pahipleurita dă tulburări numai cînd este întinsă. Aceşti bolnavi sînt mai predispuşi unor afecţiuni pulmonare ca şi producerii a ceea ce se numeşte insuficienţă respiratorie. Indicaţia cea mai potrivită în această stare este cea profilactică, adică pe cît posibil evitarea răcelilor, practicarea muncii în locuri potrivit nxistei am isliam sa iova sau pulmonari cu alte afecţiuni, folosirea îmbrăcămintei corespunzătoare, practicarea gimnasticii medicale, ce se poate face în cabinetul de cultură fizică medicală din policlinică. ŞTEFANESCU AURELIU, Iaşii Durerile nocturne ca şi cîrceii în membrele inferioare arată o tulburare în circulaţia sîngelui din teritoriul respectiv. Adică ar putea fi o uşoară arteriopatie sau varfee sau amîndouă la un loc. Cauza acestei arteriopatii este de cele mai multe ori ateroscleroza care există chiar și în ciuda unor analize cu valori normale. Este deci necesar un examen medical la un specialist de medicină internă. În cazul confirmării diagnosticului se pot face tratamente corective cu vaso-dilatatoare. T.A.P., Iaşi: Este bine să urmaţi un tratament cu Hematodin. De preferat următoarea schemă : */*— 1 fiolă la 2 zile intramuscular profund. O serie este 20 de fiole. Se face o pauză de 8 zile şi după nevoie se mai pot repeta 1—2 serii. M. BLUM doctor In ştiinţe medicale Filmele saptăminii viitoare Premiere „VICTORIA“ ! Asediul Producţie a Casei de filme „Bucureşti", filmul este realizat după romanul „Puterea“ de Cornelia Leu, in regia lui Mircea Mureşan şi întruneşte in distribuţie pe Ilarion Ciobanu, Sandu Sticlaru, Sebastian Papaian, Mihaela Mihai, Ion Besoiu, George Aurelian, Dan Nuţu, Valeria Seciu, Octavian Cotescu, Ioana Casetti şi Geo Saizescu. Tema filmului este inspirată din lupta comuniştilor pentru instaurarea puterii populare imediat după 23 August 1944, din lupta împotriva elementelor reacţionare care urmăreau să provoace panică şi derută in rindul populaţiei, să stagneze cu orice preţ evoluţia firească a evenimentelor, urmare a victorioasei insurecţii armate. Sunt conturate puternic chipuri de comunişti care dau dovadă de un nemărginit ataşament faţă de interesele maselor populare, luptă cu abnegaţie, pînă la sacrificiul suprem, pentru realizarea idealurilor comuniste. „REPUBLICA“ ! întoarcerea Sfîntului Luca In filmul „întoarcerea Sfîntului Luca“, realizat In studiourile „Mosfilm“, regizorul Anatoli Bobrovski, pornind de la dispariţia unui tablou celebru dintr-unul din muzeele Moscovei, aduce pe ecran dinamismul şi răsturnările de situaţii caracteristice genului poliţist. In distribuţie : Vladimir Dvorjeţki, Vsevolod Sanaev, Oleg Basilaşvili, Ecaterina Vasilieva, Valeri Rilacov, N. Ridiagova, V. Smirnov, V. Beliakov, P. Butkevici, D. Masanov. Reluări „COPOU“ : Un loc pentru îndrăgostiţi; „ARTA": Cîntecele mării (27—29 septembrie) şi Aricii se nasc fără ţepi (30 septembrie — 3 octombrie); „TATARASI": Serata (28—29 septembrie) şi Trimis extraordinar (30 septembrie — 3 octombrie); „NICOLINA“ : Tăcerea bărbaţilor (28—30 septembrie) şi Innorare trecătoare (1—3 octombrie). In judeţ CASA DE CULTURA PAŞCANI: Al 8-lea (27—29 septembrie) şi Greşeală fatală (30 septembrie — 3 octombrie); CLUBUL C.F.R. „UNIREA“: Serbările galante (27—29 septembrie) şi Riscul (30 septembrie — 3 octombrie); TG. FRUMOS: Triplă verificare (27—29 septembrie) şi Bănuit e mortul (30 septembrie — 3 octombrie) ; HIRLAlI : Greşeală fatală (27— 28 septembrie); Din nou despre dragoste (29—30 septembrie) şi Serata (1—3 octombrie) ; PODU ILOAIEI: Greşeala regelui (27—29 septembrie) şi Vînătoare de vrăjitoare (30 septembrie — 3 octombrie); HALAUCEŞTI: Ultimul drum (27—29 septembrie) şi Apoi s-a născut legenda (30 septembrie — 3 octombrie). Grădini şi ferme submarine Crearea unor grădini şi ferme submarine de peşti nu are de ce să întîrzie, declară oceanograful sovietic Veniamin Bogorov. Cercetările recente atestă importanţa conservării şi reproducţiei faunei şi florei marine. Utilizarea raţională a bogăţiilor biologice a oceanelor şi mărilor va permite hrănirea a milioane de persoane. Savanţii sovietici pun în prezent la punct metode de cultură rapidă a planctonului, hrana principală a numeroşilor locuitori ai mărilor. In ultimii ani, oceanografii au descoperit de asemenea cîteva noi specii de peşti care ar putea fi folosiţi la producerea noilor tipuri de hrană bogată în proteine. Cadru din filmul românesc „Asediul“. In curînd, la Iaşi Circul „Orfei“ din Sofia Circul „Orfei“ din Sofia, R. P. Bulgaria, care întreprinde un turneu în ţara noastră, va susţine în perioada 2—6 octombrie a.c. în municipiul Iaşi mai multe reprezentanţii. Programul ansamblului Circului central de stat al R.P. Bulgare este susţinut de cei mai buni artişti ai genului în frunte cu trupa artistului emerit D. Pironkov, laureat al premiului de stat „Dimitrov”. Se vor putea urmări acrobaţii dansante pe sîrmă, jocuri iraniene, fantezii plastice, jonglerii la înălţime, dresuri de porumbei, cîini, capre de Kamerun, precum şi interesante numere de acrobaţie hipică. Spectacolul este încadrat într-un concert de muzică uşoară al estradei bulgare, avînd ca protagonişti pe Gheorghe Petcov, Ilya Paunov, Lubomir Kiossev, Boris Grozdanov, Boby Tupalata, Gheorghi Mitcov şi G. Petschow sub conducerea dirijorului Teniu Bairamov. Momentele vesele sunt susţinute de cunoscutul comic din cinematografia bulgară Nenko Nenkov, care distrează prin mimică şi diversitatea umorului său. Regia spectacolului este realizată de Todor Pironkov, sub direcţia lui Ştefan Ştefcev. Arena circului „Orfei“ — Sofia, de 2.000 locuri, se va instala in Piaţa Halei. Valeriu CRACIUNESCU, coresp. ▲ FLACĂRA 90 DE ANI DE LA APARIŢIA, LA IAŞI, A REVISTEI „CONTEMPORANUL“ Acum 90 de ani, apărea la Iaşi primul număr al revistei socialiste „Contemporanul“, publicaţie literară şi ştiinţifică, ce-şi propunea în programul său „a face cunoscut publicului român, cum priveşte ştiinţa contemporană lumea". Apariţia acestei reviste reflecta afirmarea ideologică a clasei noastre muncitoare, nevoia imperioasă de ştiinţă şi cultură a proletariatului, cit şi potenţialul tinerelor cercuri socialiste de a organiza şi susţine o asemenea tribună a Intelectualităţii înaintate. Mişcarea cultural-ştiinţifică din jurul revistei „Contemporanul" grupa pe cei mai de seamă ideologi ai mişcării socialiste de la începuturile ei în ţara noastră : C. Dobrogeanu-Gherea, fraţii Ion şi G. Nădejde, Sofia Nădejde, născută Băncila-Gheorghiu, C. Miile, V. Gh. Morţun, I. Păun-Pincio, N. Beldiceanu, A. Stavri. In expunerea ideilor lor socialiste, autorii şi redactorii „Contemporanului" foloseau tot ce era mai Înaintat in filozofia şi ştiinţa vremii, revista avînd meritul de a se fi prezentat cititorilor români la nivelul unei publicaţii de talie internaţională. Din acest punct de vedere, reale foloase pentru dezvoltarea ştiinţifico-culturală din ţara noastră a adus „Contemporanul" prin propagarea teoriei evoluţioniste a lui Charles Darwin. Trebuie remarcat că articolele consacrate prezentării darwinismului nu se limitau la simpla expunere a acestuia, ci arătau influenţa lui asupra diferitelor domenii _________________ ale ştiinţei şi culturii. Importantul articol al doctorului Ştefan Stincă „Darwin şi Molthus în etiologie" atrăgea atenţia asupra falsităţii şi primejdiei transpunerii legilor naturale la societate. Mergind mai departe în acest spirit materialist-ştiinţific şi patriotic, revista „Contemporanul“, care oglindea procesul clarificării ideologice a mişcării socialiste, va trece in 1885 pe poziţii marxiste. Faptul este marcat prin traducerea lucrării lui Friedrich Engels „Originea familiei, a proprietăţii private şi a statului", traducere integrală, a doua din lume, după apariţia lucrării în original. In afara acestei lucrări au mai fost publicate în „Contemporanul" traduceri din R. Marx „Capitalul", „Salariu, preţ, profit" şi altele, punînd astfel la dispoziţia cititorilor români texte originale din lucrările întemeietorilor marxismului. Fr. Engels a cunoscut aceste acţiuni ale socialiştilor români, ca şi programul scris de C. Dobrogeanu-Guerea în 1886 şi publicat in „Revista Socială". In scrisoarea adresată in 1888 lui Ion Nădejde şi publicată în acelaşi an in „Contemporanul", sub titlul „Politica noastră", Engels îşi exprima satisfacţia pentru faptul că socialiştii din România „primesc in programul lor principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna intr-un mănunchi de luptători mai pe toţi socialiştii din Europa şi America - e vorba de teoria prietenului meu - răposatul Karl Marx“. Aderarea socialiştilor români ai vremii, a presei socialiste la marxism însemna îmbrăţişarea celei mai consecvente filozofii materialiste, extinsă la studiul fenomenelor sociale. Depăşind poziţia iluministă, „Contemporanul" punea in evidenţă însemnătatea propagandei ştiinţifice, remarcînd necesitatea emancipării economice a ţării, „din care apoi va urma şi instrucţiunea şi îmbunătăţirea soartei poporului". In problemele ştiinţei şi religiei, revista socialistă nu se mai mulţumeşte să sublinieze opoziţia lor ireductibilă, ci le arată şi determinarea socială pentru epoca contemporană. Susţinind concepţiile materialismului ştiinţific, promovînd darwinismul, luînd făţiş poziţie împotriva concepţiilor teologice despre lume, demascînd misticismul şi obscurantismul, valorificînd totodată comorile folclorice, militînd pentru creaţia originală în ştiinţă şi in literatură şi pentru emanciparea maselor, „Contemporanul" aducea o contribuţie determinantă în schimbarea spiritului public, în lărgirea efectivă a orizontului de cultură, în definirea socială a activităţii intelectuale. Astfel se explică succesul pe care, atît de rapid şi semnificativ, l-a avut în rîndurile opiniei publice. Numai la jumătate de an de la apariţie, redacţia a trebuit să tragă o a doua ediţie a primelor numere, tirajul ajungind la 3.000 de exemplare şi nu peste mult la 6.000 cifră extraordinară pe atunci. Problemele abordate, greutatea lor specifică, dar mai ales unghiul de vedere din care erau tratate, acela al unei alte concepţii despre lume şi societate, intr-o altă finalitate umană, cea a clasei muncitoare, curajul de a le pune In ce aveau ele mai ascuţit şi mai actual, îndrăzneala, combativitatea şi pasiunea autorilor - acestea şi alte însuşiri caracterizau „Contemporanul" in contextul publicistic al vremii. Punînd In valoare tradiţiile progresiste ale culturii noastre - acţiune care va fi continuată şi dezvoltată de partidul comunist, sub a cărui conducere se desfăşoară In condiţiile societăţii noastre socialiste ampla şi emoţionanta operă de reconsiderare a valorilor istoriei şi culturii româneşti - „Contemporanul" a închinat articole speciale memoriei lul Vasile Conta, apărării filozofiei sale materialiste. La moartea lul Conta, „Contemporanul" evidenţia valoarea deosebită a operei filozofului, scriind că România „a pierdut pe unul din cei mai însemnaţi oameni ai ei, care s-a ridicat la nivelul ştiinţei mondiale". Sub semnătura lui Ion Nădejde, care, în ultimele două decenii ale veacului trecut, a desfăşurat o susţinută activitate în direcţia răspîndirii ştiinţei, a materialismului şi a marxismului, au fost publicate o serie de articole care exprimau Idei filozofie* materialiste. Orientarea materialistă, preocupării* „Contemporanului" pentru răspîndirea ştiinţei se vădesc de asemenea Tn abordarea unor teme privind egalitatea In drepturi a femeii cu bărbatul, in combaterea obscurantismului şi supersusţinerea necesităţii unor staţiilor. In manuale şcolare de bună calitate, In lupta intensă şi meritorie pentru probitate în ştiinţă. A promova, acum nouă decenii, totala eliberare de concepţiile teiste şi, prin aceasta a zdruncina un întreg edificiu de prejudecăţi şi de servituţi ale spiritului, a denunţa bigotismul şi totodată uşurătatea moravurilor societăţii de atunci, a critica deschis aspectele negative ale unor instituţii de bază ale ei - iată ceea ce ni se pare astăzi cu atît mai preţios, cu atît mai demn de stimă, in artă şi literatură, poziţia „Contemporanului" a fost din cele mai active şi mai eficiente. In istoria culturii noastre se remarcă valoarea luptei pe care a dus-o revista ieşeană, prin Constantin Dobrogeanu-Gherea, pentru introducerea in spiritul public a noţiunilor de critică modernă, fie că ele erau sub inrîurirea lui Taine sau Brandes, dar noi in epocă. Prin studiile şi articolele sale din „Contemporanul", prin analizele, pentru prima dată cuprinzătoare, asupra lui Eminescu şi Caragiale, — Gherea a contribuit în mod hotărîtor la punerea bazelor criticii noastre literare ştiinţifice. Prin multiple elemente, „Contemporanul” stă la temelia tradiţiei socialiste in cultura noastră. Prin consecvenţa, conţinutul său şi orientarea înaintată şi materialistă ce a avut-o, „Contemporanul" a dobindit un binemeritat prestigiu şi a exercitat o puternică Influenţă asupra opinie! publice, atît In cei10 ani de apariţie (1881-1891), cit şi după aceea încă mult timp. Luptind „pentru dezrobirea omului de către om, împotriva despotismului şi b tiraniei, oriunde ar fi şi sub orice formă*, „Contemporanul" a militat totodată pentru realizarea desăvîrşirii unităţii de stat a poporului român. In 1891, scria în această privinţă: „Socialiştii văd in dezrobirea provinciilor subjugate un nou timp de activitate, lărgirea cercurilor de acţiune, putinţa de a-şi cîştiga noi aderenţi şi de a putea propovădui la oameni in limba Iar şi sub scutul instituţiilor libere ale ţării noastre, iar proletarii industriali şi-ar mări numărul şi puterea". Ideile pe care le-a popularizat la sfîrşitul secolului trecut s-au răsfrint, îmbogăţite, peste veac, promovate de clasa muncitoare, care, călăuzită de partidul ei de avangardă, avea să înfăptuiască revoluţia socialistă. In România, care făureşte societatea socialistă multilateral dezvoltată, tradiţia „Contemporanului" de odinioară e preţuită şi cercetată ca o scumpă moştenire a culturii noastre în ce are ea mai înaintat. Ea inspiră generaţia zilelor noastre, care se străduieşte să continue şi să dezvolte tot ce este mai profund semnificativ şi înaintat din cultura noastră, tot ce potenţează creaţia românească pe drumul luminos al viitorului, călăuzit de Partidul Comunist Român. Lector univ. dr. Ioan CAPREANU ANIVERSĂRI S . ÎNCEPUT DE TOAMNĂ ORIZONTAL: 1. A scris cunoscute stanţe închinate toamnei ; 2. A.R.O. anagramat — Legumă bogată în amidon, ce se recoltează şi toamna ; 3. Lucrare agricolă de toamnă — Soare antic — La intrare In Iași; 4. Mijloc de transport a bogatelor roade ale toamnei — întrebare ; 8. Pădure sălbatică, formată în special din conifere, care acoperă o regiune întinsă din nordul Europei şi al Asiei — început moderat!; 6. Măsura lui Cuza — In septembrie, octombrie şi noiembrie ! — Rîu în U.R.S.S.; 7. La roşii ! — Asemenea; 8. îşi deschid porţile toamna (sing.) — Pomadă ; 9. Arbust cu fructe ce se coc toamna (3 cuv.). VERTICAL I 1. Trage plugul după el ; 2. Păsări de curte (sing.) — A trage la coasă ; 3. Duce cu sine — Cete I; 4. Atu anagramat — început de toamnă I ; 5. Rece ! La un aperitiv, pe lîngă must — Din Madera !; 6. A scris „1907 — din primăvară pînă-n toamnă* ; 7. Unitate de măsură pentru vîrsta pămîntului — Servite din tavă ! 8. Cai dobrogean — în toamnă !; 9. Precede lunile de iarnă; 3.0. în tufă! — Coboară toamna oile de la munte. M. BIGLIGIU Radio lași Programul de acorg (26 septembrie) : 17.00 Buletin de știri | 17.09 Non stop muzical| 19.00 Radiojurnal | 19.15 Comentariul evenimentelor interne | 19.20 Concertul serii — muzică populară românească | 19.45 Lecturi dramatizate : „Barbu Lăutaru" de V. Alecsandri | 20.25 Voci care au cucerit lumea | 20.40 Atlas liric | 21.00 Dansaţi In ritmul preferat. Programul de dimineaţă (27 septembrie) : 6.00 Buletin de ştiri ; 6.05 Jocuri populare româneşti | 6.10 Actualitatea In agricultură ; 6.20 Jocuri populare româneşti (continuare) | 6.30 Ritmuri matinale (muzică uşoară orchestrală) | 6,45 Cîntece populare româneşti | 7,00 Radiomatineu. Televiziune 8,30 Deschiderea emisiunii. Sport şi sănătate | 9,00 Matineu duminical pentru copii ; 10,00 Viaţa satului | 11,15 Albumul compozitorilor români : Gherase Dendrino | 12,00 De strajă patriei | 12,30 Emisiune în limba maghiară ; 14,00 Fotbal : Steaua — F. C. Argeş (Divizia A) ; 15,50 Polo pe apă : România — S.U.A. şi România — Italia. Înregistrare de la Nvar ; 16,20 Box : Finalele turneului Internaţional de la Ostrava (aspecte înregistrate). Postmeridian | 16,45 Magazin | 18,10 Film serial pentru tineret : „Planeta giganţilor" | 19,00 Vetre folclorice | Bistriţa — Năsăud | 19,20 1001 de seri | 19,30 Telejurnalul de seară | 20,00 Reportajul săptămînii: „Pe locul viitoarelor oraşe" | 20,20 Film artistic : „Asasinul din cartea de telefon" | 21.50 „Zile d-alea, de-ale noastre“. Emisiune de varietăți muzicale ! 22.45 Telejurnalul de noapte. Sport. Cinematografe VICTORIA, orele 9 | 11 | 15 | IT | 19 | 21 „Tin loc pentru Indrăgostiți". REPUBLICA, orele 8.45 | 10.50 | 14.30 | 16.35 | 18.40 | 20.45 „Meridianul seros. ARTA, orele 91 11.10 | 14.30 | 16.40 | 18.50 | 21 „Facerea lumii". COPOU, ora 9 matineu pentru copil și tineret, orele 11 | 15 | 17 | 19| 21 „Săptămina nebunilor". TATARASI, ora 10, program de filme pentru copil si tineret I orele 16; 18. 20 „D-ale carnavalului“. NICOLINA, ora 10, program de filme pentru copii şi tineret, orele 16: 18 . 20 „La porţile pămîntului". La cinematograful Victoria rulează în completare „Vizita delegaţiei de partide guvernamentale române condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R.P.D. Coreeană". Teatrul Naţional La ora 19.30, va fi prezentat un spectacol cu piesa „Ce Înseamnă să fii Onest". Teatrul de păpuşi La ora 11, va putea fi vizionat un spectacol cu piesa „Capra cu trei Iezi”. Expoziţie în sala de artă contemporană de la Muzeul de artă din Palatul culturii, poate fi vizitată intre orele 10—13 şi 17—20 expoziţia „Picturi celebre din muzeele Parisului“. Clinici de serviciu Azi, 26 septembrie, sunt de gardă pentru internări de urgenţă clinica I chirurgie, clinica a II-a medicală de la Spitalul de adulţi nr. 1 (str. Gh. Dimitrov), şi clinica de obstetrică şi ginecologie (Spitalul Maternitatea, str. Cuza Vodă), Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copil (Tătăraşi) primesc Internări In fiecare *1. Timpul probabil Vremea va fi frumoasă și călduroasă cu cerul mai mult senin. Vor apare probabile înnorări în nordul Moldovei. Vântul va sufla în general slab. Temperatura aerului va creşte uşor ; minimele vor fi cuprinse între 3 şi 8 grade, iar maximele între 20 şi 25 grade. Dimineaţa se va semnala, local, ceaţă. A A A y V