Flacăra Iaşului, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7761-7786)
1971-09-26 / nr. 7783
A . A . ANGL XXTII, Nr. 7783 DUMINICA 26 smtniRii 1971 4 PADINI SODANI Proletari din toate ţările, uniţi-vo f hanii Iisnici Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Si liliii. pi ilnri, tiipul fnnis nil It Ijltpill IP till IllGil pentru iririi cuipanei igriult C. A. P. BIVOLARI: Fiecare om la postul său, ritm maxim la fiecare lucrare C. A. P. TRIFEŞTI: în loc să lichideze restanţele, mecanizatorii le măresc Poate că nici într-o parte a Judeţului nostru culesul culturilor tîrzii şi însămînţările de toamnă n-au aşa bune condiţii de desfăşurare ca în zona Bivolari — Trifeşti. Floarea-soarelui este aptă pentru treieriş, porumbul bun de recoltat, iar terenurile destinate griului şi orzului permit intrarea mijloacelor mecanizate la semănat. Cum acţionează Insă In aceste direcţii cooperativele agricole respective ? Ne-am propus această temă pentru a afla gradul preocupării celor care răspund de aceste probleme, ţinînd seama că după calendar ambele lucrări au înregistrat o rămînere in urmă care nu poate fi recuperată decit în condiţiile asigurării unui ritm de lucru maxim. La sediul C.A.P. Bivolari, unde facem primul popas, nu găsim pe nimeni cu care să discutăm. Singura persoană întîlnită aici este funcţionara de serviciu, care ne relatează că toată lumea este pe cîmp. Nici la secţia de mecanizare nu-i nimeni, dar din informaţiile primite de la cîţiva conducători de atelaje întîlniţi pe drum la transportul griului de sămînţă aflăm că preşedintele este la treierişul florii-soarelui, iar inginerul şef supraveghează însămînţările. Ne îndreptăm spre locurile indicate, printre imense lanuri de porumb înţesate de oameni care grăbesc recoltarea. Miile de glugi văzute pe teren ne dovedesc că aici membrii cooperatori acţionează cu energie la strînsul acestei culturi, angajamentele luate de ei în şedinţele de producţie care au avut loc recent la ferme şi brigăzi fiind acum traduse în fapte. La alta unde se treieră floarea-soarelui, lingă 5 combine şi peste 150 de oameni, îl găsim in plină activitate de coordonare şi supraveghere a muncii pe tov. C. Şalaru, preşedintele cooperativei. — Ceea ce facem acum trebuia realizat cu cîteva săptămîni în urmă — ne spune preşedintele, referindu-se la treierişul acestei culturi. Vremea defavorabilă ne-a întîrziat, căutăm acum, prin toate mijloacele, să recuperăm din timpul pierdut. Avem de treierat producţia celor 550 de hectare cultivate, care după evaluarea noastră va fi de circa 1.700 kg. la hectar. Asta înseamnă cu 200 kg. la hectar mai mult decit am planificat. Cele 5 combine ale secţiei de mecanizare funcţionează bine. Ele nu lucrează grupat, ci în diferite puncte ale tarlalelor.Pentru deservire au fost repartizaţi cîte 30 de membri cooperatori de fiecare maşină. Aceste echipe de deservire transportă cu atelajele şi coşurile de nuiele capitulele de floareasoarelui, asigurând maşinilor o activitate neîntreruptă, de dimineaţă şi pînă seara. Alte atelaje transportă producţia de seminţe rezultată şi tot aşa, fluxul tehnologic al acestei lucrări este realizat în mod permanent. — încotro plecaţi de aici 7 — Nicăieri — ne-a răspuns preşedin- C. PAPAFIL (continuare în pag. 3-a) Maşini care lucrează din plin la C.A.P. Bivolari ... Lucrări in valoare de 9.124.000 de lei realizate prin muncă patriotică Anul acesta, locuitorii oraşul*) Paşcani au depăşit cu mult prevederile în ceea ce priveşte înfăptuirile gospodăreşti-edilitare. Mobilizaţi de organizaţiile de partid, de deputaţii consiliului popular orăşenesc, de organizaţiile de masă şi comitetele de cetăţeni, ei au reuşit să realizeze prin muncă patriotică lucrări în valoare de 9.124.000, faţă de 4.713.000 lei cit fusese angajamentul. Pentru ca oraşul lor să fie tot mai frumos, păşcănenii au extins spaţiile verzi pe încă 18 hectare, întreţinînd în bune condiţii cele 38 de hectare de parcuri şi spaţii verzi existente, au plantat 8.000 de pomi şi arbuşti ornamentali, au amenajat 16 baze sportive, solarii şi terenuri de joacă pentru copii, au construit 280 de podeţe, au executat lucrări de întreţineri a drumurilor etc. Un mare volum de lucrări a fost efectuat la săpături şi taluzări pe malurile pîrîului Hăsnăşeni şi ale canalului Fîntînele, la săpăturile pentru modernizarea străzii Ştefan cel Mare. S-au realizat astfel 6 km de îndiguiri şi 10.200 m.p. taluzări, cu mult peste angajamentul asumat. Sînt realizări cu care toți locuitorii orașului se mîndresc. " ' ‘ a Conferinţa judeţeană Organizaţiei pionierilor Ieri, Casa de cultură a tineretului şi studenţilor a fost gazda celei de a doua conferinţe judeţene a Organizaţiei pionierilor. Au participat, în prima zi , lucrările conferinţei continuă azi — pionieri, reprezentanţi ai unităţilor şi detaşamentelor din municipiul Iaşi, din satele şi oraşele judeţului. La conferinţă au luat parte tovarăşii Al. Floareş, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, şi conf. univ. dr. George Văideanu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor. După ce tov. Grigore Bernic, preşedintele Consiliului Judeţean al Organizaţiei pionierilor, a făcut o succintă trecere în revistă a realizărilor din activitatea unităţilor şi detaşamentelor, şi a prezentat proiectul de statut al organizaţiei pionierilor, s-au proiectat filme realizate de cineclubul Casei pionierilor, filme ce ilustrează aspecte din viaţa şi activitatea copiilor din şcolile judeţului. Secvenţele au readus în memoria participanţilor amintiri, file din cele mai frumoase acţiuni. S-au revăzut, de data aceasta pe ecran, participanţii la concursul „Floarea prieteniei“, între care cicloturiştii din Osoi, conduşi de pasionatul, profesor Gheorghe Scarlat, temerari care, de ani în şir, pe drumurile patriei, au cunoscut pe viu marile realizări ale socialismului. De asemenea, binecunoscutul echipaj „Vînătorii lui Dragoş“, condus de Mihaela Fărcăşanu, a comunicat participanţilor la cea de a doua conferinţă judeţeană a Organizaţiei pionierilor, tot prin intermediul peliculei, emoţiile, peripeţiile, trofeele, precum şi acţiunile de culegere a comorilor folclorice. S-a dezbătut apoi noul proiect de statut, s-a analizat activitatea Organizaţiei judeţene a pionierilor. Asemenea termeni — dezbateri, discuţii, analize, propuneri — ne-au părut oarecum pretenţioşi — cel puţin aşa consideram noi — pentru purtătorii cravatelor roşii. Dar reprezentanţii detaşamentelor şi unităţilor de pionieri care au fost chemaţi să-şi spună cuvîntul, despre activităţile lor, ne-au demonstrat contrariul. Ei au analizat matur şi au făcut propuneri care vizează îmbunătăţirea activităţii pioniereşti în lumina sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru cu activul din domeniul ideologiei, al muncii politice şi activităţii cultural-educative. Nu ne rămîne decît să sintetizăm cele discutate de nu mai puţin de 25 de vorbitori, abstracţie făcînd de alte cîteva zeci care şi-au depus propunerile la secretariatul conferinţei. Desigur, s-a vorbit în primul rînd despre realizări. Aici s-a amintit despre cele 314 formaţii corale care reunesc 15.140 de interpreţi, despre alte 41 de grupuri vocale cu 464 solişti, despre peripeţiile şi satisfacţiile celor 48.000 de drumeţi pe cărările patriei. N-au lipsit referirile la activitatea rodnică a celor 3.900 cercuri ştiinţifice şi 2.200 tehnice, la acţiunile pionierilor din taberele de profil — din care amintim pe cele de la Ciric, Repedea, Sulina — ştafetele judeţene, marile concursuri. S-a vorbit despre performanţa creatorilor modelului de carting „Vifor 1“ medaliat cu aur la concursul republican, de veritabila şcoală de artă plastică de la Corjoaia, cunoscută peste hotare, despre crescătorii de viermi de mătase de la Sodomeni sau despre columbofilii din Andrieşeni, Ruginoasa, Prisăcani. Unii din vorbitori s-au referit la performanţele participanţilor la concursul „Minitehnicus“, din care nu se poate să nu-l amintim pe deţinătorul marelui premiu, Constantin Butnaru, medaliat cu aur pentru interfonul cu 12 canale. Şi multe altele ar fi de spus. Am vrea însă, în încheiere, să dăm cîteva din opiniile micilor participanţi. In primul rînd, toţi vorbitorii s-au referit la realizările obţinute în muncă, mai ales ca urmare a chemării pionierilor Şcolii generale nr. 56 din Bucureşti, care au propus declanşarea săptămînii muncii patriotice ce a precedat deschiderea noului an şcolar. Participanţii la discuţii au făcut propuneri şi amendamente la proiectul de statut. Pioniera Iris Vulcănescu a cerut înfiinţarea unui model de uniformă pentru sezonul rece, a distincţiei pentru rezultate deosebite la învăţătură, precum şi prelungirea duratei pioniereşti pentru elevii claselor a VIII-a. Elena Manole, solul pionierilor din Cotnari, a cerut obligativitatea purtării cravatelor roşii în orice activitate, Didina Harton şi Stilian Mancaş, au propus ca detaşamentele de pionieri să poarte nume sugestive („Şoimii“, „Pandurii“, „Vitejii”, „Stegarii viitorului“ etc.). „Găsesc că este oportun — a spus Camelia Grigoraş din Hîrlău— ca „boboceii“ să poarte semne distinctive şi să se introducă salutul pionieresc obligatoriu ca semn al respectului pentru pionierii „vîrstnici“. „Eu vreau să-mi spun aici punctul meu de vedere: cei din clasa a VIII-a să fie un fel de instructori pentru viitorii pionieri din clasa a II-a, iar pionierilor mici să li se spună „tinerii cutezători“ şi celor mari, „cutezătorii“, a spus Adriana Păduraru. Dincolo de originalele lor propuneri, am reţinut însă entuziasmul acestor viitori temerari constructori ai comunismului, ataşamentul şi recunoştinţa lor faţă de iubitul lor părinte, partidul conducător, dorinţa lor fierbinte de a se pregăti la şcoală prin muncă şi învăţătură continuă. Şi ,toate acestea pentru a arăta că ei, tînăra generaţie, sunt viitoarea mare forţă a ţării. Ion RÂZEŞU Deschiderea stagiunii Operei ieşene Ieri seara, a avut loc deschiderea stagiunii Operei ieşene cu spectacolul „Elixirul dragostei", operă comică de G. Donizetti. Spectacolul, care s-a bucurat de succes, a fost realizat în regia lui George Zaharescu, conducerea muzicală fiind semnată de Cornel Calistru, iar scenografia de George Doroşenco. In distribuţie ! Maria Boga-Verdeş, Dorin Văideanu, Emil Pinghireac, Nicolae Sasu, Adriana Severin. . ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ 0i B ■ ■ ■ ■ ■ ■ * In pagina a 4-a ■ Saigon Noi manifestații de protest împotriva farsei electorale IR COMENTARIU EXTERN Contenciosul nipono-american : Mihai DUMITRIU | ■ Hm ako n aa ■ ■ Vizita la Iaşi a delegaţiei C. C. al Partidului Comunist din Belgia Delegaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Belgia, formată din tovarăşii Robert Dussart şi Jan Debrouwere, membri ai Biroului Politic, André Dekimpe, Gérard Cassinn, Marie Guisse, René Lennoy, membri ai Comitetului Central al P.C.R., şi Antoine Laurent, şeful secţiei relaţiiinternaţionale a G.C. al P.C.R., continuîndu-şi vizita în ţara noastră, a sosit la Iaşi. In cursul zilei de ieri, delegaţia G.G. al Partidului Comunist din Belgia a participat, la sediul Comitetului judeţean de partid, la o întîlnire cu tovarăşul Vasile Potop, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului Judeţean de partid. Au fost de faţă tovarăşii Petre Malomete şi Alexandru Dumitrache, secretari ai Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Tot ieri, delegaţia Comitetului Central al P.C.R., însoţită de tovarăşul Petre Mahomete, a vizitat Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, Complexul muzeistic de la Palatul Culturii, zona industrială şi alte obiective din oraşul Iaşi. In cursul după-amiezii, membrii delegaţiei au fost oaspeţii întreprinderii agricole de stat Cotnari. La Porţile de Fier A fost pus în mişcare ultimul hidroagregat al centralei electrice Sîmbătă la ora 14:25 apele Dunării au pus în mişcare ultimul hidroagregat al puternicei centrale electrice româneşti de la Porţile de Fier. Montorii şi constructorii scriu astfel epilogul celei mai memorabile opere de pînă acum a programului de electrificare a ţării, Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie de pe Dunăre, a cărui construcţie a început cu mai bine de 7 ani în urmă, în colaborare cu popoarele Iugoslaviei socialiste. Prima rotire a turbinei, moment care marchează începerea probelor sale tehnologice, a decurs în condiţii foarte bune, ceea ce demonstrează, pe de o parte, buna calitate a subansamblelor livrate de către întreprinderile industriei noastre constructoare de maşini, iar pe de alta — calitatea ireproşabilă a lucrărilor de montaj — a declarat corespondentului Agerpres, Marin Coandă — la cîteva minute după începerea probelor, Ilie Mircea, inginer şef al şantierului energomontaj. Situaţiile operative ale şantierului arată că acest eveniment se petrece cu 5 zile mai devreme faţă de angajamentul asumat de mentori în întrecerea socialistă şi cu peste două luni în avans faţă de termenele menţionate în planul de stat. Noul agregat— al 6-lea din cadrul centralei şi al treilea de fabricaţie românească — a fost asamblat de un colectiv condus de maistrul Nicolae M. Nicolae, acelaşi colectiv care a efectuat operaţii similare pentru primul şi cel de-al patrulea hidroagregat. Uzina de fibre sintetice Iaşi. Imagine nocturnă. Foto: G. PAUL A crescut baza tehnică-energetică De la o perioadă la alta sporeşte volumul instalaţiilor de transport şi distribuţie a energiei electrice de pe raza judeţelor Iaşi şi Vaslui, deservite de întreprinderea de reţele electrice Iaşi. După cum ne informează conducerea întreprinderii, baza tehnică a crescut, numai în acest an, cu 392 km, linii de diferite capacităţi, o staţie de transformare de 100 KV, 80 posturi de transformare. Au fost electrificate, în cele două judeţe, 41 de noi sate, în alte 118 s-au făcut extinderi de reţele, s-au executat circa 6.500 de instalaţii interioare, marea lor majoritate în mediul rural. Dacă ne referim la judeţul Iaşi, coeficientul de electrificare este în prezent de 89,3 la sută, existînd condiţii pentru ca toate localităţile din judeţ să dispună pînă la sfîrşitul anului viitor de energie electrică. Fondurile sporite alocate de stat, sprijinul cetăţenilor, activitatea muncitorilor şi cadrelor tehnice de la I.R.E. oferă garanţia în acest sens. Cum primim pe tineri, noii noştri tovarăşi de muncă ? Ca în fiecare întreprindere, şi la Fabrica „Ţesătura“ din Iaşi au fost încadrate în muncă noi cadre tinere. Din dorinţa de a cunoaşte gîndurile şi primele impresii ale proaspeţilor absolvenţi ai şcolilor profesionale şi ai liceelor de specialitate, am vizitat filatura de fire pieptănate. Eram informaţi că la această secţie au fost repartizaţi mai mulţi absolvenţi ai cursurilor de ucenicie la locul de muncă, ai şcolii profesionale şi ai liceului de specialitate din cadrul Grupului şcolar al M.I.U. — Intr-adevăr, numai în această lună am făcut 35 de angajări de tineri absolvenţi, ne spune şeful secţiei, inginerul M. Hermeziu. Majoritatea s-au adaptat bine la condiţiile de muncă. Cred că la aceasta a concurat preocuparea noastră încă din perioada de practică — efectuată tot la noi — de a-i repartiza în funcţie de aptitudini. Nu am ezitat să-i schimbăm la alt loc de muncă atunci cînd am considerat că ar putea să dea un randament mai bun. Şi, în general, ne-am orientat bine, încît acum muncitoarele tinere au ajuns să-şi îndeplinească normele de plan şi de calitate. In privinţa adaptării la disciplina de producţie, am mai constatat cîteva abateri, dar am luat imediat măsurile corespunzătoare. Maistrul Aurel Pădureanu adaugă : — La noi, începînd cu acest an, se aplică metoda efectuării practicii în ultimele două trimestre ale anului final de studii. La 1 aprilie au fost încadrate, după un examen riguros, doar două dintre fetele repartizate în atelierul de maşini de filat cu inele. Celelalte trei au făcut practică în continuare pe lingă cele mai bune muncitoare, pînă la începutul lunii mai, cind au reuşit să treacă şi ele cu succes proba practică. Emilia Acatrinei, una dintre fostele „restanţiere", astăzi muncitoare harnică şi totodată şi elevă în anul I la cursurile liceale serale, ne confirmă că metoda este bună şi, mai ales ... stimulatoare. — Trebuie, şi în general reuşim, să le creăm tinerilor absolvente condiţii normale de lucru, spre a le dezvolta pasiunea pentru meseria aleasă. Uite, de pildă, un lucru aparent minor este neglijat adeseori. Filatura noastră este iluminată artificial. Dar uneori, cînd se ard unele lămpi, nu sunt înlocuite imediat. Şi doar se ştie că lumina neuniformă este dăunătoare, oboseşte... ne declară maistrul Ilie Ceteanu. In tura B, atelierul linguri, lucrează 7 absolvente ale şcolii profesionale. Patru fete sunt în echipa de levată. Aflasem că la început munceau la maşini, dar că numai după cîteva zile ceruseră să lucreze la levată. Stăm de vorbă cu una dintre ele, Maria Sbera. — In fiecare zi l-am tot rugat pe tovarăşul maistru să mă schimbe la levată, deşi îmi făceam norma, şi la ring. Mi se părea mai uşor însă la levată. Acum am văzut însă că e mai greu şi aş vrea să trec din nou la maşină (!). După aceea, Maria Sbera ne-a vorbit despre un alt necaz al ei. Chiar în ziua aceea primise o mustrare scrisă pentru întîrzieri repetate la serviciu. „Dar eu n-am întîrziat decît o singură dată, un singur minut“, adaugă ea. Aflăm că și alte două tinere Sorin DAMIAN (continuare în pac, a 3-a) Raid-anchetă SCHITE IN CREION«*.v Omul sfinteste locul Nu precizez despre ce unitate e vorba, din douâ motive : mai întîi, pentru că omul care o conduce nu este «dator de publicitate , în al doilea rînd, nu este singurul exemplu din judeţ prin care se confirmă înţelepciunea vechiului proverb din titlul însemnării de azi. Dacă am fi aşteptat totul „de sus“, bazindu-ne numai pe investiţii costisitoare, n-am fi făcut multe din cele cu care muncitorii noştri se mîndresc. Desigur, am primit o zestre, anumite fonduri, dar ne-am bazat mai mult pe iniţiativei, pe autodotare, pe munca patriotică, pe dorinţa întregului colectiv de a trăi şi a munci intr-un cadru mai plăcut. Comunistul din fruntea celor cîteva sute de salariaţi nu a vorbit de loc despre el, nici n-a încercat măcar să spună că alte colective similare din Moldova sunt poate mai modest gospodărite, arată mai puţin frumos, de la poartă pînă in secţiile de lucru. S-a mulţumit să ne conducă printre construcţii, prin curtea pavată cu grijă, prin halele în care zîmbeau la ferestrele largi muşcatele din sera făcută cu mijloace proprii, ne-a prezentat ş1 oameni ce-au ocupat locuri fruntaşe la concursuri profesionale ori ?s-au afirmat pe plan politic şi social, ne-a vorbit despre succesele brigăzii artistice active şi ale colectivului gazetei de perete, ne-a «i mărturisit planurile de închegare a unui grup social unde munci- î»torii sa se simtă mai bine, extinzînd utilităţile prevăzute în proiect. "■ Am văzut apoi cum din te miri ce şi mai nimic s-a înjghebat o frumuşică sală de şedinţe sau de spectacole, după necesităţi, în fie care se ţin şi cursurile de perfecţionare a calificării. Peste tot curăţenie, o atmosferă agreabilă, seriozitate *« şi optimism, la care, fără îndoială, contribuie şi spiritul gospodă- *5 resc prin crearea cadrului. î» Am avut aceeaşi stare de spirit ca-n ziua cînd am văzut sediul, magaziile, casa agronomului şi ogoarele unei corope- «* rative agricole din partea de nord a judeţului. Era duminică dimi- neaţa, dar pe cîmp întîlnisem — fără exagerare - sute şi sute de ţărani cooperatori la strînsul recoltei. Intr-o magazie se selecţiona «i şi trata sămînţa, în altele se depozita tot ce aduceau camioanele, după ce terminaseră de dus la baza de recepţie ceea ce fusese contractat şi chiar mai mult. Sediul propriu-zis nu era nou, dar îngrijit, răcoros, apărat de pomi bătrîni, maiestuoşi, învecinat cu o prisacă. Peste drum casa făcută pentru inginerul şef se scălda în 1î flori, iar grădina din jur devenise un adevărat laborator vegetal. 311 Curăţenia şi ordinea din preajma sediului cucerise tot satul, men- JS ţinea suflul de încredere în ziua de azi şi în viitor. După-amiază, după ce s-au intors de la cîmp, oamenii s-au îmbrăcat de mai mare dragul, luxos chiar, şi au plecat la nunţile din sate, pe unde je prindeau glas fanfarele. Fetele, deşi aveau şi rochii după ultima ei modă, ţineau să poarte la petrecere o minunăţie de neaibă, cu îj fiori negre. „ Nici nu ne închipuim cit de mult contează cadrul pe care îl asiguram prin spirit gospodăresc, iniţiativă, perseverenţă şi hărnicie, pentru înfrumuseţarea întregii vieţi şi declanşarea nestă- > vilită a energiilor ! Căci omul sfinţeşte locul pentru sine, ca să se 2 „■ poată bucura de viaţă demn şi onorat. S A: ! ! I