Flacăra Iaşului, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7761-7786)

1971-09-26 / nr. 7783

A . A . ANGL XXTII, Nr. 7783 DUMINICA 26 smtniRii 1971 4 PADINI SO­DANI Proletari din toate ţările, uniţi-vo f hanii Iisnici Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Si liliii. pi ilnri, tiipul fnnis nil It Ijltpill IP till IllGil pentru iririi cuipan­ei igriult C. A. P. BIVOLARI: Fiecare om la postul său, ritm maxim la fiecare lucrare C. A. P. TRIFEŞTI: în loc să lichideze res­tanţele, mecanizatorii le măresc Poate că nici într-o parte a Judeţului nostru culesul culturilor tîrzii şi însă­­mînţările de toamnă n-au aşa bune condiţii de desfăşurare ca în zona Bivo­lari — Trifeşti. Floarea-soarelui este aptă pentru treieriş, porumbul bun de recoltat, iar terenurile destinate griu­lui şi orzului permit intrarea mijloa­celor mecanizate la semănat. Cum ac­ţionează Insă In aceste direcţii coope­rativele agricole respective ? Ne-am propus această temă pentru a afla gra­dul preocupării celor care răspund de aceste probleme, ţinînd seama că după calendar ambele lucrări au înregistrat o rămînere in urmă care nu poate fi recuperată decit în condiţiile asigurării unui ritm de lucru­ maxim. La sediul C.A.P. Bivolari, unde facem primul popas, nu găsim pe nimeni cu care să discutăm. Singura persoană în­­tîlnită aici este funcţionara de servi­ciu, care ne relatează că toată lumea este pe cîmp. Nici la secţia de meca­nizare nu-i nimeni, dar din informa­ţiile primite de la cîţiva conducători de atelaje întîlniţi pe drum la trans­portul griului de sămînţă aflăm că pre­şedintele este la treierişul florii-soare­­lui, iar inginerul şef supraveghează în­­sămînţările. Ne îndreptăm spre locurile indicate, printre imense lanuri de porumb înţe­sate de oameni care grăbesc recolta­rea. Miile de glugi văzute pe teren ne dovedesc că aici membrii cooperatori acţionează cu energie la strînsul aces­tei culturi, angajamentele luate de ei în şedinţele de producţie care au avut loc recent la ferme şi brigăzi fiind a­­cum traduse în fapte. La alta unde se treieră floarea-soarelui, lingă 5 com­bine şi peste 150 de oameni, îl găsim in plină activitate de coordonare şi supraveghere a muncii pe tov. C. Şala­­ru, preşedintele cooperativei. — Ceea ce facem acum trebuia rea­lizat cu cîteva săptămîni în urmă — ne spune preşedintele, referindu-se la treierişul acestei culturi. Vremea defa­vorabilă ne-a întîrziat, căutăm acum, prin toate mijloacele, să recuperăm din timpul pierdut. Avem de treierat pro­ducţia celor 550 de hectare cultivate, care după evaluarea noastră va fi de circa 1.700 kg. la­ hectar. Asta înseam­nă cu 200 kg. la hectar mai mult decit am planificat. Cele 5 combine ale secţiei de meca­nizare funcţionează bine. Ele nu lucrea­ză grupat, ci în diferite puncte ale tarlalelor.­­Pentru deservire au fost re­partizaţi cîte 30 de membri coopera­tori de fiecare maşină. Aceste echipe de deservire transportă cu atelajele şi coşurile de nuiele capitulele de floarea­­soarelui, asigurând maşinilor o activi­tate neîntreruptă, de dimineaţă şi pî­­nă seara. Alte atelaje transportă pro­ducţia de seminţe rezultată şi tot aşa, fluxul tehnologic al acestei lucrări este realizat în mod permanent. — încotro plecaţi de aici 7 — Nicăieri — ne-a răspuns preşedin- C. PAPAFIL (continuare în pag.­­ 3-a) Maşini care lucrează din plin la C.A.P. Bivolari ... Lucrări in valoare de 9.124.000 de lei realizate prin muncă patriotică Anul acesta, locuitorii oraşul*) Paşcani au depăşit cu mult prevederile în ceea ce priveşte înfăptuirile gospodăreşti-edi­­litare. Mobilizaţi de organizaţiile de par­tid, de deputaţii consiliului popular oră­­­­şenesc, de organizaţiile de masă şi co­mitetele de cetăţeni, ei au reuşit să rea­lizeze prin muncă patriotică lucrări în valoare de 9.124.000, faţă de 4.713.000 lei cit fusese angajamentul. Pentru ca oraşul lor să fie tot mai frumos, păşcănenii au extins spaţiile verzi pe încă 18 hectare, întreţinînd în bune condiţii cele 38 de hectare de parcuri şi spaţii verzi existente, au plantat 8.000 de pomi şi arbuşti ornamentali, au ame­najat 16 baze sportive, solarii şi terenuri de joacă pentru copii, au construit 280 de podeţe, au executat lucrări de între­ţineri a drumurilor etc. Un mare volum de lucrări a fost efectuat la săpături şi taluzări pe malurile pîrîului Hăsnăşeni şi ale canalului Fîntînele, la săpăturile pentru modernizarea străzii Ştefan cel Mare. S-au realizat astfel 6 km de îndi­guiri şi 10.200 m.p. taluzări, cu mult peste angajamentul asumat. Sînt realizări cu care toți locuitorii o­rașului se mîndresc. " ' ‘ a Conferinţa judeţeană Organizaţiei pionierilor Ieri, Casa de cultură a tineretului şi studenţilor a fost gazda celei de a doua conferinţe judeţene a Organizaţiei pio­nierilor. Au participat, în prima zi , lucrările conferinţei continuă azi — pionieri, reprezentanţi ai unităţilor şi detaşamentelor din municipiul Iaşi, din satele şi oraşele judeţului. La conferinţă au luat parte tovarăşii Al. Floareş, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, şi conf. univ. dr. George Văideanu, vicepreşedin­te al Consiliului Naţional al Organiza­ţiei Pionierilor. După ce tov. Grigore Bernic, preşe­dintele Consiliului Judeţean al Organiza­ţiei pionierilor, a făcut o succintă tre­cere în revistă a realizărilor din acti­vitatea unităţilor şi detaşamentelor, şi a prezentat proiectul de statut al or­ganizaţiei pionierilor, s-au proiectat fil­me realizate de cineclubul Casei pionie­rilor, filme ce ilustrează aspecte din via­ţa şi activitatea copiilor din şcolile ju­deţului. Secvenţele au readus în memoria parti­cipanţilor amintiri, file din cele mai fru­moase acţiuni. S-au revăzut, de data a­­ceasta pe ecran, participanţii la concursul „Floarea prieteniei“, între care cicloturiştii din Osoi, conduşi de pasionatul, profesor Gheorghe Scarlat, temerari care, de ani în şir, pe drumurile patriei, au cunoscut pe viu marile realizări ale socialismului. De asemenea, binecunoscutul echipaj „Vî­­nătorii lui Dragoş“, condus de Mihaela Fărcăşanu, a comunicat participanţilor la cea de a doua conferinţă judeţeană a Or­ganizaţiei pionierilor, tot prin intermediul peliculei, emoţiile, peripeţiile, trofeele, precum şi acţiunile de culegere a como­rilor folclorice. S-a dezbătut apoi noul proiect de sta­tut, s-a analizat activitatea Organizaţiei judeţene a pionierilor. Asemenea termeni — dezbateri, discuţii, analize, propuneri — ne-au părut oarecum pretenţioşi — cel puţin aşa consideram noi — pentru pur­tătorii cravatelor roşii. Dar reprezentanţii detaşamentelor şi unităţilor de pionieri care au fost chemaţi să-şi spună cuvîntul, despre activităţile lor, ne-au demonstrat contrariul. Ei au analizat matur şi au făcut propuneri care vizează îmbunătă­ţirea activităţii pioniereşti în lumina sar­cinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru cu ac­tivul din domeniul ideologiei, al muncii politice şi activităţii cultural-educative. Nu ne rămîne decît să sintetizăm cele discutate de nu mai puţin de 25 de vor­bitori, abstracţie făcînd de alte cîteva zeci care şi-au depus propunerile la se­cretariatul conferinţei. Desigur, s-a vorbit în primul rînd des­pre realizări. Aici s-a amintit despre cele 314 formaţii corale care reunesc 15.140 de interpreţi, despre alte 41 de grupuri vocale cu 464 solişti, despre peripeţiile şi satisfacţiile celor 48.000 de drumeţi pe cărările patriei. N-au lipsit referirile la activitatea rodnică a celor 3.900 cercuri ştiinţifice şi 2.200 tehnice, la acţiunile pionierilor din taberele de profil — din care amintim pe cele de la Ciric, Repe­dea, Sulina — ştafetele judeţene, marile concursuri. S-a vorbit despre performanţa creatorilor modelului de carting „Vifor 1“ medaliat cu aur la concursul republican, de veritabila şcoală de artă plastică de la Corjoaia, cunoscută peste hotare, des­pre crescătorii de viermi de mătase de la Sodomeni sau despre columbofilii din Andrieşeni, Ruginoasa, Prisăcani. Unii din vorbitori s-au referit la performanţele participanţilor la concursul „Minitehni­­cus“, din care nu se poate să nu-l amin­tim pe deţinătorul marelui premiu, Constantin Butnaru­, medaliat cu aur pen­tru interfonul cu 12 canale. Şi multe al­tele ar fi de spus. Am vrea însă, în încheiere, să dăm cîteva din opiniile micilor participanţi. In primul rînd, toţi vorbitorii s-au referit la realizările obţinute în muncă, mai ales ca urmare a chemării pionierilor Şcolii generale nr. 56 din Bucureşti, care au propus declanşarea săptămînii muncii pa­triotice ce a precedat deschiderea noului an şcolar. Participanţii la discuţii au făcut propuneri şi amendamente la pro­iectul de statut. Pioniera Iris Vulcănescu a cerut înfiinţarea unui model de unifor­mă pentru sezonul rece, a distincţiei pen­tru rezultate deosebite la învăţătură, pre­cum şi prelungirea duratei pioniereşti pentru elevii claselor a VIII-a. Elena Ma­nole, solul pionierilor din Cotnari, a ce­rut obligativitatea purtării cravatelor ro­şii în orice activitate, Didina Harton şi Sti­l­ian Mancaş, au propus ca detaşamen­tele de pionieri să poarte nume sugestive („Şoimii“, „Pandurii“, „Vitejii”, „Stegarii viitorului“ etc.). „Găsesc că este oportun — a spus Camelia Grigoraş din Hîrlău— ca „boboceii“ să poarte semne distinctive şi să se introducă salutul pionieresc o­­bligatoriu ca semn al respectului pentru pionierii „vîrstnici“. „Eu vreau să-mi spun aici punctul meu de vedere: cei din clasa a VIII-a să fie un fel de instructori pentru viitorii pionieri din clasa a II-a, iar pionierilor mici să li se spună „tinerii cutezători“ şi celor mari, „cutezătorii“, a spus Adriana Păduraru. Dincolo de originalele lor­ propuneri, am reţinut însă entuziasmul acestor vii­tori temerari constructori ai comunismu­lui, ataşamentul şi recunoştinţa lor faţă de iubitul lor părinte, partidul conducă­tor, dorinţa lor fierbinte de a se pregăti la şcoală prin muncă şi învăţătură con­tinuă. Şi ,toate acestea pentru a­­ arăta că ei, tînăra generaţie, sunt viitoarea mare forţă a ţării. Ion RÂZEŞU Deschiderea stagiunii Operei ieşene Ieri seara, a avut loc deschiderea sta­giunii Operei ieşene cu spectacolul „E­­lixirul dragostei", operă comică de G. Donizetti. Spectacolul, care s-a bucurat de succes, a fost realizat în regia lui George Za­­harescu, conducerea muzicală fiind sem­nată de Cornel Calistru, iar scenografia de George Doroşenco. In distribuţie ! Maria Boga-Verdeş, Dorin Văideanu, E­­mil Pinghireac, Nicolae Sasu, Adriana Severin. . ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ 0i B ■ ■ ■ ■ ■ ■ * In pagina a 4-a ■ Saigon Noi manifestații de protest împotriva farsei electorale IR COMENTARIU EXTERN Contenciosul nipono-american : Mihai DUMITRIU | ■ Hm a­k­o n aa ■ ■ Vizita la Iaşi a delegaţiei C. C. al Partidului Comunist din Belgia Delegaţia Comitetului Central al Parti­dului Comunist din Belgia, formată din tovarăşii Robert Dussart şi Jan Debrou­­were, membri ai Biroului Politic, André Dekimpe, Gérard Cassinn, Marie Guisse, René Lennoy, membri ai Comitetului Cen­tral al P.C.R., şi Antoine Laurent, şeful secţiei relaţii­­internaţionale a G.C. al P.C.R., continuîndu-şi vizita în ţara noas­tră, a sosit la Iaşi. In cursul zilei de ieri, delegaţia G.G. al Partidului Comunist din Belgia a parti­cipat, la sediul Comitetului judeţean de partid, la o întîlnire cu tovarăşul Vasile Potop, membru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului Judeţean de partid. Au fost de faţă tovarăşii Petre Mal­omete şi Alexandru Dumitrache, se­cretari ai Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., Ioan Manciuc, prim-secretar al Co­mitetului municipal de partid. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, to­vărăşească. Tot ieri, delegaţia Comitetului Central al P.C.R., însoţită de tovarăşul Petre Mah­­omete, a vizitat Universitatea „Al. I. Cu­­za“ din Iaşi, Complexul muzeistic de la Palatul Culturii, zona industrială şi alte obiective din oraşul Iaşi. In cursul după-amiezii, membrii delega­ţiei au fost oaspeţii întreprinderii agrico­le de stat Cotnari. La Porţile de Fier A fost pus în mişcare ultimul hidroagregat al centralei electrice Sîmbătă la ora 14:25 apele Dunării au pus în mişcare ultimul hidroagregat al puternicei centrale electrice româneşti de la Porţile de Fier. Montorii şi construc­torii scriu astfel­­ epilogul celei mai me­morabile opere de pînă acum a progra­mului de electrificare a ţării, Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie de pe Du­năre, a cărui construcţie a început cu mai bine de 7 ani în urmă, în colaborare cu popoarele Iugoslaviei socialiste. Prima rotire a turbinei, moment care marchează începerea probelor sale teh­nologice, a decurs în condiţii foarte bu­ne, ceea ce demonstrează, pe de o parte, buna calitate a subansamblelor livrate de către întreprinderile industriei noas­tre constructoare de maşini, iar pe de alta — calitatea ireproşabilă a lucrărilor de montaj — a declarat corespondentului Agerpres, Marin Coandă — la cîteva mi­nute după începerea probelor, Ilie Mir­­cea, inginer şef al şantierului energo­­montaj. Situaţiile operative ale şantierului a­­rată că acest eveniment se petrece cu 5 zile mai devreme faţă de angajamentul asumat de mentori în întrecerea socia­listă şi cu peste două luni în avans faţă de termenele menţionate în planul de stat. Noul agregat­­— al 6-lea din cadrul cen­tralei şi al treilea de fabricaţie româ­nească — a fost asamblat de un colec­tiv condus de maistrul Nicolae M. Ni­colae, acelaşi colectiv care a efectuat o­­­peraţii similare pentru primul şi­ cel de-al patrulea hidroagregat. Uzina de fibre sintetice Iaşi. Imagine nocturnă. Foto: G. PAUL A crescut baza tehnică-energetică De la o perioadă la alta sporeşte volumul instalaţii­lor de transport şi distribu­ţie a energiei electrice de pe raza judeţelor Iaşi şi Vaslui, deservite de între­prinderea de reţele electri­ce Iaşi. După cum ne informează conducerea întreprinderii, baza tehnică a crescut, nu­mai în acest an, cu 392 km, linii de diferite capa­cităţi, o staţie de transfor­mare de 100 KV, 80 pos­turi de transformare. Au fost electrificate, în cele două judeţe, 41 de noi sa­te, în alte 118 s-au făcut extinderi de reţele, s-au e­­xecutat circa 6.500 de in­stalaţii interioare, marea lor majoritate în mediul rural. Dacă ne referim la judeţul Iaşi, coeficientul de electrificare este în pre­zent de 89,3 la sută, exis­­tînd condiţii pentru ca toa­te localităţile din judeţ să dispună pînă la sfîrşitul anului viitor de energie e­­lectrică. Fondurile sporite alocate de stat, sprijinul ce­tăţenilor, activitatea munci­torilor şi cadrelor tehnice de la I.R.E. oferă garanţia în acest sens. Cum primim pe tineri, noii noştri tovarăşi de muncă ? Ca în fiecare întreprindere, şi la Fabrica „Ţesătura“ din Iaşi au fost încadrate în muncă noi cadre tinere. Din dorinţa de a cunoaşte gîndurile şi primele im­presii ale proaspeţilor absolvenţi ai şcolilor profesionale şi ai li­ceelor de specialitate, am vizitat filatura de fire pieptănate. Eram informaţi că la această secţie au fost repartizaţi mai mulţi absol­venţi ai cursurilor de ucenicie la locul de muncă, ai şcolii pro­fesionale şi ai liceului de specia­litate din cadrul Grupului şcolar al M.I.U. — Intr-adevăr, numai în aceas­tă lună am făcut 35 de angajări de tineri absolvenţi, ne spune şe­ful secţiei, inginerul M. Herme­­ziu. Majoritatea s-au adaptat bine la condiţiile de muncă. Cred că la aceasta a concurat preocupa­rea noastră încă din perioada de practică —­ efectuată tot la noi — de a-i repartiza în funcţie de aptitudini. Nu am ezitat să-i schimbăm la alt loc de muncă atunci cînd am considerat că ar putea să dea un randament mai bun. Şi, în general, ne-am orien­tat bine, încît acum muncitoa­rele tinere au ajuns să-şi înde­plinească normele de plan şi de calitate. In privinţa adaptării la disciplina de producţie, am mai constatat cîteva abateri, dar am luat imediat măsurile corespun­zătoare. Maistrul Aurel Pădureanu adau­gă : — La noi, începînd cu a­cest an, se aplică metoda efectuării practicii în ultimele două tri­mestre ale anului final de studii. La 1 aprilie au fost încadrate, după un examen riguros, doar două dintre fetele repartizate în atelierul de maşini de filat cu inele. Celelalte trei au făcut practică în continuare pe lingă cele mai bune muncitoare, pînă la începutul lunii mai, cind au reuşit să treacă şi ele cu succes proba practică. Emilia Acatrinei, una dintre fostele „restanţiere", astăzi mun­citoare harnică şi totodată şi e­­levă în anul I la cursurile lice­ale serale, ne confirmă că me­toda este bună şi, mai ales ... stimulatoare. — Trebuie, şi în general reu­şim, să le creăm tinerilor absol­vente condiţii normale de lucru, spre a le dezvolta pasiunea pen­tru meseria aleasă. Uite, de pil­dă, un lucru aparent minor este neglijat adeseori. Filatura noas­tră este iluminată artificial. Dar uneori, cînd se ard unele lămpi, nu sunt înlocuite imediat. Şi doar se ştie că lumina neuniformă este dăunătoare, oboseşte... ne decla­ră maistrul Ilie Ceteanu. In tura B, atelierul linguri, lu­crează 7 absolvente ale şcolii pro­fesionale. Patru fete sunt în echi­pa de levată. Aflasem că la în­ceput munceau la maşini, dar că numai după cîteva zile ceru­seră să lucreze la levată. Stăm de vorbă cu una dintre ele, Ma­ri­a Sbera. — In fiecare zi l-am tot rugat pe tovarăşul maistru să mă schimbe la levată, deşi îmi fă­ceam norma, şi la ring. Mi se părea mai uşor însă la levată. Acum am văzut însă că e mai greu şi aş vrea să trec din nou la maşină (!).­­ După aceea, Maria Sbera ne-a vorbit despre un alt necaz al ei. Chiar în ziua aceea primise o mustrare scrisă pentru întîrzi­­eri repetate la serviciu. „Dar eu n-am întîrziat decît o singură dată, un singur minut“, adaugă ea. Aflăm că și alte două tinere Sorin DAMI­AN (continuare în pac, a 3-a) Raid-anchetă SCHITE IN CREION«*.v Omul sfinteste locul Nu precizez despre ce unitate e vorba,­ din douâ mo­tive : mai întîi, pentru că omul care o conduce nu este «dator de publicitate , în al doilea rînd, nu este singurul exemplu din judeţ prin care se confirmă înţelepciunea vechiului proverb din titlul însemnării de azi.­­ Dacă am fi aşteptat totul „de sus“, bazindu-ne numai pe investiţii costisitoare, n-am fi făcut multe din cele cu care muncitorii noştri se mîndresc. Desigur, am primit o zestre, anumite fonduri, dar ne-am bazat mai mult pe iniţiativei, pe auto­­dotare, pe munca patriotică, pe dorinţa întregului colectiv de a trăi şi a munci intr-un cadru mai plăcut. Comunistul din fruntea celor cîteva sute de salariaţi nu a vorbit de loc despre el, nici n-a încercat măcar să spună că alte colective similare din Moldova sunt poate mai modest gospo­dărite, arată mai puţin frumos, de la poartă pînă in secţiile de lucru. S-a mulţumit să ne conducă printre construcţii, prin curtea pavată cu grijă, prin halele în care zîmbeau la ferestrele largi muşcatele din sera făcută cu mijloace proprii, ne-a prezentat ş1 oameni ce-au ocupat locuri fruntaşe la concursuri profesionale ori ?­­s-au afirmat pe plan politic şi social, ne-a vorbit despre succesele brigăzii artistice active şi ale colectivului gazetei de perete, ne-a «i mărturisit planurile de închegare a unui grup social unde munci- î»­torii sa se simtă mai bine, extinzînd utilităţile prevăzute în proiect. "■ Am văzut apoi cum din te miri ce şi mai nimic s-a înjghebat o frumuşică sală de şedinţe sau de spectacole, după necesităţi, în fie care se ţin şi cursurile de perfecţionare a calificării. Peste tot curăţenie, o atmosferă agreabilă, seriozitate *« şi optimism, la care, fără îndoială, contribuie şi spiritul gospodă- *5 resc prin crearea cadrului. î» Am avut aceeaşi stare de spirit ca-n ziua cînd am­­ văzut sediul, magaziile, casa agronomului şi ogoarele unei corope- «* rative agricole din partea de nord a judeţului. Era duminică dimi-­­ neaţa, dar pe cîmp întîlnisem — fără exagerare - sute şi sute de­­ ţărani cooperatori la strînsul recoltei. Intr-o magazie se selecţiona «i şi trata sămînţa, în altele se depozita tot ce aduceau camioanele, după ce terminaseră de dus la baza de recepţie ceea ce fusese­­ contractat şi chiar mai mult. Sediul propriu-zis nu era nou, dar îngrijit, răcoros, apărat de pomi bătrîni, maiestuoşi, învecinat cu o­­ prisacă. Peste drum casa făcută pentru inginerul şef se scălda în 1î flori, iar grădina din jur devenise un adevărat laborator vegetal. 311 Curăţenia şi ordinea din preajma sediului cucerise tot satul, men- JS ţinea suflul de încredere în ziua de azi şi în viitor. După-amiază,­­ după ce s-au intors de la cîmp, oamenii s-au îmbrăcat de mai mare dragul, luxos chiar, şi au plecat la nunţile din sate, pe unde je prindeau glas fanfarele. Fetele, deşi aveau şi rochii după ultima e­i modă, ţineau să poarte la petrecere o minunăţie de n­e­aibă, cu îj fiori negre. „ Nici nu ne închipuim cit de mult contează cadrul pe­­ care îl asiguram prin spirit gospodăresc, iniţiativă, perseverenţă şi­­ hărnicie, pentru înfrumuseţarea întregii vieţi şi declanşarea nestă- > vilită a energiilor ! Căci omul sfinţeşte locul pentru sine, ca să se 2 „■ poată bucura de viaţă demn şi onorat. S­ A: ! ! I

Next