Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)

1971-10-27 / nr. 7809

CRESTEREA­­ VENITULUI NATIONAL! (RITMUL MEDIU ANUAL)­­ Din „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975". Eficienţa concretă scopul precis Orientarea cercetării ştiinţifice spre rezol­varea problemelor majore ale construcţiei socialiste şi introducerea rapidă în producţie a celor mai bune rezultate obţinute în la­boratoare şi staţii pilot constituie deziderate de prim ordin ale progresului economic şi pirghii importante în creşterea venitului na­ţional. In acest context, programul amplu ela­borat de P.C.R. privind dezvoltarea agricul­turii ţării noastre solicită o tot mai largă contribuţie a cercetării ştiinţifice la rezol­varea problemelor ridicate de sporirea pro­ducţiei agricole şi impune — în mod firesc — o legătură indisolubilă între cercetători şi specialiştii care lucrează pe teren. Ţinînd seama de aceste realităţi şi de nevoile concrete ale agriculturii Moldovei, Institutul agronomic Iaşi a acordat în ultimii ani o mai mare atenţie cercetărilor aplica­tive, a militat pentru difuzarea în producţie a unor metode agrotehnice şi zootehnice noi şi a acordat un sprijin multilateral direcţii­lor generale agricole judeţene şi unităţilor I.A.S. şi C.A.P., în aplicarea noilor tehno­logii de cultură a plantelor şi creştere a animalelor. Pe primul plan al preocupărilor noastre a stat verificarea şi extinderea în producţie a celor mai bune rezultate obţinute în munca de cercetare. In acest cadru merită a fi subliniate cîte­va rezultate de o deosebită eficienţă, care reflectă nu numai valoarea contribuţiei cadrelor didactice la îmbogăţirea patrimo­niului ştiinţific al ţării noastre, ci şi impli­caţiile economice, realizate sau preliminate, ale acestor rezultate în agricultura Moldo­vei, de prof. dr. docent AI. LAZAR rectorul Institutului agronomic „Ion Ionescu de la Brad" Iaşi Cercetările referitoare la tehnologia cul­turii cartofului, întreprinse de colectivul dis­ciplinei de fitotehnie, au demonstrat posi­bilitatea sporirii producţiei la această plan­tă, în zonele mai puţin favorabile de cul­tură, prin folosirea soiurilor corespunzătoare şi utilizarea judicioasă a îngrăşămintelor, ierbicidelor şi irigaţiei. Astfel, la C.A.P. Ru­­ginoasa, pe suprafaţa de cca. 200 ha., une- Ştiinţa şi producţia le din aceste rezultate au dus la spori­rea recoltei de tuberculi cu cca. 5 tone/ha., aducînd unităţii venituri suplimentare de a­­proape 1 milion lei. In domeniul ameliorării porumbului, s-a obţinut, în colaborare cu S.E.A.­­ Podu­­Iloaiei, un nou hibrid dublu — HD 120 — omologat de M.A.I.A.S.A., care depăşeşte producţia vechilor hibrizi, cu perioade e­­gale de vegetaţie, cu 10—15 la sută. De ase­menea, ca urmare a unor cercetări de lun­gă durată, colectivul disciplinei de agroteh­nică a contribuit la rezolvarea unor impor­tante probleme privind rotaţia raţională a culturilor şi apli­carea îngrăşămintelor pe te­renurile erodate şi plane obţinind sporuri de recoltă însemnate : 1 200 kg./ha. la griul de toamnă, 900 kg./ha. la porumb, 500 kg./ha. la floarea-soarelui, 1 600 kg./ha. la sfecla de zahăr, 550 kg./ha. la soia şi 500 kg./ha. la mazăre. Rezultate interesante, din care unele şi-au dovedit deja eficienţa economică în pro­ducţie, au fost obţinute în horticultură. De exemplu, folosirea portaltoiului pitic de prun, care permite mărirea de patru ori a densităţii pomilor, aduce o sporire a pro­ducţiei de fructe cu circa trei vagoane la hectar. La păr, folosirea noului portaltoi (continuare in pag. a 2-a) al cercetării Inspectoratul silvic Iaşi A îndeplinit planul pe Zilele acestea, unităţile silvice au realizat prevede­rile planului pe zece luni, urmînd ca pînă la sfîrşitul lunii octombrie să se obţi­nă o depăşire cu 10 procen­te. De asemenea, după cum se informează ing. T. Sivu, directorul inspectoratului silvic, însemnate sunt şi realizările în domeniul in­vestiţiilor, obţinindu-se de­păşiri faţă de sarcinile pla­nificate de 6­,­18 la sută. Livrările de produse la ex­port au fost efectuate în devans, preliminîndu-se o depăşire a sarcinilor pe ze­ce luni cu peste 40 la su­tă. O pondere mare în li­vrări în această perioadă au avut-o fructele de pă­dure, produsele vinătoreşti şi cele apicole. Toate unităţile Inspecto­ratului silvic Iaşi au rea­lizări bune, dar cu rezul­tate deosebite se detaşează colectivele de la ocoalele zece luni silvice Ciurea, Sineşti şi Paşcani. Datorită măsurilor teh­nice şi organizatorice ini­ţiate, a folosirii eficiente a timpului de lucru, valorifi­cării superioare a resurse­lor existente, angajamen­tul anual luat în întrecerea socialistă a fost realizat cu trei luni mai devreme şi­­ există toate condițiile pen­­­ tru ca planul pe anul 1971 ] sâ fie îndeplinit în 11 luni. I LA C. A. P. LUNGANI Firfe ttlnlA DOSPOitSl!, I­ Hl ta sínt toli­uri agricole liu­rzli a ss ii £ a K H m Ke «fl » m în loc să fie în brazdă, unele tractoare stau la secţia de mecanizare ■ Nimeni ia depănuşat, deşi majoritatea porumbului e în giugi . Mobilizarea braţelor de muncă nu se asigură din birouri Acum cîteva zile, mecanizatorii care de­servesc C.A.P. Lungani au încheiat semă­natul griului pe cele 613 hectare. E un merit al lor, al echipelor de cooperatori care i-au ajutat în muncă, o dovadă a hăr­niciei care-i caracterizează pe majorita­tea. S-a terminat de mult și căratul florii­­soarelui la baza de recepţie, iar ieri se culegeau strugurii de pe ultima parcelă din cele 71 hectare de vie ce le are coope­rativa agricolă. Ion Moraru, secretarul co­mitetului de partid, şi ajutor al şefului de fermă, era mulţumit că prevederile pla­nului vor fi îndeplinite. De curînd, ţăranii cooperatori din Lun­gani au încheiat şi recoltatul porumbului de pe cele 1 099 de hectare şi de scos sfe­cla de zahăr de pe 90 de hectare. După cum se vede s-a muncit destul de bine şi s au obţinut rezultate frumuşele. Dar, e normal să constituie toate acestea un mo­tiv de automulţumire, pentru Conducerea cooperativei agricole, pentru organele co­munale de partid şi de stat, aşa cum au dovedit de altfel in ziua vizitei noastre ? Nu, nu ar trebui să constituie, fiindcă a­cum, cind vremea începe să se răcească, vestind apropierea iernii, la C.A.P. Lun­gani mai e de cărat de pe cîm­p porum­bul de pe 600 de hectare, de depănușat recolta de pe 1000 de hectare, de trans­portat sfecla de pe circa 30 de hectare, de executat ogoare de toamnă, pe mai bine de 1­000 de hectare. Bine, vor spune poate tovarășii din con­ducerea C.A.P., a comunei, dar, în ziua respectivă, majoritatea tractoriştilor erau la lucru, aproape 60 de cooperatori cule­geau la vie, o parte din atelaje şi autoca­mioane cărau recolta. Da, se lucra, insă la locurile amintite n-au fost mobilizate toa­te braţele de muncă, toate mijloacele me­canizate, nu se folosea din plin ziua-lu­­mină. Iată cîteva exemple. La ora 8,30, în curtea secţiei de mecanizare se mai aflau 5 tractoare. „Acum pleacă", ne-a spus tov. Vasile Grigoroaie, şeful secţiei de me­canizare. Şi au plecat. Dar e permis să se piardă ore bune de muncă cind mai sunt de executat ogoare de toamnă pe o atît de mare suprafaţă ? La vie, alături de co­operatorii care culegeau ultimii struguri, o altă echipă încărca ciuberele intr-un auto­camion. „Avem cîteva atelaje ale fermei şi la căratul porumbului” — ne-a spus a­­jutorul fermierului. Le-am văzut şi pe a­­cestea şi alte cîteva ale fermei vegetale din satul Crucea. Nu era însă nimeni la depănuşat din cele 230 braţe de muncă care ni s-a spus că are ferma. Neam continuat vizita la Smeu, pe tar­laua cu sfeclă de zahăr. La ora 9.30, două autocamioane şi două remorci erau deja încărcate şi expediate la baza de recep­ţie. Brigadierul Petre Hornea, cu o echipă de cooperatori, era în aşteptarea unui alt autocamion. Tovarăşii din conducerea co­operativei agricole ne-au spus că şoferii de pe autocamioanele I.T.A. fac greutăţi C.A.P.-ului în sensul că nu se ţin serios de treabă, că fac unul sau două transpor­turi pe zi. Tot ce se poate. Dar, unul din autocamioanele C.A.P.-ului ce motiv a avut de a pornit la transportul sfeclei de zahăr abia la ora 9,30 ? Nici un motiv. Şi la Smeu se căra porumb de pe cîmp. „Cîte atelaje execută această trea­bă ?” — l-am întrebat pe brigadier. „Cre­­deţi-mă, că nu ştiu. Ar trebui să mă duc să văd. Insă nu pot lăsă la o parte căra­tul sfeclei". Am trecut şi pe la locul unde se căra porumbul de pe cîmp. Nici aici nu am găsit pe cineva la depănuşat. Gh. STEJARU (continuare in pag. a 3-a) C.A.P. Ciurea. Toate forțele la căratul porumbului, din cîmp. Foto : O hotărîre de mare importanţă internaţională Adunarea Generală a O.N.U. a restabilit drepturile legitime ale Republicii Populare Chineze la Organizaţia Naţiunilor Unite (Amănunte în pagina a IV-a) TELEGRAMA Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Luînd cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, dorim ca in numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Mi­niştri ale Republicii Socialiste România, in numele întregului popor român şi al nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Con­siliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale la O.N.U. consti­tuie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru cauza progresului şi păcii în lume ; ea constituie o vic­torie a politicii juste de recunoaştere a rolului şi importanţei deosebite a Republicii Populare Chineze în viaţa internaţională, a faptului că în zilele noastre rezolvarea durabilă şi în conformitate cu aspiraţiile popoarelor a marilor probleme ale con­temporaneităţii nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărîre consacră, în mod solemn, realitatea de netăgăduit că în Iunie există o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul repre­zentant legal al întregului popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezenţa Republicii Populare Chineze în O.N.U. va constitui o contribuţie esenţială la respectarea normelor dreptului internaţional, la creşterea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în promovarea prin­cipiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, nea­mestecului în treburile interne, avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, care trebuie să guverneze relaţiile dintre state. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma convingerea că relaţiile de prie­tenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, întemeiate trai­nic pe stimă şi respect reciproc, pe principiile marxism-leninismului şi interna­ţionalismului socialist, vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forţelor antiimperialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Urăm din toată inima succes deplin în activitatea pe care Republica Populară Chineză o va desfăşura în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în celelalte organisme internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION CHEORCHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Vizita la Iaşi a ambasadorului Republicii Democrate Germane la Bucureşti In cadrul unei călătorii de lucru în­treprinsă în mai multe judeţe ale ţării, dr. Hans Voss, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Demo­crate Germane la Bucureşti, cu soţia, în­soţit de alţi membri ai ambasadei, a fost ieri oaspete al municipiului Iaşi. In dimineaţa zilei, tovarăşul Vasile Potop, membru al Comitetului Central al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comi­tetului executiv al Consiliului popular judeţean, a primit vizita doctorului Hans Voss, ambasadorul Republicii Democrate Germane la Bucureşti. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. Oaspeţii au vizitat o serie de obiecti­ve economice şi social-culturale. Dr. Hans Voss, ambasadorul Republi­cii Democrate Germane la Bucureşti, şi soţia,, au oferit, în seara zilei, un cocteil în saloanele Motelului Bucium. Au par­ticipat cadre de partid şi de stat, di­rectori de întreprinderi, academicieni, scriitori, artişti, cadre didactice univer­sitare, ziarişti. î V>A/VVV\AAA/VVVVVNAAA’ La Iaşi Adunare festivă consacrată Zilei Naţiunilor­­ Unite La Facultatea de drept a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, a avut loc, marţi la amiază, o adunare festivă cu prilejul Zilei Naţiunilor Unite, manifestare orga­nizată de Filiala Iaşi a Asociaţiei de drept internaţional şi relaţii internaţionale (A.D.I.R.I.). Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. Mihai Jacotă, de la Facultatea ieşeană de drept. Cu aceeaşi ocazie, Sayed Abbas Chedid, directorul Centrului de informare O.N.U­ la Bucureşti, a adresat celor prezenţi un cuvînt de salut, după care Ion Voicu, di­rector adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, a vorbit despre activitatea ac­tuală a O.N.U. In continuare a fost pre­zentat un film documentar în culori des­pre realizările şi activităţile O.N.U. Maistrul - organizator, dar şi educator Analizînd şi dezbătînd problemele muncii politi­­co-ideologice şi­­ cultural­­educative, comuniştii din­ Uzina de reparaţii auto au acordat o deosebită a­­tenţie şi rolului maistru­lui în activitatea de e­­ducare şi formare a ca­drelor de muncitori. In­­tr-o uzină ca a noastră, ne spune ing. şef Viorel Stănescu, maistrul este che­mat să poarte răspunderi mari. Fie că este vorba de o situaţie nesatisfăcă­­toare la capitolul disci­plină, de problema folosi­rii timpului de muncă, a înlăturării absenţelor ne-, motivate, extinderii schim­burilor, a folosirii utilaje­­lor, a îmbunătăţirii cali­tăţii producţiei, a partici­pării la acţiunile obşteşti. „ Obţinerea unor rezul­tate bune în producţie de­pinde de felul cum îi pre­gătim pe oameni, de felul cum îi educăm, susţine maistrul Constantin Iovu. Iată un aspect . Mi s-a ce­rut la un moment dat să propun doi oameni pentru şcoala de maiştri. Eu a­­veam doi şefi de echipă foarte buni, oameni de nă­dejde, oricând capabili să conducă mai mult decât o echipă. Este vorba de to­varăşii Oborăceanu şi Iri­­mia. Dacă aş fi fost un egoist, nu-i propuneam pentru şcoala de maiştri, îi ţineam în continuare pe post de şefi de echipă, ca să am eu mai puţină bătaie de cap. Dar eu i-am ajutat să se pregătească şi astfel au câştigat concursul de admitere. — Fiind vorba despre calificare — spunea UZINA DE REPARAŢII AUTO maistrul F. Hudea — aş vrea să relatez un aspect, care nu ne mulţumea la un moment dat. Mulţi ti­neri sudori au fost cali­ficaţi la locul de muncă. După absolvire nu dă­deau însă randament cali­tativ. Atunci era hotărît ca tinerii sudori să fie a­­j­ut­aţi practic. Adică să lucreze direct cu vîrstnici şi sub îndrumarea lor. Ex­perienţa şefului de briga­dă Vlad Miler, a sudorilor Emil Marcu, Gheorghe Dăscăleanu, a altor mun­citori ca Vasile Ţambrici, Vasile Popa, Petru Săndu­leanu se transmite direct, firesc, în timpul lucrului, cot la cot cu ei, fără dă­dăceală. De altfel în toate ate­lierele se fac eforturi sus­ţinute pentru ridicarea ce­lor rămaşi în urmă. Este o problemă care interesea­ză întreaga uzină. Inter­locutorii noştri au atins astfel una din problemele principale ale formării ca­drelor — întrajutorarea în muncă, transmiterea ex­perienţei pozitive. Dar a­­ceasta nu e singura cale. De la cei doi maiştri am­ aflat că numeroşi munci­tori de la sectorul lăcătu­­şerie, de exemplu, printre care Emil Marcu, în vîrstă de 40 de ani, şi Va­­sile Popa, au cerut să li se creeze condiţii pentru completarea studiilor. Ti­marul Emil Florian este caracterizat ca un munci­tor bun, îşi terminase li­ceul la seral. Acum, i s-a dat aprobarea să urmeze o şcoală postliceală cu du­rata de un an. Este o do­rinţă care se manifestă la un număr din ce în ce mai mare de muncitori. întărirea disciplinei a stat, de asemenea, în cen­trul preocupărilor. Al. MONTEORU (continuare in pag. a 3-a)

Next