Flacăra Iaşului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7866-7889)
1972-01-15 / nr. 7876
. i AML xxm O PAGINI HIBANI Proletari din toate furile, uniţi-vă! lacuri Insrit Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Se apropie o nouă ediţie a adunărilor generale ale oamenilor muncii Cum s-au înfăptuit propunerile anterioare? — In anul care a trecut, ne spunem ing. C. Paraschiv, directorul Fabricii de tricotaje „Moldova“, salariaţii noştri au făcut 229 de propuneri privind diverse îmbunătăţiri ale proceselor tehnologice sau ale condiţiilor de lucru. Din acestea 109 au fost deja materializate cu bune rezultate, nu au putut fi înfăptuite, iar restul sunt în curs de reall■are. Lecturare« proceselor verbale întocmite cu prilejul adunărilor pe secţii şi ateliere, premergătoare adunărilor generale semestriale, ca şi unele discuţii avute cu salariaţii, au arătat că, la fabrica ieșeană de tricotaje propunerile judicioase ale masei de lucrători se bucură de o deosebită consideraţie. De altfel, s-a impămîntenit un obicei chiar în stilul de lucru al comitetului oamenilor muncii care, în fiecare din şedinţele sale lunare, efectuează şi o analiză a stadiului de realizare a propunerilor făcute cu diverse prilejuri anterioare. Elocvente ni se par următoarele cifre: din cele 240 de intervenţii consemnate în procesele verbale ale acestor şedinţe peste 100 aparţin unor invitaţi (de regulă muncitori din secţiile productive) care au făcut cu aceste ocazii preţioase propuneri. In acest fel conducerea unităţii este în orice moment la curent cu problemele care se ridică la fiecare loc de muncă, cu soluţiile care se propun. Iar sistemul de urmărire de care aminteam, sporeşte gradul de responsabilitate al celor însărcinaţi cu remedierea celor semnalate, dînd astfel siguranţa unor intervenţii prompte. Un alt lucru bun observat cu prilejul analizei noastre a fost modul în care sunt selectate propunerile oamenilor muncii, în nişte caiete speciale. In aceste caiete există o rubrică, în care şeful de secţie are obligaţia să răspundă, să arate ce măsuri au fost luate, termenele prevăzute, cine răspunde, In acest fel neajunsurile mărunte sunt rezolvate operativ, în faţa conducerii unităţii apărînd doar problemele majore care depăşesc cadrul secţiei. După cum aminteam şi mai înainte acest sistem de muncă şi urmărire, bine pus la punct, funcţionează de peste un an, iar rezultatele sunt îmbucurătoare. — In 1971, ne declara Ana Gurău, preşedinta comitetului de sindicat , am reuşit să materializăm multe propuneri interesante. Astfel, am izbutit să rezolvăm problema încălzirii corespunzătoare a atelierului de bobinat, care revenea des în atenţia lucrătorilor de aici. A fost terminată instalaţia de apă curentă în secţiile de tricotat şi confecţii, s-a montat o instalaţie de umplere a sifoanelor şi de fierbere a laptelui la finisaj, s-au creat posibilităţi de păstrare a gheţii (în perioada de vară), s-a rezolvat şi problema unui chioşc alimentar. Bineînţeles, şirul exemplelor poate continua, în special cu o seamă de realizări mai mici, vizînd locuri de muncă sau colective reduse, dar la fel de importante în ansamblu. Aşadar, în general, propunerile oamenilor muncii, formă de participare — în calitate de autentici proprietari ai mijloacelor de producţie — la conducerea treburilor fabricii, au găsit o puternică rezonanţă la factorii de decizie. Nu se poate trece totuşi cu vederea că o seamă de alte deziderate rămîn pe hîrtie, înfăptuirea lor durînd mult prea mult, sau efectuîndu-se doar parţial. Ne gîndim la frecvenţa (şi insistenţa) cu care apar în discuţiile organizate cu diverse prilejuri, unele necesităţi de îmbunătăţire a activităţii sectoarelor de aprovizionare şi mecanic şef. Propunerile acestea se repetă mereu, probabil că de o parte se ţine seama şi sunt rezolvate, dar, în acelaşi timp, ca pe o corabie surprinsă de furtună, apar alte şi alte „găuri“. Şi jocul se repetă. Cum aminteam şi mai sus, o parte din propunerile oamenilor muncii de îmbunătăţire a activităţii sunt traduse în fapt cu mari întîrzieri. Ca şi pînă acum, nu vom da exemple, deoarece ele ilustrînd situaţii trecute nu mai sunt semnificative. Important de reţinut este faptul că, aşa cum au arătat deseori muncitorii fabricii în adunările generale, aceste nejustificate (întotdeauna) tergiversări afectează bunul mers al treburilor, eficienţa întregii activităţi. Se impune, aşadar, ca cei răspunzători să fie mult mai aspru discutaţi in şedinţele comitetului oamenilor muncii, eventual chiar sancţionaţi. Poate că aşa ventilaţia necorespunzâtoare de la atelierul de vopsitorie şi de la albitarie va fi pusă la punct, poate că aşa frecventele observaţii cu privire la aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă va deveni un fapt împlinit, piesele de schimb (în limitele posibile), o problemă rezolvată, iar reparaţiile vor fi de bună calitate şi nu vor mai afecta — prin întreruperi ale maşinilor — fondul de timp într-o proporţie, deocamdată încă mare. Un loc special îl ocupă cursurile de pregătire a celor care nu îşi îndeplineau normele, cursuri care, în anul trecut, au fost amînate luni de zile, cu toată importanţa lor recunoscută. După cum se observă, cu toate că, în genere, la Fabrica de tricotaje „Moldova“ se acordă importanţă propunerilor pe care oamenii muncii le fac în vederea punerii în valoare a tuturor resurselor, a îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, deşi marea majoritate se traduc rapid în viaţă, încă este loc pentru mai bine. In aceste zile, în secţii au început adunările în vederea apropiatei adunări generale. Cu acest prilej, o nouă serie de propuneri bine gîndite au început să fie lansate. Ne exprimăm convingerea că, pe baza experienței deja acumulate, comitetul oamenilor muncii, factorii de decizie, vor şti să valorifice acest tezaur, contribuind astfel la obţinerea unor rezultate meritorii, demne de acest harnic colectiv. Const. PĂLADUŢA Noutăţi privind revistele ieşene A apărut primul număr din noua serie a CONVORBIRILOR LITERARE, revistă bilunară de literatură, fondată la 1 martie 1867 de Societatea „Junimea“ din Iaşi, organ al Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. Remarcăm din sumar discuţia : Condiţia criticului — condiţia criticii, la care participă : At Andriescu, V. Ardeleanu, V. Bugariu, At Călinescu, N. Ciobanu, Const. Ciopraga, Mircea Iorguitescu, Negoiţescu, Liviu Petrescu şi Al. Piru Mai semnează : O. Bălăiţă, M. Cozmei, Daniel Dimitriu, At Dobrescu, Şt. Aug. Doinaş, Mihai Dragan, M. R. Iacobin, Mircea Iorgulescu, Gh. Ivănescu, Rimma Kazakova, George Lesnea, George Pruteanus, Ioanid Romanescu, Kutin, Mihai Urpsachi, Evgheni Vinokurov. De asemenea, săptăminalul „Cronica“ apare, incepind de la 1 ianuarie, intr-o nouă formulă grafică şi cu un număr sporit de pagini. Cititorii pot găsi in coloanele revistei rubrici noi ca, de pildă: „Menţiuni critice“, „Verb", „Glob", „Moda“, „Umor“, „Cuvinte incrucişate". Din sumarul numărului apărut ieri semnalăm: Eminescu „un uomo universale“ de Const. Noica, „Fragmentarium“ de Const. Ciopraga, Cronica literară de Al. Andriescu, Versuri de Horia Zilieru, apoi articole semnate de Demostene Botez, N. Barbu, Magda Ursache, Vasile Constantinescu şi alţii. In pagina a 4-a ■ Faptele — expresia conştiinței ■ Reportaj pe glob I ir//itrr/irrfiifri/rftr//trr/f/frf///ii/f/rrttrriir/rfr/itr/rrrrnririiirrrfri/j, wMfmH/mtfmmmni/HrfMimtmmmiHmHmr/uutS In pagina a 6-a Conferinţa Organizaţiei de solidaritate cu popoarele afro-asiatice şi-a încheiat lucrările Comunicatul Direcţiunii P. C. Italian Întreprinderea „Proletarul“ Iaşi Produse noi Anul 1972 a coincis la întreprinderea de industrie locală ,Proletarul" Iaşi cu lansarea în producţie a unor noi produse destinate consumului. Gama băuturilor răcoritoare se îmbogăţeşte cu încă trei sortimente : „Bem-Bem", „Cola“ şi „Citro", iar la secţia de ţesut a început confecţionarea covoarelor tip oriental. De asemenea, a început turnarea capurilor pentru sifoane, precum şi execuţia unor articole pentru întreprinderea de industrie locală ,Progresul* Iaşi, accesorii ale unor produse destinate exportului. Este vorba de oglinzile pentru mobila tip „Mioara“ şi o seamă de furnituri pentru articolele de camping. Notăm că producţia acestui an a debutat în bune condiţii, planul primei decade fiind îndeplinit în proporţie de 104,3 la sută. m Sporurile de recoltă trebuie căutate şi în platformele de îngrăşăminte naturale ca măsuri ce re apropiem de campania înnămîntărilor da primăvară este firesc sa sa intensifica pregătirea condiţiilor necesare pentru ca viitoarele culturi sa dea rod cit mai bogat. Una dintre principalele acţiuni la ordinea zilei destinata acestui scop o constituie transportul îngrăşămintelor naturale pe ogoare. Intrucît majoritatea unităţilor agricole au sarcini substanţiale pa linia fertilizării solului, am făcut recent un sondaj pentru a vedea ce se întreprinde pentru îndeplinirea lor. O vie activitate în această privinţă am constatat la cooperativa agricolă din Leţcani. Stadiul realizărilor demonstrează de altfel că aici problema ridicării potenţialului productiv al pămîntului a fost tratată şi pînă acum cu toată răspunderea. Dovadă că pînă în prezent s-a reuşit sa se ducă pe tarlale circa 1 500 tone de gunoi de grajd din cele 2 500 tona prevăzute pentru perioada iernii. Da la terminarea strîngeri şi depozitării produselor da toamnă au fost zilnic repartizata la această lucrare cel puţin 30 de atelaje alături de autocamioanele unităţii şi remorcile proprii sau închiriate de la S.M.A. Pentru fiecare din cele patru ferme şi o brigadă da cîmp s-au întocmit, pe baza forţelor de care dispun, grafice de transport. Mai important este insă faptul că la nivelul conducerii cooperativei s-a urmărit în permanenţă modul cum işi realizează prevederile fiecara formaţia da lucru. „E drept - na spunea tov. ing. Traian Merlu, preşedintele unităţii - că ploile din prima parte a acestui lanui ne-au stînjenit destul de mult transporturile. Ne-am propus insă să nu realizăm necondiţionat planul de fertilizare in ciuda drumurilor desfundate, intenţionind să recurgem chiar şi la sancţionarea celor care n-ar înţelege că se cer eforturi pentru învingerea acestor impedimente. Bineînţeles că n-a fost nevoia să recurgem la asemenea măsuri extreme. După ce au fost retribuiţi anul trecut in acord global, oamenii sunt convinşi că e In Interesul lor să facă tot ce ie stă In putinţă pentru a spori producţia. Ultimul îngheţ ne-a dat posibilitatea să pătrundem mai uşor pe teren cu orice mijloc de transport. Am concentrat de aceea şi mai multe atelaje așa că, dacă drumurile nu se vor înzăpezi, vom izbuti să cărăm la cîmp în cel mult 12 file întreg stocul de gunoi de grajd*. Din păcate, rtu peste tot am putut consemna astfel de rezultate, lată cum stau, de pildă, lucrurile la C.A.P. Aroneanu. Din sarcina de 2 000 tone nu s-a transportat mai nimic. Nici în ziua vizitei noastre nu se prevăzuse sa se facă ceva in acestă direcţie. Astfel, din cele 40 de atelaje,nici măcar unul nu era repartizat la căratul gunoiului. Am discutat cu inginera Rodica Bădicel, şefa fermei de la centru, unde nu s-au realizat decit 30 din planul de 1 000 tone.. „Toate mijloacele unităţii noastre — ne explica interlocutoarea — sunt ocupate acum cu aducerea porumbului destinat retribuirii cooperatorilor şi a strujenilor pentru sectorul zootehnic. Aşa că, deocamdată, nu le putem folosi la altceva". După cum se vede, transportul îngrăşămintelor nu e singura acţiune restantă. In aceste condiţii era de mult timpul să se apeleze la toate posibilităţile de îndreptare a situaţiei. Ni s-a vorbit, e drept, despre intenţia conducerii cooperativei de a folosi în acest scop şi remorci de la S.M.A Ne-am întrebat însă de ce nu s-a procedat aşa pînă acum ? De ce două remorci stau în înotata secţiei de mecanizare a S.M.A. Holboca nefolosite tocmai de astă toamnă ? „Pentru că nu ne-a solicitat nimeni" - ne-a lămurit Ion Amihăesei, mecanicul secţiei. Pe de altă parte, am găsit singurul autocamion al C.A.P.-ului „pe butuci" tocmai acum, cînd unitatea are atita nevoie de ei. Deşi nu s-au invocat unele greutăţi ce se întimplă jgnă în căutarea pieselor necesare reparaţiei, considerăm că dacă s-ar fi insistat ceva , mai mult defecţiunea ar fi putut fi de f£ acum şi remediată. Realitatea e că la A- H Ioneanu sămfuţa tărăgănării treburilor a gâ- B sit cel mai bun teren. Martoră e şi o plat- H formă cu gunoi complet descompus Şi care ® nu se mai ştie de cînd aşteaptă (oricum, ® e vorba de ani) să ajungă pe tarlale. Şi, ® în timp ce pe platforma respectivă vechile “ generaţii de buruieni predau ştafeta celor ” tinere, in uşa grajdurilor se înalţă movilele tot mai mari de gunoi proaspăt care - dacă nu se vor lua măsuri — vor avea cu siguranţă aceeaşi soartă. Un decor asemănător am găsit la C.A.P. Popricani - unde circa 1 000 tone de îngrăşăminte naturale stau, de asemenea, „uig tate" lingă sectorul zootehnic de ani de zile. „Trebuia să recunoaştem că In iarna ja aceasta — ne spunea tov. Grigorîu, ingi- şgnerul şef al unităţii - n-am cărat la cîmpul decit 110 din cele 2 000 tone de gunoi (continuare în pag a 2-a) Ritm tot mai intens în acţiunea de fertilizare a solului Stocuri de gunoi de grajd neatinse şi remorci nefolosite Platforme cu... ani de vechime — pepinieră de buruieni Din noua înfăţişare a străzii Socola. Foto : G. PAUL La C.A.P. Popricani, ritmul fertilizării solului a „îngheţat“ în timp ce, aşa cum se vede din fotografie, cantităţi considerabile de îngrăşăminte naturale stau de foarte multă vreme „nederanjate". I I CARNET IEŞEAN AMBIANŢA Aurel LEON Treburile m-au purtat in aceeaşi dimineaţă la câteva instituţii ieşene. Mai mult, la diferite servicii din cadrul aceleiaşi instituţii. Şi m-au impresionat deosebirile izbitoare de condiţii in care işi desfăşoară munca oamenii respectivi. De pildă, am intrat la Institutul de proiectări, păşind de pe marmură pe covoare şi de pe covoare pe mochetă. Un interior odihnitor, sobru în eleganţa lui modernă şi care îşi transmite, nemijlocit, atributele sale proiectanţilor de la diferite nivele. Imediat am trecut peste drum la Oficiul forţelor de muncă sau cam aşa ceva. In orice caz mă interesau formele pentru o angajare. E pe strada Flamura Roşie, intr-o casă rămasă intr-un picior in flancul blocurilor. Stă de mult aşa, parcă s-ar demola, parcă nu. Uşa din faţă e bătută in scinduri, se intră prin spate, după o echilibristică de mare şcoală. Podelele măcinate se afundă sub paşi, pereţii stau zgribuliţi sub coşcoveală, uşile sunt roase ferfeniţi pe la poale de şobolani. Citeva birouri parcă aduse de apă şi la ele funcţionarii înfriguraţi, jenaţi vădit de ambianţa in care trebuie să primească publicul, să-i rezolve păsurile. Altfel amabili, ar vrea să ofere un scaun pe care nu-l au, se chinuiesc să-şi facă datoria la o lumină puchinoasă, mai ales că pe aici vin oameni cu felurite doleanţe. Am ieşit din aceste birouri ca dintr-o paragină, zicindu-mi că ceva mai dezolant nu poate fi. Totuşi m-am convins imediat: există., Mergînd cu nişte afişe pentru placardare in oraş, am nimerit in birourile întreprinderii care se ocupă cu aşa ceva. E pe malul drept al Bahluiului, cam pe lingă Podu-Roş. Pe coridorul îngust am vrut să mă şterg de noroi, dar mai rău m-am înglodat. Am numărat citeva camere goale, un fel de magazii ale unei corăbii naufragiate. In fine, am găsit intr-una două funcţionare cu ochii înroşiţi din cauza fumului pe care il scotea o sobă recalcitrantă. Stăteau rezemate una de alta şi dirduau. Mi-au primit formele şi au ieşit repede in curtea glodoasă după aer curat. In schimb, cind am mers la sediul întreprinderii lor, aflat pe bulevardul Tudor Vladimirescu, am intrat in interioare calde, primitoare, elegante chiar. Şi colegii celor două funcţionare păreau cu totul alţi oameni, avînd, prin comparaţie, aerul celor care mergînd in Dacia-1300 depăşesc niscaiva biciclişti sau pietoni încovoiaţi de lapoviţă. Intrebindu-mă de ce această diferenţă de tratament, mă gindesc cită influenţă are mediul ambiant asupra celor ce trudesc acolo ca şi asupra publicului servit şi ce plăcut e să se petreacă totul în condiţii moderne, demne de un asemenea oraş. Observaţiile acestea sunt blajine pentru că îmi dau seama că e vorba doar de un provizorat. Nu-i aşa . Un provizorat care nu mai poate ţine cit a ţinut. Consfătuire pe teme cetăţeneşti Ieri după-amiază, la sediul redacţiei ziarului „Flacăra Iaşului“, a avut loc o consfătuire de lucru, la care au participat colaboratori ai secţiei probleme cetăţeneşti, conducători de întreprinderi, instituţii, organizaţii comerciale, reprezentanţi ai altor unităţi care au contact nemijlocit cu publicul. In cadrul consfătuirii a fost prezentat planul tematic al secţiei probleme cetăţeneşti pe primul trimestru al acestui an, vorbitorii făcînd preţioase sugestii pentru îmbunătăţirea activităţii de oglindire în ziar a variatelor aspecte cetăţeneşti. Au luat cuvîntul tovarăşii IS. Tîron, directorul O. C.D. „Alimentara“ ; M. Blum, doctor în ştiinţe medicale, Spitalul clinic nr. 8 ; Gh. Manoliu, directorul întreprinderii de alimentaţie publică; S. Totcovic, preşedintele U.J.C.M.; Gh. Ghînea, directorul I. G.Lifi. ; Ion Telechi, preşedintele cooperativei „Tehnica confecţiei“; C. Segal, preşedintele cooperativei „Mioriţa“; Ion Turcan, maior, şeful Serviciului circulaţiei al I.M.J. Iaşi; Ed. Mîndru, secretarul Filialei Judeţene a Automobil- Clubului Român; ing. Em. Vasiliu, şeful exploatării reţele, I.R.E. Iaşi; Aurel Balcan, director comercial la T.J.E.COOP. Iaşi. Simpozion studenţesc la Bucureşti, au continuat vineri lucrările Simpozionului studenţesc „U.T.C. — şcoală de educaţie comunistă a tineretului", organizat de Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din Universitatea Bucureşti. Pe agenda reuniunii au fost înscrise în această zi o serie de referate printre care „Cultivarea tradiţiilor revoluţionare, factor esenţial în educarea patriotică a studenţilor* (Universitatea din Iaşi — coreferat Universitatea din Craiova); „Studenţimea democrată — prezenţă activă în mişcarea antifascistă din România" (Universitatea din Bucureşti) ; „Educaţia prin muncă şi pentru muncă, titlu de nobleţe pentru tineretul universitar" (Universitatea din Timişoara); „Educaţia tineretului universitar în spiritul dreptăţii şi echităţii socialiste — obiectiv major al asociaţiilor studenţeşti“ (Universitatea din Bucureşti). În aceeaşi zi, participanţii la simpozion au vizitat Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. (Agerpres) Tînărul ţăran cooperator Gheorghe Mihalache este unul din fruntaşii brigăzii a IlI-a de la cooperativa agricolă de producţie din Şipote. Foto : AURIAN IIin pagina a 2-a în ajutorul celor care studiază în învăţămîntul de partid Democraţia socialistă — în formă de manifestare a participării conştiente a maselor la conducerea societăţii .