Flacăra Iaşului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7993-8018)
1972-06-24 / nr. 8013
Mseul 930 M* Podul Roş on f 1 nt«eU tt ti apartamente are «fatftff« fiadat ff» de®««» es g rite, B« aeest nee«» 0*P «4u» tenMbufl« fl echipele de dulgheri, fierari-betonifti şi betonifH din cadrul Şantierului nr. 3 al Trustului de eon,«Ameţit, Vă prezentăm ctţiva dintre constructorii fruntaşi. De la stingă, la dreapta ! 1. PICIOROAGA, GH. BAZAR, P. CODMAn, M. ACAVRILOATR, A. GOMBADA şi C-TIN HUŢUŢ&I. VAZURIA ŞTIRBIT, maşinistă în secţia de confecţii a Fabricii de tricotaje „Moldova“, realizează zilnic, peste sarcinile de plan, in medie, 150 tricotaje. Comunistul DUMITRR ARRSCOATE de la S.M.A. Murea, Geofte Vricani, este cel mai bun tractorist din această unitate. De curind, s-a specializat pe combina de păioase „Gloria”, obţinind succese deosebite in întreaga activitate ce o desfăşoară. Secţia fibră de la V T.S. Ieşi se menţine fruntaşă pe uzină de mai multă vreme Confirmarea hărniciei acestui colectiv condus de ing. VASILE LUPU este atestată de rezultatele obţinute pină in prezent peste 70 la sută din angajamentul anual al uzinei la producţia fizică a fost realizat, aici. In marea competiție pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen A «s «W'w» Mm» tn wro**. I« »»♦«hmrle*. In wHwstns *»t>Mrstft « «mnuntetHor d# I» *«riis li, *«hiî»bvi B. SI rnnstMimem ■" ţimei em- A wmwS * t»tu- Rat tetsrfeBÎHlor participanților lawvî*rt hofartrea Jor dp a reduc« consumul 4« metal, e«*a ea «l-a găsit, in finalul adunării, «oncretisarea tn planul de mS«jhV «m* ®*«v«ă*e « ---------------,r«mUnava« « r p* m «' «*eT »»oduotil fEMoMfkemt A* m*tal'. ' -■ BiTanksd ftraeut«, tn «zisă, râflâM pe • lozinca, aflată încă i* luccn, bi holul mar« dala Mitrar«, tnscris« chemare«: „Să lucrăm «n «efuiziile patrii»j«afefH din msteris- 1* «gapospisit«', ceea e# denot* că iniţia» tir* perniţă de la sectia I wv aunial «4 «a asttu, ci a fost ......._ i. ■ «in» !m«i in »i îmbunătăţită, tn sanaul suplimentării angajamentului. Acest lucru ni l-a confirmat, de altfel, ulterior, ing. Eugen Avram, secretarul comitetului de partid pe urmă. — Iniţiativa aceasta a găsit teren fertil şin alte secţii şi schimburi, ne-a spus interlocutorul. Premiînd-o, comuniştii schimbului B din secţia a II-a au propus, după calcule şi analize minuţioase, să fie suplimentat angajamentul in aşa fel incit să se lucreze un schimb pe trimestru din materiale economisite. Şi, după cum vedeţi, angajamentulacesta a devenit comun întregului nostru colectiv. Ca înseamnă această T Economii la preţ de cost, numai prin economisirea de metal şi sine, in valoare de aproape ? milioane de lei, in sprijinul Înfăptuirii acestui angajament au venit aic» şi alte iniţiative. Iată ce ne-au relatat citiva muncitori comunişti, delegaţi la Conferinţa Judeţeană de partid. C-tin. But»«, lăcătuş . Pentru a realisa «porul da producţia fi economi!)• da matai, 1» ear« cu toţii ne-am angajat, organisaţia d» partid d«' la lăcătuşi a propus, şi întregul colectiv a aprobat, că să asigurăm, paralel au reparaţiile de calitate, şi reducerea perioadei de revizie. In‘ acest scop, am şi procedat deja la mărirea numărului de utilaje şi piese de schimb prin recondiţionarea unor materiale. Aşa am asigurat piese ca : pompe de presiune, electrovalve şi altele. C-tin. Balan, electrician: O recentă iniţiativă a comuniştilor de la serviciul energetic este recircularea apei de răcire la linia de 2,5 ton, trecând-o pe circuit închis. Această măsură ne-am angajat a-e extindem la majoritate« mașinilor e» au răcire pe bază de consum de apă, cunoscut fiind că prin recirculare( ape) asigurăm nu numai reducerea consumului normat de apă, ci şi mărirea vitezei de laminare a liniilor de fabricaţie, ceea ce înseamnă producţie în plus. In entuziasta întrecere socialistă ce se desfăşoară în îhtmpinărea Conferinţei Naţionale a partidului, metalurgiştii ieşeni adaugă zilnic noi succese care atestă cu prisosinţă că angajamentul de a realiza în acest an o producţie marfă peste plan tn valoare de 30 milioane de lei va fi nu numai îndeplinit, ci şi depăşit. — IV*-«m recalculat angajamente!» Iniţiale şi cele suplimentare, ne spune ing. Eugen Avram, şi-am ajuns la concluzia că vom p«t»a realiza pînă la Conferinţa Naţională producţia suplimentară la care ne-am angajat. Aceasta înseamnă că pe întregul an vom realiza o producţie marfă suplimentară în , valoare de 40. milioane de Iei, faţă de 18 ■asMMRaHamamMMMBMi milioane iei angajat , g s s, . . .. „ mentul iniţial. fdîine ■ Planul pe semestrul I — realizat cu 6 zile mas r^TOrj teană de partid, vom raporta, o dată cu suplinjentarea acestuiangajament, și îndeplinirea planului semestrial cr 8 zile mai devreme, ne spune Interlocutorul. Aceasta înseamnă că, vom reali*« pmnM 1« sfirșitui semestrului o cantitate de 4 500 tone ţevi şi profile ................................ în plus, faţă de angajamentul anual de 5 000 tone ţevi şi profile peste plan. Nu încape nici o îndoială că rezultatele de pînă acum îndreptăţesc optimismul comuniştilor de la Uzina metalurgică care sunt ferm hotăriţi de a înfăptui cincinalul in 4 ani şi jumătate şi chiar ju devreme ■ Delegaţi la Conferinţa extraordinară a Organizaţiei judeţene de partid îşi iau noi angajamente mobilizatoare ■ Angajamentele anuale vor fi îndeplinite până la Conferinţa Naţională a mai Înainte. Alict OŢIATU Oameni minunaţi Hărnici« cooperatorilor din RugJnedsa a devenit proverbblă. Siht cunoscuţi pentru serîezîtotiii' in irâmea, pentru «piritul mofentzeter, pentru reaultdit«!« obţinut« c«'-l iluediă în dodul mlntaşildr' din agriculturfl judeţului. Comuniştii, aceşti eomeni mlnupaţî, contrţienţi de misiunea lor, sînt întotdeauna şi pentru toţi exereple demne de urmat Maria Bodeaşca, de la ferma nr. 1 vegetală, este preţuită de fovorăjul el de muncă pentru eatitatea lucrărilor şi indeplinires’ lor la timpul optim, pentru cinstea şi corectitudinea sa. Gheorghe Pollogfila, şeful unei echipe fruntaşe. Se mlndreşte pe bună dreptate Cu pomenii Iul ,Moi aiculla cu tofu, slot cu urnii şi nu trebuie să-l imbii la muncă. Răsăritul soarelul II surprinde pe tarla la cea de a treia plaştici a porumbului, la alte lucrări de întreţinere a macului, cartoflor, sfeclei. Să He sănătate şi vreme bună, cS nu ne întrece nimeni /" fruntaţii sat numeroşii E .greu de ales exemplele, Ne oprim totuşi la o ferma vegetală nr. 4. Despre ea se pot spune lucruri Interesante, demne de raţiuniî, Indeul trecut treburile nu mergsau, potrivit' aşteptărilor. La unele lucrări au trebuit să vină în ajutor cooperatorii fermei din Voscahi, la nevoie veneau ,tn muncă voluntară elevii şcolii, utecişti. Ferma nr. 4 era„fertila proHernSK, Amil acesta ea a devenilf fruntaşă. Cum t AU Stat la sfat comuniştii, unul din ei, Iertfi, Trotuş, fiind numit ajutorul şefului de fermă. Alţi clţiVO au trecut în fruntea echipelor. In felul acesta cele şase echipe, totalizîrtd 180 de braţe de muncă, au ţinut anul acesta, prin hărnicie, să îndrepte dicr nou lucrurile pe drumul cel bun. In timp ce se lucrează intens la Întreţinerea ogoarelor, nu sunt neglijate nici celelalte probleme gospodăreşti. Se ridică cu repeziciune două grojdur pentru vaci cu lapte, fiecare de cite 120 de capete. Ambele vor fi gata pînă In toamnă. Zilele acestea va fi terminat un solar, cu o suprafaţă de 300 m,p„ pentru uscatul cerealelor. Echipele de constructori, în care se evidenţiază comuniştii Constantin Toarloi, Jan T. Amarandel, Gheorghe Ilie Burlacu, finisează acum clădirea creşei, unde 60, de copii vor avea îngrijire corespunzătoare in timp ce părinţii vor da zor la urmul revcoltei sau la alte lucrări de secoli. Şi pentru că a venit vorba de stornşul recoltei este bine să amintim de conştiinciozitatea mecanizatorilor Gheorghe Iloala, D-tip Rotaru şi Mihai Atomei, ultimul primit recent în rîndurile comuniştilor ca urmare a seriozităţii de care dă dovadă în muncă, din pregătirea politică, in atitudinea sa faţă de tovarăşi, familie. Ei au terminat reparaţiile, au făcut proţfere la toate combinele şi baletierele ce le stau la dispoziţie. Nu s-a , neglijat nici un amănunt, aşteaptă cu toţii semnalul specialiştilor de stringhere a recoltei. Minfitaţ! aceşti comunişti dinRuginoasp. El s-afj angajat, în cinstea Conferinţei Mgtionale a partidului, să asigure un spor de 15 la sută la recolta de griu şi cartofi şi să reducă cheltuielile de producţie cu 300 000 de lei. De asemenea, s-au ingajat să suplimenteze contractele cu 300 tone cartofi, 100 tone sfeclă de zahăr, 70 tone greu, 20 tone marârp. Şi acum o veste de ultimă oră , zootehniştii sunt satisfăcuţi , in loc de 300 tone furaje, cu fider planiileat, s-au insilozat. 600, din care 100 din flora spontană ! Sunt demni de toată lauda aceiti miunaţi oameni, comuniştii din Ruginoasa. Ion CARAIMAN la Fiecare înalta sector tensiune a întrecerii După ploile din ultimele, zile, cerţii'i-a înseninat din ’ nou revărsînd ge ogoare căldură binefăcătoare. Na ! A.S. Miroslava, ca. şi în celelalte unităţi agricole, oamenii Ieşit din nou la mimca'cimpului,' ipopiiiT jiuj... care ocu^t'ZîţWfldf ' şi^tîjfistrl Celor circa 6 000 hectar», ■ a fost; pgăsit plnă - ‘ ...... Beton de trei .ori. Sfeclă furajeră,. şi .. floarea-Soarelui au fost şi. ele Întreţinute la timp, astfel că, pînă la recoltare, piciorul omului nu va mai călca prin lanuri. Acum se string a doua coasă de lucernă şi păioasele. Inginerul, şef adjunct Mîrcea Mardare ne invită la Ezărerii unde ..Gloriile*' au început bătălia la orz. Acceptăm invitaţia, dar întîrziem puţini fiindcă închegăm o scurtă convorbire cu directorul I.A.S., ing. Corneliu Mardare. — Cu ce rezultate mai deosebite, se prezintă comuniştii din I.A.S. Miroslava in aceste zile, premergătoare Conferinţei Naţionale a partidului ! Creel că ar merita subliniat faptul că lucrătorii din sectorul zootehnic, în frunte cu comuniştii, au îndeplinit planul semestrial al producţiei de lapte cu 13 zile mai devreme. Asta înseamnă că pînă la 30 iunie a.c., vom livra peste plan circa 2 650 hl. de fapt. Peste 2,3 zile încheiem şi I tunsul ( dlui adulte. Vom realiza peste 1 6,5 kg. d® lună, In mrţire, pe oaie. Ştim că in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a XXV-a aniversări a Republicii, lucrătorii de la I.A.S. Miroslava, In frunte cu comuniştii, şi-au asumat angajamente demne de toată lauda. Cum sunt onorate ? — La laptele de vacă, angajamentul suplimentar va fi realizat cu mult înainte de termen. Lună vom livra în loc de 2 tone. De la prima coasă de lucernă am asigurat 65 la sută din producţia de firi planificată, şi mai avem de adunat încă două recolte. Von realiza peste prevederile de plan circa 1.500 de tone de fin. In felul acesta, pentru cele 1.500 de vaci vom asigura în perioada de stabulaţie, care la noi este de 240 de zile, cit 16 kg de fin de luceruri pe zi, pentru fiecare animal După cum vedeţi, lăsăm cu mult în urmă şi nivelul angajamentelor suplimentare. Ne preocupă îndeplinirea cincinalului înainte de termen. — Care este aportul co- muniştilor ? .. ~ N-aş putea să-l separ de al întregului colectiv. Comuniştii sînt o forţă, sufletul întrecerii în muncă. Din 520 de lucrători, cîţi are unitatea noastră, 203 sunt comunişti. Din rîndulacestora se detaşează D. Chiorsac, care a fost ales şi delegat la Conferinţa judeţeană de partid, Ion Onofrei, Constantin Popa- Obreja, Toiader Butuc, Dan Podari, Ion Bordeianu şi alţii. Mulţumind pentru afflibilitatea dovedită, am pornit spre tarlale, la secerişul orzului, unde combinierii Gheorghe Lăcătuşu şi Constantin Mihdhiche "începuseră din plin recoltatul din lan. Gh. GHINDA Textilisteie din Hîrlău în bătălia cu timpul HIRLAU (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului). Hîrlăul şi-a înscris şi el numele, printre oraşele cu Industrie textilă. Cei drept, pentru început, destul de modest. Existenţa, însă, nici, a sinei secţii a fabricii ieşene de tricotaje prezintă o semnificaţie deosebită, localitatea fiind cunoscută ptnă nu de mult, atlt în ţară cât şi peste, hotare, doar pentru frămlntata istorie trecută şi pentru vinurile înrudite cu cele ale Cotnurilor. Astăzi, Hârlăul, pe Ungă alte bunuri, dă economiei, naţionale şi tricotaje. Elaborarea acestor produse n-a fost o treabă simplă. Dar oamenii locului au ştiut cum să-şi adjudece victoria ca de atitea alte dafi. Poposind atei, in secţia de Médiare, acum Iţi dai seama că priceperea şi indeminarea tinerelor tehtiliste sunt invers proporţionale cu timpul care a trecut de la înfiinţare. Privirilor îţi este înfăţişat un colectiv bine închegat, comunişti care au transformat munca, aşa cum era şi normal, într-o datorie de onoare. Tinerele comuniste Saveta Foşu, Paraschiva Grădinara, Profira Pricop, Călina Tibulca, Eugenia Moise, Paraschiva Belcescu şi Elena Jitaru sunt doar cîteva din textilistele secţiei care şi au încrustat adine numele pe panoul fruntaşelor. — Priceperea şi hărnicia lor, ne spune comunistul Dumitru Gavrilescu, şeful secţiei, sînt oglindite în depăşirile de plan care, la majoritatea lucrătoarelor, variază între 15 şi 60 de procente. De la Elena Anuşca, şefa turei B,, aflăm că pe lingă conştiinciozitatea tovarăşilor de muncă, un cuvint hotărî-' tor tn obţinerea unor realizări meritorii îl are buna organizare a activităţii productive. De fapt, şefa turei B, aşa cum aveam să aflăm, a dovedit multă capacitate în această direcţie. Ceea ce reţine, in aceste zile, mai mult atenţia textilistelor Miliagne este dorinţa de a intimpind Conferinţa Naţională a partidului cu succese din cele mai alese, in cinstea acestui măreţ eveniment,, chibzuindu-şi CU atenţie posibilităţile, ele şi-au suplimentat angajamentul privind depraştra producţiei cu încă 310.000 de lei. O treime dinn angajament s-a realizat. Timpul, scurt în care a fost realizată producţia suplimentară constituie o garanţie, că textilistele din Hîrlău îşi vor respecta cuvîntul dat. Paul IANCU ■puternic angajaţi in sporirea SE construieşte mult, ţara întreagă este un adevărat şantier ! Şi tocmei de aceea, fie că «“vorba de obiective economice, sau social-cultural, este nevoie de o strînsă conlucrare intre beneficiari, proiectanţi şi constructori, conlucrare ce trebuie să se menţină în toate etapele de realizare a lucrărilor. Pentru că scopul este unul singur : scurtarea duratei de execuţie şi atingerea parametrilor proiectaţi la termenele v stabilite .sau,,,chiar ,mai ...înainte. v.Ip .vederea promivării unor sisteme constrictive moderne, care să asigure micşorarea costurilor, reducerea consumurilor de materiale, scăderea valorii lucrărilor de construcţii şi a ponderii acestora în totalul,, investiţiilor, ln cadrul Institutului judeţean de proiectare s-a abordat pe scară largă, printre altele, şi problema eqtinp derii utilizării materialelor uşoare. — Pe linia folosirii materialelor uşoare produse local şi în vederea înlocuirii matterialelor deficitare, — ne spunea conf. dr. ing. C-tin Mihiulescu, directorul institutului ieşean de proiectare — proiectanţii, In colaborare cu cadrele universitare de specialitate şi de cercetători de la ÎNCERC, au elaborat proiectul unui bloc experimental de locuinţe, alcătuit din panouri mari realizate din elemente ceramica. • — V-am ruga să ne spuneţi ce eficienţă va avea noua tehnologie ? • — Dacă avem in vedere că prin această tehnologie se pot construi în Iaşi circa 300 de apartamente, rezultă că se pot reduce anual, prin înlocuire cu argilă arsă, circa 110 tone ciment, 35 tone metal şi aceasta in condiţiile îmbunătăţirii Confortului in locuinţe. Şi acum, alte elemente noi ale acestui domeniu. Tot pentru reducerea consumului de materiale deficitare vom extinde in mai mare măsură folosirea pereţilor uşori interiori şi exteriori. Cum în oraşul Iaşi există o bază materială pentru realizarea elementelor necesare (profile îndoite la rece) continuăm, cu asiduitate, cercetările, experimentările şi realizarea pereţilor uşori cortină (agăţaţi), la construcţiile industriale şi social-culturale, folosind pentru alcătuirea lor azbociment, sticlă, profitit, xilan etc. Pe lingă avantajele enumerate anterior, prin acest procedeu se reduce volumul de manoperă in procese umede, se scurtează durata de execuţie, creşte gradul de industrializare şi se îmbunătăţesc toţi indicatorii tehnico-economici Aş mai aminti că avem în studiu Introducerea poliesterilor armaţi cu fibre de sticlă, ce urmează a fi folosiţi In diverse elemente constructive. Acestea slnt doar ctteva dintre, acţiunile iniţiate de colectivul nostru In intlmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului, Mihail CORNELIU r f Toate remorcile, in circuitu! de exploatare L« întreprindere« de transporturi auto laîi se poate vorbi, într-adevăr, de uri veritabil fluviu td cailor- putere. Zeci și sute de autocamfoamie, autobasculante1 sau autobuze desfășoară1 zilnic o activitate pe cît de utilă, tot pe atît de complexă. La prima vedere, înclinăm să credem că e vorba de o muncă mai puţin deosebită, fără prea mari dificultăţi. Şi aceasta pentru că, uneori, ne gîndim doar la activitatea de conducere a autovehiculului. Or, nu este totul să stai la volamu furtul autocamion, autobuz sau autobasculantă. Fără să .exfigerărp, aceasta constituie, după părerea noastră, elementul cel mai simplu^ elementul care trebuie sa' sa conjuge în permanentă cu o multitudine de alţi fafetori. Peritru că nimănui, fm-i poatri tî iridiferent, dacă o mașină er insumS mai multă benzină decât ar trebui, dacă se"defectează la intervale scurte şi nejustificate, dacă are sau nu remorcă, dacă circulă mereu’ cu încărcătură, dacă viaţa ei se stinge înainte" de" vreme, şi este alte asemenea fenomene care se pot manifesta în activitatea de transporturi auto. Şi, după cum am coristaUA la I.T.A. Iaşi, se duce o luptă conştientă pentru a canaliza fluviul cailor putere numai pe alpia unei mereu sporite eficienţe economică. Nu de mult s-a lansat aici o iniţiativă valoroasă, iniţiativă pe a cănii frontispiciu şoferii, mecanicii şi Ceilalţi lucrători au friScris : „Toate remorcile în circuitul de exploatare“. Cu. alte cuvinte, nici o remorcă să' nu stea. Şi, ca bunii gospodari, ei au repartizat, remorcile din dotare! pe fiecare măslină. Şi tot' reînorcilor au hotăfrtt să I» ' dea prfcjrîtâte la reparare. Deși''acțiunea e' la' Triceput, rbădeie au și apărut. Coeficientul de utilizare a părcsirii la remorci a fost depășit, plnă i'n prezent, cu 2 procente, ceea ce înseamnă peste 300000 tonne kilometrice. De , riltfel,' comuniștii au organizat o' iiitrecere pentru cel rfnai ricficat coeficient de utilizare' al parcului' de rehoord'. De la economistul »'filial r ii ti fie, directorul I.T.A., am aflat că aici s-a împămîntenit un obicei. Mașinile noi,care vin în dotare, se dau cu prioritate șoferilor care le exploatează corect pînă la casare. Aşa l-am cunoscut pe şoferul Gheorghe Zamfirescu, de la Autobaza nr. 1 Iaşi, car» e mînu it volanul Uri?i maşirji pînă la casare fără nici o reparaţie capitală, în prezent apropiindu-se cu alt autovehicul de aceeaşi performanţă. Colegul său, Mihai Viepi, este, de asemenea, im performer in acest domeniu. Sp Cri ’maii sunt şi şoferii Ion Vînturache, D-tru Cobai, Petru Teioldocea, toţi de la Autobaza nr. 2 Iaşi. Desigur, pentru fiecare apare întrebarea firească: care-i secretul ? Nimic deosebit. Urmăresc permanent pulsul vieţii maşinii pe care o au în primire : o exploatează normal, 0 spală, o gresea-A, o* Îngrijesc tpilnic. îi efectuează toate reviziile necesare. Deci, nimic miraculos. Dar efectele, acestei conştiinciozităţi In muncă nu se limitează aici. Să mai amintii» unul. Numai în cinci Ttihî diri' afost aii s-s obţinut o economie la benzină de 436 000 litri, ceea ce înseamnă cinci zile de exploatare cu combustibil economisit a întregului parc auto din dotarea I.T.A. Iaşi. De altfel, la această unitate o singură dorinţă îi animă pe toţi lucrătorii : să reediteze succesele din 1971, cinci s-au clasat pe primul loc în întrecerea pe ţară dintre întreprinderile de transtartori auto. Şi nu numai atlt. Să amplifice aceste împliniri pentru a intimpina cele două mari evenimente din viaţa partidului şi a ţării cu un cit mai bogat palmares. Şi este posibil acest lucru. Cu oameni de talia şoferului C. Stoicu, revizorului tehnic Romeo Hulei, tehnicianului Călin Girneretă (de la Autobaza nr. 1 Iaşi), şoferilor loanMihalache, Dumitru IMiron şi Vaieriu Hălţeanu, maistrului Gheorghe Baltag (de la Autobaza nr. 2 Iaşi), vulcanTzaforului Petru Maxim, tehnicianului Ioan Toma, maistrului Corp Chirilă, şefului de autocoloană Vasile Kominte (de la Autobaza din Paşcani), şoferului Tache Ghimpu (Bârlad), vopsitorului Petru Gorozg (Huşi), şoferului Vasile Huiban (Vaslui) şi a multora caci treaba merge bine, nimic nu este greu de realizat. La volanul oricărui fel d® autovehicul ca și în atelierele de reparare sau în oricare alt sector al întreprinderii s-ar afla lucrătorii I.T.A. Iași se străduiesc să urce noi trepte pe scara optimului economic. Eugeniu ZIDĂRIŢA ! A