Flacăra Iaşului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7993-8018)

1972-06-24 / nr. 8013

Mseul 93­0 M*­ Podul Roş on f 1 nt«eU tt ti apartamen­te are «fatftff« fiadat ff» de®««» es g rite, B« aeest nee«» 0*P «4u» tenMbufl« fl echipele de dulgheri­, fi­erari-betonifti şi betonifH din cadrul Şantierului nr. 3 al Trustului de eon,­­«Ameţit, Vă prezentăm ctţiva dintre constructorii fruntaşi. De la stingă, la dreapta ! 1. PICIOROAGA, GH. BAZAR, P. CO­­DMAn, M. ACAVRILOATR, A. GOMBAD­A şi C-TIN HUŢUŢ&I. V­AZURIA ŞTIRBIT, maşini­stă în secţia de confecţii a Fabricii de tri­cotaje „Moldova“, realizează zilnic, peste sarcinile de plan, in medie, 150 tricotaje. Comunistul DUMITRR ARRS­­COATE de la S­.M.A. Murea, Geofte Vricani, este cel mai bun tractorist din această unitate. De curind, s-a specializat pe combina de păioase „Gloria”, obţinind succese deosebite in întreaga activitate ce o desfăşoa­ră. Secţia fibră de la V T.S. Ieşi se menţine fruntaşă pe uzină de mai multă vreme Confirmarea hărniciei acestui colectiv condus de ing. VA­­SILE LUPU este atestată de rezul­tatele obţinute pină in prezent­­ peste 70 la­ sută din angajamentul anual al uzinei la producţia fizi­că a fost realizat, aici. In marea competiție pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen A «s «W'w» Mm» tn wro**. I« »»♦«hmrle*. In wHwstns *»­­t>Mrstft « «mnuntetHor d# I» *«riis li, *«hiî»bvi B. SI rnnstMimem ■" ţimei em- A wmwS * t»tu- Rat tetsrfeBÎHlor participanților la­­w­­vî*rt hofartrea Jor dp a reduc« consumul 4« metal, e«*a ea «l-a găsit, in finalul adunării, «oncretisarea tn planul de mS­«jhV «m­* ®*«v«ă*e « ---------------­,r«mUnava« « r­ p* m «' «*eT »»oduotil fEMoMfkemt A* m*­­tal'. ' -■ BiTank­sd ftraeut«, tn «zisă, râflâM pe • lozinca, aflată încă i* luccn, bi holul mar« dala Mitrar«, tnscris« che­­m­are«: „Să lucrăm «n «efuiziile pa­tri­­i»j«afefH din msteris- 1* «gapospisit«', ceea e# denot* că iniţia» tir* perniţă de la sec­­tia I wv aunial «4 «­a asttu, ci a fost ......._ i. ■ «in» !m«i in »i îmbunătăţită, tn sanaul suplimentării angajamentului. Acest lucru ni l-a con­­fir­mat, de altfel, ulterior, ing. Eugen A­­vram, secretarul comitetului de partid pe urm­ă. — Iniţiativa aceasta a găsit teren fer­til şi­­n alte secţii şi schimburi, ne-a spus interlocutorul. Premiînd-o, comu­niştii schimbului B din secţia a II-a au propus, după calcule şi analize minu­ţioase, să fie suplimentat angajamentul in aşa fel incit să se lucreze un schimb pe trimestru din materiale economisite. Şi, după cum vedeţi, angajamentul­­a­­cesta a devenit comun întregului nostru colectiv. Ca înseamnă această T Economii la preţ de cost, numai prin economisirea de metal şi sine, in valoare de aproa­pe ? milioane de lei,­­ in sprijinul Înfăptuirii acestui angajament au venit aic» şi alte­­ iniţiative. Iată ce ne-au relatat citi­va muncitori comunişti, dele­gaţi la Conferinţa Judeţeană de partid. C-tin. But»«, lăcătuş . Pentru a reali­sa «porul da producţia fi economi!)• da matai, 1» ear« cu toţii ne-am angajat, organisaţia d» partid d«' la lăcătuşi a propus, şi întregul colectiv a aprobat, că să asigurăm, paralel au reparaţiile de calitate, şi reducerea perioadei de revi­zie. In‘ acest scop, am şi procedat deja la mărirea numărului de utilaje şi piese de schimb prin recondiţion­area unor ma­teri­ale. Aşa am asigurat piese ca : pom­pe de presiune, electrovalve şi altele. C-tin. Balan, electrician: O recentă i­­niţiativă a comuniştilor de la serviciul energetic este recircularea apei de­ răcire la linia de 2,5 ton­, trecând-o pe circuit închis. Această măsură ne-am angajat a-e extindem la majoritate« mașinilor e» au răcire pe bază de consum de apă, cunoscut fiind că prin recirculare( ape) asigurăm nu numai reducerea consumu­lui normat de apă, ci şi mărirea vitezei de laminare a liniilor de fabricaţie, ceea ce înseamnă producţie în plus. I­n entuziasta întrecere socialistă ce se desfăşoară în îht­mpinărea Con­ferinţei Naţionale a partidului, metalurgiştii ieşeni adaugă zilnic­ noi succese care atestă cu priso­sinţă că angajamentul de a realiza în acest an o producţie marfă peste plan tn valoare de 30 milioane de lei va fi nu numai îndeplinit, ci şi depăşit. — IV*-«m recalculat angajamente!» I­­niţiale şi cele suplimentare, ne spune ing. Eugen Avram, şi-am ajuns la con­cl­u­zia că vom p«t»a realiza pînă la Con­ferinţa Naţională­ producţia suplimentară la care ne-am angajat. Aceasta în­seamnă că pe întregul an vom realiza o producţie marfă suplimentară în , va­loare de 40. milioane de Iei, faţă de 18 ■asMMRaHamamMMMBMi milioane iei angaja­t , g s s­­, . . .. „ mentul iniţial. fd­îine ■ Planul pe semestrul I — realizat cu 6 zile mas r^TOrj teană de partid, vom raporta, o dată cu suplinjentarea acestui­­angajament, și în­deplinirea planului semestrial cr­ 8 zile mai devreme, ne spu­ne Interlocutorul. A­­­ceasta înseamnă că, vom­ reali*« pmnM 1« sfirșitui semestrului o cantitate de 4 500 tone ţevi şi profile ................................ în plus, faţă de an­gajamentul anual de 5 000 tone ţevi şi profile peste plan. Nu încape nici o îndoială că rezulta­tele de pînă acum îndreptăţesc optimis­mul comuniştilor de la Uzina metalurgi­că care sunt ferm hotăriţi de a înfăptui cincinalul in 4 ani şi jumătate şi chiar ju devreme ■ Delegaţi la Conferinţa extraordinară a Organizaţiei judeţene de partid îşi iau noi angajamente mobilizatoare ■ Angajamentele anuale vor fi îndeplinite până la Conferinţa Naţională a mai Înainte. Alict OŢIATU Oameni minunaţi Hărnici« cooperatorilor din RugJnedsa a devenit proverbb­lă. Siht cunoscuţi pentru serîezîtotiii' in irâmea, pentru «piritul mo­­fentzeter, pentru­ reaultdit«!« obţinut« c«'-l il­­­uediă în dodul m­lntaşildr' din agriculturfl judeţului. Comuniştii, aceşti eo­m­eni mlnupaţî, con­­trţienţi de misiunea lor, sîn­t întotdeauna şi pentru toţi exereple demne de urmat Ma­ria Bodeaşca, de la ferma nr. 1 vegetală, este preţuită de fovorăjul el de muncă­ pen­tru eatitatea lucrărilo­r şi inde­plinires’ lor la timpul optim, pentru cinstea şi­ corecti­­tudi­nea sa. Gheorghe Pollogfila­, şeful unei echipe fruntaşe. Se mlndreşte pe bună dreptate Cu pomenii Iul­ ,Moi aiculla cu tofu, slot cu urnii şi nu trebuie să-l­ imbii la muncă. Răsăritul soarelul II surprinde pe tarla la cea de a treia plaştici a porum­bului, la alte lucrări de întreţinere a ma­cului, cartof­lor, sfeclei. Să He sănătate şi vreme bună, cS nu ne întrece nimeni /" fruntaţii sat numeroşii E .greu de ales exemplele, Ne oprim totuşi la o fe­rma vege­tală nr. 4. Despre ea se pot spune lucruri Interesante, demne de raţiuniî, In­­deul tre­cut­ treburile nu mergsau, potrivit' aşteptări­lor. La unele lucrări au treb­uit să vină în ajutor cooperatorii fermei din Voscahi, la nevoie veneau ,tn muncă­ voluntară elevii şcolii, utecişti. Ferma nr. 4 era­„fertila proHe­­rnSK, Amil acesta ea a devenilf fruntaşă. Cum t AU Stat la sfat comuniştii, unul din ei, Iert­fi, Trotuş, fiind­ numit ajutorul şefu­lui de fermă. Alţi clţiVO au trecut în frun­tea echipelor. In felul acesta cele şase e­­chipe, totalizîrtd 180 de braţe de muncă, au ţinut anul acesta, prin hărnicie, să îndrepte dicr nou lucrurile pe drumul cel bun. In timp ce se lucrează intens la Întreţi­nerea ogoarelor, nu sunt neglijate nici ce­­lelalte probleme gospodăreşti. Se ridică cu repeziciune două grojdur pentru­ vaci cu lapte, fiecare de cite 120 de capete. Am­bele vor fi gata pînă In toamnă. Zilele a­­cestea va fi terminat un solar, cu o supra­faţă de 300 m,p„ pentru uscatul cereale­lor. Echipele de constructori, în care se evi­denţiază comuniştii Constantin Toarloi, Jan T. Amarandel, Gheorghe Ilie Burlacu­, fini­sează acum clădirea creşei, unde 60, de co­pii vor avea­­ îngrijire corespunzătoare in timp ce părinţii vor da zor la u­rm­­ul rev­coltei sau la alte lucrări de secoli. Şi pen­tru că a venit vorba de stornşul recoltei este bine să amintim de conştiinciozitatea me­canizatorilor Gheorghe Iloala, D-tip Rota­­ru şi Mihai Atomei, ultimul primit recent în rîndurile comuniştilor ca urmare a serio­zităţii de care dă dovadă în muncă, d­in pregătirea politică, in atitudinea sa faţă de tovarăşi, familie. Ei au terminat repara­ţiile, au făcut proţfere la toate combinele şi baletierele ce le stau la dispoziţie. Nu s-a , neglijat nici un amănunt, aşteaptă cu toţii semnalul specialiştilor de stringhere a recoltei. Minfitaţ! aceşti comunişti din­­Ruginoasp. El s-afj angajat, în cinstea Conferinţei Mg­tiona­le a partidului, să asigu­re un spor de 15 la sută la recolta de griu şi cartofi şi să reducă cheltuielile de producţie cu 300 000 de lei. De asemenea, s-au ingajat să suplimenteze contractele cu­ 300 tone cartofi, 100 tone sfeclă de zahăr, 7­0 tone greu, 20­ tone marârp. Şi acum o veste de ultimă oră , zootehniştii sunt satisfăcuţi , in loc de 300 tone furaje, cu­ fi­der p­laniileat, s-au insilozat. 600, din care 100 din flora spontană ! Sunt demni de toată lauda a­­ceiti miunaţi oameni, comuniştii din Ru­­ginoasa. Ion CARAIMAN la Fiecare înalta sector tensiune a întrecerii După ploile din ultimele, zile, cerţii'­i-a înseninat din ’ nou revărsînd ge ogoare căldură binefăcătoare. Na ! A.S­. Miroslava, ca. şi în celelalte unităţi agricole, oamenii Ieşit din nou la mimca'cimpului,' ipopiiiT­ jiuj... care ocu^t'ZîţWfl­df ' şi^tîjfistrl Celor circa 6 000 hectar», ■ a fost; pgăsit plnă - ‘ ...... Beton de trei .ori. Sfeclă fu­rajeră,. şi .. floarea-Soarelui au fost şi. ele Întreţinute la timp, astfel că, pînă la recoltare, piciorul omului nu va mai călca prin la­nuri.­­ Acum se string a doua­ coasă de lucernă şi păioasele. Inginerul, şef ad­junct Mîrcea Mardare ne invită la Ezărerii unde ..Gloriile*' au început bă­tălia la­ orz. Acceptăm invitaţia, dar întîrziem puţini fiindcă în­chegăm o scurtă convorbi­re cu directorul I.A.S., ing. Corneliu Mardare. — Cu ce rezultate mai deosebite, se prezintă comu­niştii din I.A.S. Miroslava in aceste zile, premergătoa­re Conferinţei Naţionale a partidului ! Creel că ar merita sub­liniat faptul că lucrătorii din sectorul zootehnic, în frunte cu comuniştii, au în­deplinit planul semestrial al producţiei de lapte cu 13 zile mai devreme. Asta înseamnă că pînă la 30­ iu­nie a.c., vom livra peste plan circa 2 650 hl. de fap­­t. Peste 2­,3 zile încheiem şi I tunsul ( dl­ui adulte. Vom realiza peste 1 6,5 kg. d® lună, In mrţire, pe oaie. Ştim că in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a XXV-a aniversări a Repu­blicii, lucrătorii de la I.A.S. Miroslava, In frunte cu co­muniştii, şi-au asumat an­gajamente demne de toată lauda. Cum sunt onorate ? — La laptele de vacă, an­gajamentul suplimentar va fi realizat cu mult înainte­ de termen. Lună vom livra în loc de 2 tone­­. De la prima coasă de lucernă am asigurat 65 la sută din producţia de firi planifica­tă, şi mai avem de adunat încă două recolte. Von­ re­aliza peste prevederile de plan circa 1.500 de tone de fin. In felul acesta, p­entru cele 1.500 de vaci vom asi­gura în perioada de stabu­­laţie, care la noi este de 240 de zile, cit 1­6 kg de fin de luceruri pe zi, pentru fiecare animal­ După cum vedeţi, lăsăm cu mult în urmă şi nivelul angajamen­telor suplimentare. Ne pre­ocupă îndeplinirea cinci­nalului înainte de termen­. — Care este aportul co-­ muniştilor ? .. ~ N-aş putea să-l separ de al întregului colectiv. Comuniştii sînt o forţă­, su­fletul întrecerii în muncă. Din 52­0 de lucrători, cîţi are unitatea noastră, 203 sunt comunişti. Din rîndul­­acestora se detaşează D. Chiorsac, care a fost ales şi delegat la Conferinţa ju­deţeană de partid, Ion O­­nofrei, Constantin Popa- Obreja, Toiader Butu­c, Dan­ Podari­, Ion Bordeianu şi alţii. Mulţumind pentru affl­i­bilitatea dovedită, am­ por­nit spre tarlale, la seceri­­şul orzului, unde combinie­­rii Gheorghe Lăcătuşu­ şi Constantin Mihdhiche "în­cepuseră­ din plin recoltatul din lan. Gh. GHINDA Textilisteie din Hîrlău în bătălia cu timpul HIRLAU (d­e la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului). Hîrlăul şi-a înscris şi el nu­mele, printre oraşele cu In­dustrie textilă. Cei drept, pentru început, destul de mo­dest. Existenţa, însă, nici, a sinei secţii a fabricii ieşene de tricotaje prezintă o semnifica­ţie deosebită, localitatea fiind cunoscută ptnă nu de mult, atlt în ţară cât şi peste, hotare, doar pentru frămlntata isto­rie­ trecută şi pentru vinurile înrudite cu cele ale Cotnuri­­lor. Astăzi, Hârlăul, pe Ungă alte bunuri, dă economiei, na­ţionale şi tricotaje. Elabora­rea acestor produse n-a fost o treabă­ simplă. Dar oamenii locului au ştiut cum să-şi ad­­jude­ce victoria ca de atitea alte dafi. Poposind atei, in secţia de Médiare­, acum­ Iţi dai seama că priceperea şi indeminarea tinerelor tehtilis­­te sunt invers proporţionale cu timpul care a trecut de la în­fiinţare. Privirilor îţi este în­făţişat un colectiv bine înche­gat, comunişti care au trans­format munca, aşa cum­ era şi normal, într-o datorie de onoare. Tinerele comuniste Saveta Foşu, Paraschiva Gră­dinara, Profira Pricop, Călina Tibulca, Eugenia Moise, Pa­­raschiva Belcescu şi Elena Jitaru sunt doar cîteva din textilistele secţiei care şi au încrustat adine numele pe pa­noul fruntaşelor. — Priceperea şi hărnicia lor, ne spune­ comunistul Du­mitru Gavrilescu, şeful secţiei, sînt oglindite în depăşirile de plan care, la majoritatea lu­crătoarelor, variază între 15 şi 60 de procente. De la Elena Anuşca, şefa turei B,, aflăm că pe lingă conştiinciozitatea tovarăşilor de muncă, un cuvint hotărî-' tor tn obţinerea unor reali­zări meritorii îl are buna or­ganizare a activităţii produc­tive. De fapt, şefa turei B, aşa cum aveam să aflăm, a dove­dit multă capacitate în aceas­tă direcţie. Ceea ce reţine, in aceste zi­le, mai mult atenţia textiliste­­lor Miliagne este dorinţa de a intimpind Conferinţa Naţio­nală a partidului cu succese din cele m­ai alese, in cinstea acestui măreţ eveniment,, chibzuindu-şi CU atenţie posi­bilităţile, ele şi-au suplimen­tat angajamentul privind de­­praştra producţiei cu încă 31­0.000 de­ lei. O treime dinn angajament s-a realizat. Timpul, scurt în care a fost re­alizată producţia suplimenta­ră constituie o garanţie, că textilistele din Hîrlău îşi vor respecta cuvîntul dat. Paul IANCU ■puternic angajaţi in sporirea SE construieşte mult, ţara întreagă este un adevărat şantier ! Şi tocmei de aceea, fie că «“vorba de obiective economice, sau social-cultural, este nevoie de o strînsă conlucrare intre beneficiari, proiectanţi şi constructori, conlucrare ce trebuie să se menţină în toate etapele de realizare a lu­crărilor. Pentru că scopul este unul sin­gur : scurtarea duratei de execuţie şi atin­gerea parametrilor proiectaţi la termenele v­ stabilite .sau,,,chiar ,mai ...înainte. v.Ip .vederea prom­ivării unor sisteme con­­strictive moderne, care să asigure micşo­rarea costurilor, reducerea consumurilor de­­ materiale, scăderea­ valorii lucrărilor de construcţii şi a ponderii acestora în to­talul­,, investiţiilor, ln cadrul Institutului ju­deţean de proiectare s-a abordat pe scară largă, printre altele, şi problema eqtin­p derii utilizării materialelor uşoare. — Pe linia folosirii materialelor uşoare produse local şi în vederea înlocuirii mat­­­terialelor deficitare, — ne spunea conf. dr. ing. C-tin Mihiu­lescu­, directorul institutu­lui ieşean de proiectare — proiectanţii, In colaborare cu cadrele universitare de specialitate şi d­e cercetători de la ÎNCERC, au elaborat proiectul unui bloc experimen­tal de locuinţe, alcătuit din panouri mari realizate din elemente ceramica. • — V-am ruga să ne spuneţi ce efici­enţă va avea noua tehnologie ? • — Dacă avem in vedere că prin această tehnologie se pot construi în Iaşi circa 300 de apartamente, rezultă că se pot reduce anual, prin înlocuire cu argilă arsă, circa 110 tone­ ciment,­ 35 tone metal şi aceasta in condiţiile îmbunătăţirii Confortului in locuinţe.­­ Şi acum, alte elemente noi ale aces­tui domeniu.­­ Tot pentru reducerea consumului de materiale deficitare vom extinde in mai mare măsură folosirea pereţilor uşori in­teriori şi exteriori. Cum în oraşul Iaşi e­­xistă o bază materială pentru realizarea elementelor necesare (profile îndoite la re­ce) continuăm, cu asiduitate, cercetările, experimentările şi realizarea pereţilor u­­şori cortină (agăţaţi), la construcţiile in­dustriale şi social-culturale, folosind pen­tru alcătuirea lor azbociment, sticlă, pro­­fitit, xilan etc. Pe lingă avantajele enume­rate anterior, prin acest procedeu se reduce volumul de manoperă in procese umede, se scurtează durata de execuţie, creşte gradul de industrializare şi se îmbunătă­ţesc toţi indicatorii tehnico-economici Aş m­ai aminti că avem în studiu Introduce­rea poliesterilor armaţi cu fibre de sticlă, ce urmează a fi folosiţi In diverse ele­mente constructive. Acestea slnt doar ctteva dintre, acţiunile iniţiate de­ colectivul nostru In intlmpi­­narea Conferinţei Naţionale a partidului, Mihail CORNELIU ­ r f Toate remorcile, in circuitu! de exploatare L« întreprindere« de transporturi au­to laîi se poate vorbi, într-adevăr, de uri veritabil fluviu td cailor- putere. Zeci și sute de autocamfoamie, autobas­culante1 sau autobuze desfășoară1­ zil­nic o activitate pe cît de utilă, tot pe atît de complexă. La prima vedere, înclinăm să credem că e vorba de o muncă mai puţin deosebită, fără­ prea mari dificultăţi. Şi aceasta pentru că,­­ uneori, ne gîndim doar la activitatea de conducere a autovehiculului. Or, nu este­ totul să­ stai la volam­u f­urtul autocamion, autobuz sau autobasculan­tă. Fără să .exfi­gerărp, aceasta consti­tuie, după părerea noastră, elementul cel mai simplu^ elementul care tre­buie sa' sa conjuge în permanentă cu o multitudine de alţi fafeto­ri. Peritru că nimănui, fm-i po­atri tî iridiferent, dacă o mașină er insumS mai multă ben­zină­ decât ar trebui, dacă se"­­defectează la intervale scurte şi neju­stificate, da­că are sau nu remorcă, dacă circulă m­ereu’ cu încărcătură, dacă viaţa ei se stinge înainte" d­e" vreme, şi este alte asemenea fenomene care se pot mani­festa în activ­itatea de transporturi au­to. Şi, după cum am coristaUA la I.T.A. Iaşi, se duce o luptă conştientă pen­tru a canaliza fluviul cailor putere nu­mai pe alpia unei mereu sporite efi­­cienţe economică. Nu de mult s-a lan­sat aici o iniţiativă valoroasă, iniţia­tivă pe a cănii frontispiciu şoferii, me­­canicii şi Ceilalţi lucră­tori au friScris : „Toate remorcile în circuitul de exploa­tare“. Cu. alte cuvinte, nici o remorcă să' nu stea. Şi, ca bunii gospodari, ei au repartizat, remorcile din dotare! pe fie­care măslină. Şi tot' reîn­orcilor au ho­­tăfrtt să I» ' dea prfcjrîtâte la reparare. Deși''acțiunea e' la' Triceput, rbădeie au și apărut. Coeficientul de utilizare a părcsirii la remorci a fost depășit, pl­nă i'n pr­ezent, cu 2 procente, ceea ce înseamnă peste 300000 tonne kilome­trice. De , riltfel,' comuniștii au organi­­zat o' iiitrece­re pentru cel rfn­ai ricfica­t coeficient de utilizare' al parcului' de rehoord­'. De la economistul »'filial r ii­ ti fie, di­rectorul I.T.A., am a­flat că aici s-a­ îm­­pămîntenit un obicei. Mașinile noi,­­ca­re vin în dotare, se dau cu prioritate șoferilor care le exploatează corect pî­nă la casare. Aşa l-am cunoscut pe şo­ferul Gheorghe Zamfirescu, de la Au­tobaza nr. 1 Iaşi, car» e mî­nu­ it vola­nul Uri?i m­aşirji pînă la casare fără nici o reparaţie capitală, în prezent a­­propiindu-se cu alt autovehicul de­ ace­eaşi performanţă. Colegul său, Mihai Viepi, este, de asemenea, im perfor­mer in acest domeniu. Sp Cri ’maii sunt şi şoferii Ion Vînturache, D-tru Cobai, Petru Teioldocea, toţi de la Au­tobaza nr. 2 Iaşi. Desigur, pentru fie­care apare întrebarea firească: care-i secretul ? Nimic deosebit. Urmăresc permanent pulsul vieţii maşinii pe care o au în primire : o exploatează normal, 0 spală, o gresea-A, o* Îngrijesc tpilnic. îi efectuează toate reviziile necesare. Deci, nimic miraculos. Dar efectele, a­­cestei conştiinciozităţi In muncă nu se limitează aici. Să mai amintii» unul. Numai în cinci Ttihî diri' afost aii s-s obţinut o economie la benzină de 436 000 litri, ceea ce înseamnă cinci zi­le de­ exploatare cu combustibil econo­misit a întregului parc auto din dota­rea I.T.A. Iaşi. De altfel, la această unitate o sin­gură dorinţă îi animă pe toţi lucrăto­rii : să reediteze succesele din 1971, cinci s-au clasat pe primul loc în între­cerea pe ţară dintre întreprinderile de transta­rtori auto. Şi nu numai atlt. Să amplifice aceste împliniri pentru a in­­timpina cele două mari evenimente din viaţa partidului şi a ţării cu un cit mai bogat palmares. Şi este posibil a­­cest lucru. Cu oameni de talia şofe­rului C. Stoicu­, revizorului tehnic Ro­meo Hulei, tehnicianului Călin­ Girnere­­tă (de la Autobaza nr. 1 Iaşi), şoferi­lor loan­­Mihalache, Dumitru IMiron şi V­aieriu Hălţeanu, maistrului Gheorghe Baltag (de la Autobaza nr. 2 Iaşi), vul­can­Tzaforului Petru Maxim, tehnicia­nului Ioan Toma, maistrului Corp C­hi­ri­lă, şefului de autocoloană Vasi­le K­o­­minte (de la Autobaza din Paşcani), şoferului Tac­he Ghimpu­ (Bârlad), vop­sitorului Petru Gorozg (Huşi), şoferului Vasile Hui­ban (Vaslui) şi a multora ca­ci treaba merge bine, nimic nu este greu de realizat. La volanul oricărui fel d® autove­hicul ca și în atelierele de reparare sau în oricare alt sector al întreprin­derii s-ar afla lucrătorii I.T.A. Iași se străduiesc să urce noi trepte pe scara optimului economic. Eugeniu ZIDĂRIŢA ! A

Next